1,976 matches
-
Să fim drepți, pledoaria autorului e convingătoare. Mass-media, intim legată de putere, a colonizat cultura. În plus, cu totală îndreptățire, D. Kellner desființează distincția dintre cultură și comunicare, observînd (și notînd) ceea ce ar fi trebuit să fie la îndemîna oricărui cercetător: cultura nu poate fi decît comunicațională. Nemulțumit, Kellner este în dezacord cu vocabularul de bază, denunțînd etichetologia cu iz ideologizant. Se războiește, am văzut, cu Postmodernismul dar vrea și "distrugerea distincției" (mai sus menționată), în fine, nu poate accepta semnul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
carieră în viață. Nu în principal ca profesor de fizică -, cu toate că și aici este nevoie de oameni bine pregătiți, fiind una dintre cele mai grele și mai pline de responsabilitate meserii, dar și în calitate de informatician, fizician medical, fizician tehnolog, biofizician, cercetător în toate aceste domenii. Succes ! Decan, Prof. dr. M. Toma Mai 2008 IV.6.6. Ștefan Procopiu. Amintire și actualitate În fiecare an, în luna ianuarie, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Universității ”Al. I. Cuza” . În acordul semnat sunt prevăzute o serie de acțiuni menite să conducă la o mai bună colaborare între cele două universități. Printre acțiunile asupra cărora s-a căzut de acord subliniem: - schimb de cadre didactice și cercetători, cărora să li se ofere posibilitatea de a ține cursuri sau de a efectua stagii de perfecționare; -schimb de informații științifice și de literatură didactică și pedagogică; -posibilitatea cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților de a participa la conferințe, simpozioane, colocvii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
animal prea cuminte ca să se sperie din senin. și ea Îl stăpânea atât de bine... Cine as cunsese bucățica de iască aprinsă În urechea lui, dovadă fără greș a faptei criminale? Nu era cumva chiar străinul din fața ei? Îl privi cercetător. Nu, nu era cu putință. Ochi atât de cinstiți nu puteau să mintă. și apoi, nici n-avusese timp să ascundă bucățica de iască În urechea calului. Doar acesta se speriase Înainte ca omul să apară. Cu o mișcare hotărâtă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nobilimea Îți va admira virtutea! — Da, dacă mă gândesc bine, ar exista o soluție, con tinuă Eglord, o soluție perfectă, care mi-ar Îngădui să vă apăr, fără ca aceasta să dea naștere la vorbe necugetate, domniță Adelheid. Ministerialul tăcu, privind cercetător obrazul palid și ochii cărora Încordarea le Întuneca strălucirea. — ...O soluție care mi-ar da dreptul să te protejez. Căsătorește-te cu mine, frumoasă domniță! Crede mă, nimeni și nimic pe lumea asta nu m-ar putea atunci Împiedica să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici începe. Ruxandra Cesereanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
l-au invitat în mod repetat să fie președintele acelui organism care se numea CPUN Iași, organ care apoi, după iniția‑ tiva domnului Iliescu de la București, s-a reprodus în toată țara. V.A. : Era profesor universitar atunci sau doar cercetător ? A.M.P. : Era cercetător la Institutul „Xenopol“. A refuzat. E un om ca un sfinx. N-a spus motive, n-a spus nimic, a spus doar „nu“. Dar trebuie spus clar că nu i s-a adresat această invitație unui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii vârstei de 6o de ani ; Mișu Fotino, director la Teatrul Național din Cernăuți; Mitropolitul Vladimir de Repta, dar și cercetător al universităților din Viena, Bonn, München și Zürich, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației din 1902; Dionise Bejan, preot, mentorul Societății Mazililor și Răzeșilor, deschizător a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
IV.1950, Iași), poet și eseist. Este fiul Mariei Spiridon, învățătoare. A urmat liceul la NegreștiVaslui (19651969), apoi, între 1969 și 1975, Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București. A lucrat pînă în decembrie 1989 ca inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute. În decembrie '89 a fost arestat deoarece a organizat și condus o mișcare împotriva dictaturii comuniste. În ianuarie 1990 a fondat revista "Timpul" (care a apărut, sub conducerea sa, pînă la sfîrșitul lui octombrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Petrescu și mai ales doamna H.P. Bengescu, boicotată de critica literară, moartă în anonimat și sărăcie, pe când autori excelenți de mâna a doua triumfau prin premii, ample studii sau operele complete. Acuzată că „nu știe limba română”, această primă curajoasă cercetătoare, în roman, a psihologiilor abisale! Ei bine, după ce am anunțat cariera, să vi-o povestesc! 2 Înainte de a debuta prin roman, în septembrie 1965, am publicat câteva schițe în revistele literare Luceafărul, Gazeta Literară, așa cum fac tinerii, începătorii. Ghinionul meu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de marea tăcere a uliței, de marea curățenie a caselor cu cerdacuri nalte vopsite vânăt deschis, cu grădiniți de trandafiri, o îngrijire care pare o întrecere necontenită. Maici, unele bătrâne, cu fețele liniștite, altele tinere, care te privesc în treacăt cercetător ca orice femeie curioasă trec drumul. Ca și la Agapia, biserici nouă acum clădite. Clădire nouă și ziduri de chilii din jur. Clădiri nouă am văzut cât lumea și n-am nici-o dorință să le cercetez cu deamănuntul și pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subiect: Incidența serogrupelor patogene În infecțiile colibacilare ale mamiferelor din Moldova. Era aproape de terminarea tezei. Colaborasem pe parcurs și am reușit să ne prezentăm pentru susținere publică În 1979. Comisia științifică de referenți n-a găsit decât o lacună. Fiind cercetătoare la Institutul “Pasteur”, doctoranda a omis să aducă mulțumiri conducerii Institutului, lipsă pe care a trebuit s-o corectăm prin schimbarea primelor pagini ale tezei Înainte de susținere. Ca și În alte momente ale vieții am luat aminte și În toate
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fost considerat drept "cel mai mare chirurg al țării" (profesor P. Anghel). La cel dintâi Congres al Medicilor Români, ținut la București, în 1884, alături de N. Krețulescu, a fost ales președinte de onoare. Practician pasionat, L. Russ a fost, totodată, cercetător și organizator. Colecția sa de calculi, colectați de la bolnavii operați în Spitalul Sf. Spiridon, prezentată la o expoziție medicală internațională, la Viena, a fost premiată. Ca organizator, a contribuit la înființarea Spitalului Caritatea (1880), spital în care practica chirurgia infantilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anatomie patologică. O catedră înființată încă în primii ani de existență a Facultății de Medicină din Iași, anatomia patologică s-a dezvoltat în mod armonios, progresiv, ținând pasul cu evoluția cunoașterii contemporane. Colaboratori ca profesorii L. Wasserman, eminent didact și cercetător, Șerban Brătianu sau Max Leibovici și alții, care se află încă în viață, au configurat o adevărată școală de anatomie patologică la Iași. Cunoscută, mai recent, ca "morfopatologie", această școală a ilustrat învățământul medical românesc, în paralel cu cealaltă catedră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fost Principele și depeșele din Franța, Germania și Curtea Papala. Un alt grup de specialiști au preferat, în schimb, să-l interpreteze pe Machiavelli în contextul politicii republicane a Florenței și a relațiilor ei cu tradiția gândirii republicane clasice. Astfel, cercetători precum Hans Baron, J. G. A. Pocock și, mai recent, Quentin Skinner și John Najemy au tins să vadă republicanismul din Discursuri asupra Primei Decade a lui Titus Livius că indicare a credinței politice autentice a lui Machiavelli și au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
multe suișuri și coborâșuri, pe durata unei jumătăți de veac, sarcina realizării bibliografiei critice a acesteia se impunea cu acuitate. De altfel, o primă încercare în demararea unei atari întreprinderi, de anvergură, avem în 1976, când un colectiv de entuziaști cercetători semnează, la Editura Academiei Române, un prim volum, nu prea bine inspirat însă în planul de abordare a cercetării, ceea ce a făcut ca acțiunea să rămână blocată la acel nivel. Dar, pornind de aici, după cum ne încredința la vremea potrivită Gabriel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unei culturi (totuși) mici, cum este a noastră, ci cu conștiința că prin Eminescu ne sincronizăm și chiar avem șansa unui poet pe promontoriul modernizării poeziei europene. Demonstrația aceasta e cu atât mai prețioasă cu cât vine din partea unui tânăr cercetător, aplecat asupra fenomenului, în dorința de a-l înțelege mai înainte de orice posibilă judecată. Cartea aceasta se situează între reperele temeinice ale unei alte perspective de citire, de cercetare și apreciere a eminescului, în perspectiva opțiunilor secolului actualității. CAZUL PANAIT
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui D. Todoran Psihologia educației (1942) scriere de erudiție, în care s-au valorificat cele mai prestigioase cercetări experimentale din acest domeniu realizate în lume pînă în jurul anului 1940. Pornind de la concepția școlii psihologice clujene privind dezvoltarea ființei umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Colecția DEZBATERI CONTEMPORANE 9 ROBERT HARRIS este profesor la Catedra de Politică și Studii Internaționale din cadrul Universității Hull, Anglia. A lucrat ca profesor invitat și cercetător în Hong Kong, Japonia, Malaysia. Este autorul a numeroase volume și studii de drept penal și consultant pe probleme de politică penală pentru mai multe organisme naționale și internaționale. Printre titlurile publicate se numără: Welfare, Power and Juvenile Justice (Tavistock 1987
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
activități: Bursier DAAD, Germania 1996 și 2005, membru IEEE (1997 și 2000), membru al Societății Naționale de Calitate și Fiabilitate din 1988, membru al forumului german și Centrului cultural german din Iași. Alte mențiuni: 1983-1986, inginer la „Tehnoton” Iași. 1986-1989. Cercetător la Institutul pentru Electrotehnică (I.C.P.E.) București. TEMNEANU Marinel Costel Data și locul nașterii: 11 august 1968, Dersca. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Electrotehnică, secția Electrotehnică, promoția 1992. Doctorat: 1999, Universitatea Tehnică din Iași, specialitatea Electrotehnică; subiectul tezei
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
căuta avantaje imediat sau, mult mai simplu, pentru a supraviețui în hățișul birocratic. 10 augut 2004 Timpul se accelerează. Îl aștept pe profesorul Sorin Antohi, CEU Budapesta, la aeroportul din Geneva. Sosește pe neașteptate, aceeași figură de renard intelligent , privire cercetătoare pe care îmi este greu să o înfrunt. Ofer un mic buchet de flori de câmp, fabricat cu o oră înainte de mine din flori simple și modeste culese pe câmpul lângă care locuiesc. Nu știu ce-mi veni cu acest
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Conf.dr. Bucescu Florin - muzicolog, Facultatea de Interpretare Muzicală a Universității de Arte “George Enescu”din Iași 11. Dr. Nandris Gheorghe -doctor în medicină, cercetător științific principal gr.I la Centrul de Sănătate Publică Sibiu 12. Prof. Muntean George - critic literar, cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară “Geoge Călinescu” al Academiei Române.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93339]
-
Bacău, 2001, apoi American Biographical Institute, inc. nominalizare ph dr. Sorea Niculai în distinguished leaderhip award, ediția 2002. Enciclopedia Bucovinei vol. ÎI, Emil Sadco, Editura Princeps, Iași, 2004. Din prima căsătorie are o fiică Sorea CarmenMagdalena, inginer electronist în telecomunicații, cercetător consultant la o Academie Tehnică Militară Regală din Canada. Este căsătorit cu Sorea Maria, tot proiectant de specialitate în domeniu energetic. Acum, după 70 de ani, a rămas tot activ și cu preocupări multiple. Încă mai crede că are multe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
Exilul și puterea comunistă în oglindă (Monitorul Oficial, 2008). Nu a fost membru al UTC, nici al PCR. DAN TALOȘ (n. 1980, Zalău) a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în 2003. În prezent este cercetător în cadrul Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc. A editat, singur sau în colaborare, volumele: Români în exil, emigrație și diaspora (Editura Pro Historia, 2006), Grigore Gafencu, Situația politică (Editura Paideia, 2007) și MAE și exilul românesc (în curs de apariție
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
conștiința națională, ținând-o trează și accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în «Școala poporană din Făgăraș» Vitregia vremurilor a vrut ca ortodocșii, vreme de aproape 70 de ani să nu aibă vlădici. Abia în 1783 după ce aci a venit episcopul sârb Ghedeon Nichitici, Sibiul devine un important centru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]