15,392 matches
-
ducă la modernizarea și ridicarea agriculturii românești la standardele occidentale. În derularea afacerii urma să se asocieze atât gigantul Cargill, care are o cifră anuală de afaceri de 65 miliarde de dolari S.U.A., cât și Pioneer International, important furnizor de cereale. Firmele Case și Valmont urmau să livreze României echipament și utilaje "de ultima oră"pentru producția agricolă. Cargill trebuia să construiască silozuri și facilități portuare, iar compania Pioneer să furnizeze suplimentarul de grăunțe necesar. Citibank, bancă americană evreiască, oferea, pentru
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
consta și în faptul că această sumă putea fi plătită în produse cerealiere. Echipamentul furnizat urma să acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din această suprafață. Potențialul estimat: un milion de tone de cereale pe an la export. Profitul estimativ al întreprinzătorilor particulari români ce urmau să beneficieze de program: 300 de milioane de dolari. "Dar mirosul profitului se pare că a atras și muștele la oala de lapte", anticipa ziarul Ziua. "Americanii"lui
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
1962 când fabrica a fost o parte mutată și alta demolată. Bunica îmi povestea că înainte de naționalizare 45-47 au dus-o greu, îmi zicea că atunci când trebuia să dea cotele au încărcat și transportat la gară o căruță plină de cereale, dar îi mai lipseau câteva kilograme și ce să vezi au venit de i-au confiscat de prin casă. Prin alte părți mi-au povestit că intrau și luau tot, nu le mai lăsa nimic din toată truda de o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
Cum spui că te cheamă? - Cristofor Columb. - Colon... Colon repetă ea în castiliană gânditoare. Asta înseamnă porumbel, nu? Porumbelul care a zburat din arca lui Noe și s-a înapoiat cu ramura de măslin de departe ........“ Deci Zea mays este cereala adusă de Columb sau din teritoriile descoperite de dânsul. Este cunoscut că celebrul genovez a întreprins patru călătorii spre Vest cu scopul de a aduce aur și mirodenii din India, de aceea el i-a numit pe băștinașii întâlniți indieni
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
băștinași mais însemna viață, dovadă de importanța plantei pentru acei locuitori. Dealtfel boabele de porumb aduse în Europa au fost cultivate mai întâi în grădini de zarzavat, deci experimental, primele descrieri făcute de botaniști datând din 1536, 1542. Apoi această cereală s-a răspândit așa de mult încât a devenit hrana celor nevoiași, care prin randamentul sporit față de mei sau grâu a scăpat lumea de foamete. Jules Verne ne relatează referindu-se la a doua călătorie (25.IX.1493 - 12.VI
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
BIBLIOTECA Mihai LEONTE din Petia - începuturi Proiectul și inițiativa înființării acestei biblioteci aparține în totalitate sufletistului și inimosului bibliotecar Ioan ȘTEFAN. Dumnealui trecea zilnic pe lângă o clădire folosită ca magazie a unui om de faceri local, care aici înmagazina diverse cereale sau materiale. Mai întâi i-a propus primarului comunei Bunești să fie eliberată clădirea pentru a o repara, tencui și zugrăvi. A durat destul timp până să se ia o decizie. De ce a dorit Ioan ȘTEFAN să schimbe destinația clădirii
ÎNCEPUTURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369374_a_370703]
-
a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau numeroase turme de vite, așa cum menționau documentele vremii sau cum remarcau în scrierile lor o serie de călători străini, fascinați de atmosfera de epocă din bâlciurile care se organizau în orașele, târgurile și satele din Oltenia. Târgul săptămânal
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
să iei o cină romantică mai deosebită, că doar te afli în port unde sunt și multe femei frumoase. Râul Leie Privind la casele impecabile, nu ai spune că, începând din secolul XI, aici erau depozite de porumb și de cereale venite din Franța. Construit pe o rețea de canale care unește cele două râuri Leie și Scheldt, pe malul cărora s-a dezvoltat orașul, Gent este un loc ideal dacă vrei să guști din adevărata viață a Flandrei liniștită, îndestulată
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau ... Citește mai mult Târgul de la Grădiștea de VâlceaLa începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române.În cadrul dezvoltării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau ... VIII. MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016. Muzeul Satului de la Grădiștea Acum câțiva ani în urmă am fost cu un grup de elevi de ciclu primar într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a tăiat, apa a încetat să mai curgă la blocuri, fabricile s-au închis și toate utilajele au fost topite și refolosite pe piața neagră, tot poporul caută mâncare. Au ros coji de copac pe vremea când noi descopeream încântați cerealele Nestle, au terminat toate broaștele din regiunea Chongjin, nici picior de cățel nu mai era pe acolo, prindeau insecte, vrăbii, fierbeau buruieni, râșneau coceni de porumb iar noi mâncăm iaurt cu fructe, sărmăluțe. Orezul fiert în apă și atât, ar
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
Brăila, costumele de aici rivalizau cu marile firme italiene; în 1989 aveau 6.000 angajați, azi doar 900; -Au încercat și coreenii să dea de lucru croitoreselor brăilence, dar au dat faliment -Insula Mare a Brăilei, privatizata, mai produce ceva cereale. Să mai vorbim de Centrală Industrială Siderurgica Galați? Construit în ciuda opoziției URSS care ne dorea o țară predominant agrara, începe să producă în 1968, ajungând în 1972 la 50.000 angajați. Anul 1988 este anul de vârf, cu 8 milioane
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
Venirea nemților în țară mai salvă cumva pielea multora din ei. Dușmanii tătânelui său, nemții, îl făcuse pe Toader a crede că armata era inutilă. Însă, făcu ce făcu și din postura de concentrat în sat furniza armatei nutrețurile și cerealele necesare. De fapt, oarecare apatie se vedea și la autoritățile militare românești în recrutarea soldaților spre a fi trimiși pe front. Cei mai mulți săteni au rămas pe la casele lor. Plecaseră pe front doar câțiva apropiați de vârstă celor încorporați. Încercuirea de la
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de aer. Nu-i plăcea să se cufunde în neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa hal că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita și mereu animata plecare se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Parepa-Rușani este o localitate din județul Prahova, situată la aproximativ 32 de kilometri de orașul Ploiești, renumită pentru culturile de cereale și legume, pentru bălțile cu pește și pentru cele două monumente religioase: Biserica veche a satului cu hramul „Schimbarea la Față și Sfântul Dimitrie cel Nou” și mânăstirea construită recent, având trei hramuri: „Sfânta Treime” (biserica mare), „Izvorul Tămăduirii” (biserica mică), „Sfântul
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți “.( Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol.Al.Odobescu, Pagini regăsite,ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura pentru literatură, 1956, p.233). Corespondența lui Odobescu ni se
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
cincizeci de ani. Ce să-i faci? Gândea tânăra: „Interesul poartă fesul” și trebuie să accept cum spune o zicală că: „Nu poți fi și în ciur și în dârmon[ dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). - Din ngr. dromóni, bg. dărmon. DEX Iată că acum sosise momentul să culeagă roadele „sacrificiului” său și anume, să-și vadă garsoniera mobilată și asta nu din banii săi pe care nu-i avea. Era conștientă și de faptul că
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în număr destul de redus, dezvoltarea economiei era destul de timidă, inflația și specula scădea treptat nivelul de trai, legilația în domeniul muncii se dezvoltă cu pași rări. Anișoara Bălanîn Determinări ritualice și simbolice în
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără bani, fără mâncare. Erau obligați să transporte cerealele în Ungaria, perioadă în care familiile erau jecmănite de propii lor „Juzi”. Deși pământul era steril, li se cereau dări pentru armată... Moartea împărătesei Maria Tereza în noiembrie 1780 și venirea la tron a fiului ei Iosif al II lea
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
nici figurile stilizate și abstractizate, stil Picasso. Stănășel Raluca (Craiova), artist plastic, participă de șase ani la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Mărțișoarele sunt confecționate din produse naturale: ghindă, scorțișoară, alune de pădure, castane, cu diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Dacă popoare întregi vor fi nevoite să migreze către alte țări, atunci riscul începerii unui nou război mondial este destul de mare. Chiar și atunci când nu este necesară migrația popoarelor, este posibilă declanșarea foametei la nivel global, prin scăderea producției de cereale cauzată de încălzirea globală și scăderea drastică a resurselor de apă. Revenind la natură, aceasta a creat un habitat prietenos, și a permis omului să viețuiască în mijlocul ei. Acum, omul consideră că și-a câștigat independența (si indiferența) față de natură
RELAŢIA DINTRE OM ŞI NATURĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353662_a_354991]
-
privesc în față pe Gib, dar nu reușeam. Privirea lui alunecă pe lângă mine precum apă pe penele gâștelor. La mesele vecine am recunoscut pe mai toți intelectualii urbei. Majoritatea avocați și funcționari de bancă, dar și negustori de vinuri și cereale. L-am salutat pe Niculescu, Manaru, Plopeanu, Tache, ce-i sorbeau vinul din căni de lut, discutând afaceri. -V-am adus vin de buturuga din via farmacisului Stoian. Și Ștefănescu ne puse în fața două stacane de lut umplute ochi cu un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
mă simt bine nebărbierit. Am intrat în camera-birou și m-am îmbrăcat cu hainele de casă. -Ai terminat? Vino, te rog, la masa! -Imediat! După ce am deschis calculatorul m-am dus în bucătărie unde mă aștepta cană cu lapte și cereale. -Cum ai dormit? -În general bine... dar... am avut un vis ciudat. -Despre ce este vorba? I-am povestit visul așa cum l-am rememorat dimineață când m-am trezit. -Frumos vis! Poți să-l introduci în românul la care lucrezi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
un grup de studenți teologi cânta „Tatăl nostru” pe muzica lui Ciprian Porumbescu, prietenul lui Eminescu. Soarele strălucea în fereastră. Începeam o nouă zi. -Ce vis ciudat am avut! -Bună dimineața Tina! -Bună dimineața Florin! Am pregătit de aseară cănile cu cereale. Acum am făcut cafeaua. Să mergem în sufragerie. După ce am băut cafeaua m-am retras în camera-birou și am început să scriu la acest roman... După amiază trebuie să vină Constantin. Mâinile bătătorite și arse de soare strângeau cu putere
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]