1,453 matches
-
întreg orașul Iași, de unde îmi vine întocmai ca glasul ritmic al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tineretului cu "vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei" sunt în declin. O Călătorie în timp e prilej de panoramare. Sar în ochi în comparație cu alte centre urbane lăcașurile de cult ortodox, mănăstirile (Golia, Galata, Frumoasa, Trei Ierarhi, Cetățuia, Mitropolia), dar și Iașul arhitecturii civile (Palatul administrativ, Palatul Roznovanu) și statuile, în primul rând statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, opera francezului Frémiet. "Sufletul Iașului? Iată-l... Iată-l risipit în toate lucrurile aceste, în mare parte inexplicabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nouă. Astfel, de pe platoul Copoului, dincolo de Grădină și de Alee, înspre dealurile Miroslavei și Galatei și înspre Repedea, orașul risipit în vale, șesul Bahluiului sprijinit de colinele verzi, siluetele fine ale vechilor citadele și mănăstiri, astăzi închisori și spitale, Galata, Cetățuia, Frumoasa, formează un spectacol de o întindere, de o varietate, de o armonie fără egal. Mai ales dimineața, când aburii ușori ai nopții acoperă încă formele și liniile peisagiului ca o pânză diafană sau la ora când amurgul își încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
impunătoare armonie, încât nu-mi închipui că cel care l-a văzut vreodată să nu fi conservat pentru totdeauna, pe retina ochiului său, viziunea acesta incomparabilă. Din pădurile de la Repedea, de pe zidurile închisorei Galata sau de pe balconul sălii gotice de la Cetățuie sau din castelul de la Miroslava sau de la una din viile de la Șorogari sau din cele de la Vlădiceni, orașul lui Lăpușneanu apare sub cele mai diverse și încântătoare aspecte. Astfel dacă s-au găsit unii (printre care mă număr și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și ca produsul unei colaborări fecunde, bazată mai mult pe înțelegerea trecutului decât pe respectul lui. În treizeci de ani, liniile și silueta nouă a Trei Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese și care se profilau așa de armonios pe cerul albastru. * Preocupat de ținută, și cu drept cuvânt, căci primul său gând, odată reîntors din prodigioasa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timpurile aceste vitregi, cele mai vechi, din secolul al XV-lea, celelalte din secolii următori. În cazul acesta sunt peste cincizeci de asemenea construcții, toate de o frumusețe, de o varietate, de o originalitate uneori surprinzătoare. Din epoca aceasta datează Cetățuia, capodoperă de artă moldovenească, Galata, cu silueta-i zveltă, și mai târziu Frumoasa, cu aspectul său așa de diferit de al celorlalte două, și care, toate trei, au devenit și rămas de mult elemente esențiale ale peisagiului; așa că oricine le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și personalitatea lui Eminescu. Mă gândesc de pildă la unele fermecătoare pagini din "Bălăuca" lui Eugen Lovinescu (la podul de raze, "pe care luna și propria-i fantezie" îl aruncă peste valea "cetăței adormite în faldurile istoriei" între Copou și Cetățuie). Mă gândesc la ultimele două opere ale lui Cezar Petrescu, Luceafărul și Nirvana, așa de îndrăznețe și riscate ca întreprindere artistică, așa de frumoase și interesante ca realizare. Dar ceea ce leagă pe Eminescu de Iași nu constă numai în lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
biruiască și sacrificiile să nu ducă la înălțările supreme și eterne. Pe când Iașul intercalării politicianiste făcea calcule de guverne și socoteli de profituri din pânea mucenicilor, pe când cei ce nu se pot ierta paradau obraznic în zilele nenorocirilor naționale, pe când cetățuia împotrivirii la cea mai nobilă faptă colectivă a unei generații împroșca insulte asupra răstignirii unei armate, sentimentalii de la 1890 dovedeau un lucru: că faptele cele mai reale se îndeplinesc de aceia care au părut mai străini de realitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cândva, s-a propus să se adune și să se așeze în ea rămășițele tuturor voevozilor Moldovei, pentru a o face să devie un Pantheon al fostului principat. (Foto-Regal, Iași) Pag. 18. Statuia lui Ștefan cel Mare. Pag. 20. Biserica Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 21. Construcții vechi la Hlincea. (Foto-Regal) Pag. 23. Biserica Sf. Sava. (Foto-Regal) Pag. 25. -Mélancolie du soir de Alphonse Osbert (artist francez, autor al câtorva frumoase picturi murale ce decorează stabilimentul termal din Vichy). Pag. 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
executată. De asupra ei se poate vedea stema Moldovei, pe fond albastru. Pag. 108. Sus: Turnul, zidul înconjurător și biserica mănăstirei Galata. (După o fotografie din "Albumul general al României" de Alex. Antoniu, 1893) Pag. 108. Jos: Ruinele palatelor de la Cetățuia. ("Albumul României", Alex. Antoniu, 1898) Pag. 111. Vechi case boierești, în str. Carol, fosta proprietate Rohr. În această casă a locuit mult timp familia St. Gane; și mai târziu fostul ministru al justiției, mort în atentatul de la Senat din 1920
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
atestă o veche inscripțiune în grecește, de pe zidurile interioare ale bisericii. Neculai Costin arată, în Letopisețele sale, că Hlincea ar fi fost la început închinată unei mănăstiri grecești de la Arghiro-Castro; iar în timpul lui Duca Vodă ea a trecut pe seama mănăstirii Cetățuia, clădită, după cum se știe, de acest domn. Astăzi Hlincea este un simplu loc de popas, destul de pitoresc dar și destul de trist, pentru cel ce caută să cerceteze trecutul Moldovei și al Iașului. (După "Albumul României", Alexandru Antoniu 1893) Pag. 121
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
proprietatea doamnei Mihail Valerian din București. (Polyfoto, București) Pag. 149. Pe strada Carol. În fața grădinei fostului palat D. Sturdza. (Foto M. H.) Pag. 150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al justiției ca fond de decor al micului paraclis, a obținut unul din efectele cele mai neașteptate și mai originale. Pag. 154. Fragment din biserica metropolitană. (Polyfoto, București) Pag. 157. Gata de plecare. (Foto Berman, Dimineața) Pag. 158. Liniște la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 160. Casa unde a locuit câtva timp Vasile Alecsandri, pe strada care poartă numele poetului. Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Sarmale", vechi popas, pe drumul Socolei, înspre Repedea. (Foto-Regal) În pinacoteca Academiei de pictură există o pânză a pictorului ieșean Bardasarie, înfățișând, într-o atmosferă animată și plină de pitoresc, aspectul vechi al acestui local cu faimă. Pag. 188. Spre Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 191. Teatrul Național de la Copou, după o fotografie veche. Pag. 192. Mănăstirea Socola și Ospiciul de alienați. (Colecțiunea Socec et Comp., Iași) Pag. 193. Case vechi, în str. Ștefan cel Mare. (Polyfoto) Pag. 194. Turnul bisericii Bărboi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care adăpostește importante lucruri de artă. Iar în grădina dinspre strada Ștefan cel Mare, se putea admira o frumoasă fântână monumentală, așezată acolo din grija lui Grigore Ghica Vodă. (Din "Albumul României", 1893) Pag. 222. Fragment din clădirile domnești de la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 223. La poarta Sfântului Spiridon... (Polyfoto) Pag. 226. Vespasian Pella, la 24 de ani. Pag. 227. Strada Lăpușneanu. Pag. 228. Simbol de actualitate. Pag. 229. Turnul Golia, în timpul reconstrucției sale, prin 1892. (Din "Albumul României") Pag. 230. Halele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
rasă, de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără pereche” de care dă dovadă (843, pp. 103-104). Este aici, rezumată În câteva cuvinte, toată esența ideii „complotului iudeo-masonic” și a Protocoalelor Înțelepților Sionului. 287. Daniel Perdurant, Antisemitism in Contemporary
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
semnalată de șeful detașamentului de poliție Darabani, în raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani era șeful cuibului „Ștefan cel Mare”; Dița Gârneață, sora lui Ilie și Neculai Gârneață,absolventă de patru clase liceale, din Darabani, era șefa cuibului „Cetățuia”. De asemenea, Al.Ailincăi era șeful cuibului „Biruința”. De asemenea, în orașul Dorohoi sunt cuiburi ale organizației Gărzii de Fier identificate în noiembrie 1933. Comercialeera șeful cuibului Sf.Ilie; Ion Horcăneanu era șeful cuibului Ecaterina; Adrian Vatavu era șeful cuibului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și cei care mai sunt fac politică fără aprofundarea realității. Majoritatea absolvenți de liceu care erau cunoscuți ca membri FDC au intrat în școli militare de ofițeri, se pare că era un consemn legionar pentru a face carieră în armată. Cetățuile de fete nu au activitate. Se crede că la liceul de băieți din Pomârla să fie elemente recent recrutați la ideile de dreapta pentru că liceul Pomârla a dat un legionar puternic Pomârleanu, în prezent la Școala de ofițeri activi de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar am tot crezut că voi veni la Iași. Și mie mi-a părut rău că nu ne-am mai întîlnit atunci. Aveam de gînd să te rog să vii, cu mine și cu George Lesnea , la o vie, la Cetățuia. Fiindcă nu te-am mai putut găsi, am fost obligat să consum și vinul d-tale, așa că m-am făcut criță... De fapt nu m-a „acaparat” nimeni, ci a fost doar o mică greșeală de tehnică a timpului, i-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
au încântat prin simplitatea lor monumentală, prin puritatea arhitecturală și rafinamentul arhaic. La întoarcere, am oprit pe marginea drumului la ieșirea din Horezu pentru a ne cumpăra străchini de lut. Am ajuns la Vâlcea seara descizând nu la casa de sub Cetățuie, ci la „Cula” doctorului Dubinciuc care ne aștepta cu grătarul încins și micii pregătiți pentru a petrece o seară de pomină cu cântece și prietenie. Deși obositoare, ziua ne-a fericit pe toți - o adevărată zi de vacanță, de documentare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Iași, a Parcului Craiovița de la Craiova, precum și amenajarea litoralului mediteranean francez (1975ă. Ca arhitect șef al orașului Iași, a elaborat proiecte pentru organizarea spațiilor verzi de pe lângă Universitatea A.I.Cuza, Casa Universitarilor, Teatrul Național V. Alecsandri, Palatul Culturii, mănăstirile Frumoasa și Cetățuia. A întocmit, de asemenea, proiectul „Ambianța naturală arhitectural-fito-peisagistică a Spitalului Clinic de Neurochirurgie din Iași”. Profesorul Vsevlad Carmazinu-Cacovschi a fost colaborator al Comisiei județene pentru ocrotirea mediului înconjurător, aducându-și contribuția la elaborarea unor măsuri practice privind arhitectura peisajelor ieșene
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lumii, totdeauna textele respective îmi luminează înțelegerea. Anul acesta a fost următorul : „Se clatină pământul, se cutremură, căci planul Domnului se împlinește și El va face din țara Vavilonului un pustiu nelocuit. Vitejii Vavilonului nu mai luptă ci stau în cetățui, puterea le este sleită și au ajuns ca niște femei. Vrăjmașii pun foc locuințelor lor și le sfărâmă zăvoarele ! Se întâlnesc alergătorii, se încrucișează solii, ca să vestească ̀ mpăratului Vavilonului că cetatea lui este luată din toate părțile...” (Ieremia 51
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
42 de ani, la 26 ianuarie 1896, „devorsat” de soție. Epitaful i-a fost găsit la Bunești. Puțin cunoscut de posteritatea pentru care a rămas un poet obscur, Neculai Beldiceanu are o activitate de arheolog (săpături la Baia, Rădășeni, în cetățuia de la MănăstioaraPreutești etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută de documentaristul, muzicologul și folcloristul ieșean Theodor Burada, N. Beldiceanu, împreună cu D. Butculescu, va sonda, între 29 și 30 mai 1885, însoțit de patru lucrători, promontoriul „Cetățuia” de la BăiceniIași. Astfel el devine primul descoperitor al celebrei culturi neolitice „Cucuteni” care câștigă în curând notorietate mondială. Cuprinzând versuri și o prezentare a descoperirilor de la Cucuteni, opera lui Beldiceanu e alcătuită dintr-un volum de Poezii (prima ediție, Iași
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]