1,324 matches
-
autonomii financiare și al cunoașterii pieței muncii, e doar un deziderat. În realitate, prinși În nenumărate obligații, studenții nu au timp pentru altceva. Nici profesorii nu Împărtășesc ideea de a transforma universitatea Într-un apendice al Întreprinderii, află reporterul care chestionează câmpul universitar din Olanda. Dar responsabilii de la universitatea din Maastricht acceptă ideea unui ciclu scurt (3+1) din rațiuni economice. În Spania, optica e alta: un prim ciclu de patru ani, plus un master de doi ani ar fi premisele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
patologic, parcă cineva Îi apăsase pe un buton al minții, iar psihologul care trebuia să comenteze acest episod de fraternitate și solidaritate socială a avut apoi parte de o scenă și mai tulburătoare. Vrând să descifreze comportamentul acestei ființe, a chestionat-o mai amănunțit: era foarte nervoasă pentru că burlanul de la casă curgea pe o latură a ei și nu la stradă, unde era un șanț de scurgere paralel cu drumul. „I-am spus că i s-a dat o casă Întreagă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vieții În memorie Întâlnirea care i-a rănit conștiința. Când, mai târziu, pironită Într-un fotoliu, ascultă toată ziua discursurile celor care voiau să schimbe România, după revoluție, am găsit-o deloc plină de speranțe. „De ce nu ești mulțumită”, o chestionez, „s-au reînființat vechile partide politice, poți spune ce vrei, nu mai ai a te teme, de ce ești nemulțumită?”. Mama nu credea Însă În primenire. Se pierduse ceva care nu mai putea fi Înlocuit sau refăcut. „Bine, dar liberalii, domnul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
analitic, experimentat. I-am citit studiile de psihologie, precum și dosarele de examen psihologic la Laboratorul de psihologie de la CFR. Găsea Întotdeauna componenta semnificativă a personalității celui examinat, diagnosticele sale erau precise. Atunci cum să nu depisteze pe cei ce-l chestionau indiscret asupra temelor politice ale zilei sau ale vieții cotidiene, cum să nu-i citească? Unul dintre cei ce primiseră sarcina să-l provoace se plânge că Botezatu trece pe lângă el și se face că nu-l vede, nici când
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ale personalității. Să faci haz de pezevenghi, de mincinoși și de „furăcioși”? Poate ridica ratingul, dar ce efecte catastrofice are asupra psihicului colectiv! Ceea ce acceptă, cu dezinvoltură și haz, un modelator social devine exemplu de conduită pentru omul de rând. Chestionez pe un tânăr capabil, care-mi vorbește despre avantajul de a fi propriul stăpân. „Nu trebuie să fac sluj În fața nimănui, nu am șefi care să mă umilească”, Îmi explică Răzvan secretul comportamentului său independent. E de acord că societatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Înalte, dar dornici să muncească și să fie respectați, contribuie acum la prosperitatea unor țări europene. Câteva cazuri, dar toate raportând despre aceeași stare de lucruri: lipsa de respect pentru competență și performanță, absența unui mediu profesional competitiv și moral. Chestionând foști studenți acum emigrați, părinți, colegi am aflat că există o emigrație a creierelor, preponderentă În anii ’90, oameni plecați spre țări cu legi de imigrație menite să atragă creierele, În special SUA, Canada și Australia, și o emigrație de după
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
oară În viața mea la Paris, În iarna anului 1991, am fost frapat de inscripțiile de pe clădiri, ziduri, În stații de metrou și chiar pe pereții vagoanelor. „Sunt forme de protest ale tinerilor”, m-au liniștit cei pe care-i chestionam. Ei con testă puterea absolută a statului, ierarhiile. Cultura contestației prindea Însă forme din ce În ce mai Îndârjite, grupurile contestatare erau tot mai agresive, anunțau nașterea unui cult al forței, nevoia noii clase de a spulbera vechea cultură, domnia de secole a respectului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe cei dispăruți. Și deodată am Întâlnit două persoane: unul din sat, dintre noii ridicați, altul străin de portul și obiceiurile de acolo. „Ce faceți voi aici, ce fotografiați, cine v-a dat voie?” Ne iau aparatul, Îl examinează, ne chestionează, Între timp se apropie părinții noștri. Nu mai știu ce discuții s-au purtat, noi am fost Îndepărtați, dar Îmi amintesc viu consecințele. În toată săptămâna ce a urmat, tata a fost chemat la Săveni, la raion, la instituția al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
m-am acomodat repede, am fost impresionat de eficacitatea organizatorilor, toate puse la punct Într-un mod umilitor pentru mine, comparând cu organizările noastre. Într-o zi s-a apropiat de mine un tânăr cercetător Într-un laborator din Paris, chestionându-mă discret: oare ce vârsta are Serge Moscovici, când a plecat din România, se poate face un calcul? Moscovici, mi-am dat seama, avea pentru mulți o aură, era deja o legendă. Banchet Într-o seară la o fermă, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ci la un restaurant (hotel În același timp, unde au dormit spaniolii) foarte bun, unde ni s-a pus la dispoziție sala de conferințe, echipată cu tot ce trebuie. Masa de prânz tot acolo, pe la zece venea cineva să ne chestioneze ce preferăm din oferta lor de prânz sau de cină. Împărțeau meniul și după un timp făceau un inventar al preferințelor. Iată meniul din 21 septembrie, am găsit printre hârtii oferta distribuită: la Început Salade Norvăgienne au Coulis Safrană sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
este autorul X. V-au plăcut paginile lui?” Nu-i displăcuseră. Al doilea: aveam sub tipar o foarte interesantă corespondență inedită între Tudor Arghezi și un patriarh al exilului literar românesc. Supărat că am publicat paginile autorului despre care mă chestionase cu umoru-i inegalabil dl Ierunca, patriarhul cu pricina mi-a comunicat că își încetează colaborarea la Agora și m-a rugat să-i trimit înapoi corespondența cu Arghezi. Am încercat tot ce mi-a stat în putință spre a-l
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
După război, soțul meu, Petre Palade, care era ofițer de infanterie motomecanizată (ne căsătoriserăm în 1945), a trebuit să predea sabia Solingen pe care o avea. Mult mai târziu, prin 1983 (el avea să moară în 1987) Securitatea ne-a chestionat asupra pistolului Beretta, pe care el l-a predat chiar secretarului de partid. Mie nu mi-au plăcut niciodată armele, îmi provoacă o adevărată repulsie. N-am tras niciodată". Stela Huțan-Palade a lucrat în continuare, până la pensionare, ca angajată a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
maturi care s-ar pricepe într un fel la politica timpului. Sora mea, menajeră la diriginte în casă, a fost informată de Eleonora, soția acestuia, despre discuția purtată cu plutonierul, care se încheiase cu promisiunea celui din urmă că va „chestiona” bine „afacerea” ș i în cele ce va urma ne va da drumul. Ne va elibera! De altf el, cam pe la ora zece dimineața a și venit un soldat, ne-a scos din camera de arest și ne-a introdus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Malin Tăcu este probabil ,,Călătorul profund” al generației sale, o generatie care acum apare, Începe să-și facă simțită vocea după ce, În decembrie 1989, și-a făcut simțit curajul. Întotdeauna, În poezie, se Întâmplă ceva ciudat”. Liviu Antonesei concluzionează și chestionează totodată: ,,Rimbaud n-a mai scris de la 18 ani. Labiș a murit spre sfârșitul adolescenței. Aurel Dumitrașcu s-a pierdut când Începuse să-i surâdă puțin norocul. O mulțime de poeți și-au pierdut mințile sau viața spre ieșirea din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să-și ducă jertfele la bun sfârșit, în caz că așa consideră de cuviință : Dacă vrea să sacrifice, să fie liberă să sacrifice. Poate că zeița aceea a ei e prietenoasă. Oricum, regele se arată încredințat că nu șade frumos s-o chestioneze deschis cu privire la motivele tristeții ei (scena 1). La un moment dat, el se gândește că fetei s-ar putea să nu-i mai placă să stea în Taurida din pricina tăierilor de oameni pe care le face, o dată ce cultul lor e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Americanii de origine arabă au fost victime ale hărțuirii și intimidării exercitate de guvern încă de la începutul crizei. Neal Saad descrie cum arabii americani erau vizitați de FBI în casele lor, la locurile de muncă și în cartiere și erau chestionați în legătură cu opiniile lor față de tactica adoptată de SUA în Orientul Mijlociu, în legătură cu PLO, cu activitățile politice ale americanilor de origine arabă și cu terorismul (în Clark, 1992: 188 ff). În timpul războiului, hărțuirea s-a intensificat și liniile aeriene Pan America chiar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
agenții care trebuie controlați. În acest caz însă există pericolul ca, puși în situația acestora din urmă, ei să fi luat aceleași decizii. Ei îi vor sancționa de obicei doar pe aceia care se abat de la normele predominante; nu vor chestiona normele în sine. În consecință, dacă stăpânii politici vor să schimbe comportamentul funcționarilor publici, trebuie să angajeze în organele de control persoane care nu provin din organe controlate; dar membrii unor astfel de organe nu vor fi atât de bine
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie independente. În al doilea rând, normele sistemului politic afectează adjudecarea regulilor și în ce privește conținutul. Legile nu numai că sunt mai favorabile cetățeanului unui stat liberal, dar într-un asemenea stat, justiției i se poate da chiar puterea de a chestiona validitatea legilor în sine. Aceasta înseamnă că, atât în relație cu adjudecarea regulilor, cât și cu adunările și executivele, "constituționalismul" joacă un rol crucial. Totuși, în al treilea rând, la fel ca în cazul adunărilor și guvernelor, caracteristicile curților de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ci pentru că nicio instanță judecătorească din țară nu are dreptul de a adjudeca asupra chestiunii respective? Aceasta se întâmplă dacă problema este socotită "discreționară", iar statul are dreptul final de a decide; * În ce grad i se permite judecătorului să chestioneze regulile? Reclamanții se pot plânge nu că au fost tratați injust conform unei anumite reguli, ci că acea regulă este greșită, deoarece nu se potrivește cu prevederile alteia, mai generale, care ar fi trebuit să aibă întâietate. Totuși, judecătorii pot
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aplicarea tehnicilor de management al anxietății referitoare la monitorizarea ratei de respirație și la metodele de relaxare și încetinire a ritumului respirator. Oricum, cel mai mult timp va fi petrecut planificînd și ducînd la îndeplinire sarcinile de expunere gradată și chestionînd pacienții care le-au realizat. Ziua 1 În prima zi, majoritatea pacienților sînt extrem de anxioși. De aceea, este foarte important să reușiți să stabiliți o legătură cu ei. După introducerea generală, terapeutul ar trebui să poată confirma anxietatea și să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1987). Proprietățile psihometrice ale acestor scale sînt stabilite treptat. SPS se dovedește a fi cel mai îndeaproape asociată cu teama de expunere, iar SIAS cu temerile de interacțiune socială (Cox et al., 1998; Ries et al., 1998). De asemenea, SPAI chestionează indivizii cu privire la simptomele somatice ale anxietății sociale. SPAI și LSAS vizează, de asemenea, măsurarea comportamentelor de evitare în fobia socială, deși subscalele LSAS ale fricii/anxietății și evitării se dovedesc a fi puternic corelate (Cox et al., 1998; Safren et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu sora mea, Lena, cu mama, cu tata și cu bunica. Unde sunt ceilalți? Bunica mea e bolnavă. Părinții mei și cu sora mea dorm. Am venit pe jos, noaptea. De unde? Din satul Totina. Caporalul a încetat să-l mai chestioneze pe Țile, îndreptându-și atenția asupra noastră. Veți sta în stânga vagonului. Acum puneți-vă bagajele. Așa! Dar nu puteam urca în vagon. Era prea înalt. Neamțu a primit ordin să aducă un taburet. A traversat din nou liniile până la peron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a parvenit printr-un deținut sosit de la Jilava în luna iunie. Presiuni asupra deținuților au mai fost făcute pe alocuri, cum ar fi în cazul vizitei colonelului Constantinescu, din iulie 1951, care s-a interesat de acțiune și l-a chestionat pe Eugen Dimitrov în privința incidentului din seara de 1 mai, dar acesta nu s-a intimidat, astfel că efectele vizitei au fost minore. Că 'Nutti' Pătrășcanu era tot mai derutat și începea să-și facă griji în privința sorții sale ne-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fuseseră ținuți luni de zile erau lipsiți de inițiative proprii pentru continuarea acțiunii violente. torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului Pitești: Gabor Chirică, Constantin Teja, Gheorghe Chirculescu, Alexandru Matei, Aurel Obreja, Ion Pangrate, Virgil Maxim și Aureliu Marc Stoica. Timp de un an nu s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cornel Pop aveau rolul de a obține de la el informații. A fost introdus de Țurcanu în camera 4-spital, unde a fost torturat de Virgil Bordeianu, Alexandru Mărtinuș, Titus Leonida, Nicolae Călin Zaharia, dar mai ales de Țurcanu, care l-a chestionat asupra atitudinii sale legionare. Iritat că un coleg deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]