1,163 matches
-
exemplu, pentru studiile de caz, aceasta ar putea presupune folosirea surselor multiple de dovezi, după cum se explică mai pe larg În capitolul 4. Tehnici similare de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sondaj. Rareori se fac lecturi despre aspectele de interes, iar În general, intervievatorul nu știe În ce fel vor fi analizate datele sondajului sau ce probleme sunt investigate. Operatorul ideal de sondaj se rezumă la seria prescrisă de Întrebări din chestionare. O astfel de abordare ar fi insuficientă pentru instruirea În studii de caz. Elaborarea și revizuirea protocolului În subsecțiunea următoare se vor spune mai multe despre conținutul protocolului de studiu. Totuși, un obiectiv legitim și indicat al instruirii este obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
lui Gross et al. (1971), Implementing Organizational Innovations, care tratează evenimentele dintr-o singură școală. Studiul a avut un protocol al observațiilor, creat pentru a măsura timpul petrecut de elevi În realizarea anumitor sarcini, dar s-a bazat și pe chestionarea structurată a unui număr mare de profesori, pe interviuri deschise cu un număr ceva mai mic de persoane-cheie și pe o examinare a documentelor școlii. Atât observațiile, cât și sondajul au dus la acumularea de informații cantitative legate de atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
săpături arheologice, scrierea unor articole pentru ziare sau reviste), precum și activitățile al căror caracter artistic nu face obiectul unui consens (artizanatul)" (Donnat, 1996, anexe metodologice, pp. 173-176). Presați de o logică practico-politică, anchetatorii administrațiilor urmăresc înainte de toate să producă rezultate; chestionarea în privința categoriilor este secundară. Ei se mulțumesc deci, în modul cel mai simplu, să reia marile categorii ale industriilor și instituțiilor culturale. Tabelul 3. Practicile culturale ale francezilor (pe 100 de francezi cu vârsta de peste 15 ani) Domenii de practici
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și * modelul comunicativ al proceselor deschise, Eco nu uită să ne reamintească un fapt ocultat de structuraliști, dar redescoperit de poststructuraliști: prezența autorului și a lectorului ("cum să nu recunoaștem că o operă de artă ne cere mai mult o chestionare hermeneutică decît o definire structurală?" U. Eco, 1972: 33). De fapt, deturnarea de la imanență pentru o întîlnire cu lectorul (și autorul) este o caracteristică a deceniului al IX-lea preocupat de drepturi (human rights) și istorie, de responsabilitatea individului, a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ar fi regretabil și chiar inacceptabil ca această funcție esențială a televiziunii să dispară odată cu apariția canalelor tematice specializate: o componentă importantă a vieții noastre democratice ar fi astfel eliminată" (M. Martin & Serge Proulx, 1995: 286). Pespectivele de reflecție și chestionări esențiale precum: *inegala distribuție de participare în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
intervievate de noi se înscriu în această categorie. Ponderea o dețin femeile divorțate, văduvele, femeile singure și cu un statut socio-profesional incert. Multe dintre ele se prezintă ca fiind femei "încercate de valurile vieții" (T.L., 50 ani, Iași). Răspunsurile la chestionare arată că această reprezentare este una actuală. Peste 50% dintre respondenți consideră dă cei care practică divinația sunt oameni care fac parte din categoriile marginale ale societății. 9.1.5. Purtătorii stigmatului Printre cei aleși pentru a se specializa în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
străduiți-vă să implicați în campaniile de publicitate alți elevi decât cei care sunt mediatori. De fapt numărul actual al conflictelor mediate ar putea fi un pic mai mare, deoarece elevii nu înregistrau orice conflict pe care îl mediau. În urma chestionării mediatorilor, numai 25% din respondenți au răspuns că au întocmit rapoarte de mediere în baza cărora s-a făcut calcularea conflictelor mediate. În majoritatea cazurilor rapoartele nu au fost întocmite deoarece medierea nu a fost reușită. În implementarea cursului de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
și de fete (Olweus, 1993; Smith, 1999) și că participarea celor din urmă a fost mult timp subestimată, cum subliniază Smith și Sharp în ancheta realizată de ei la Sheffield (1994). Lucrările lui Smith și Sharp despre school bullying, prin chestionarea a 2 308 elevi între 10 și 14 ani din nouăsprezece școli engleze, dar și cercetarea lui Blaya (2001), cuprinzând 1 672 de elevi englezi conchid că nu există nici o diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Olweus, 1980; Fortin și Bigras, 1996; Dumas, 1999, p. 262; Hawkins et al., 2000; Gagnon și Vitaro, 2003, pp. 240-245; Fortin, 2003; Osborne, 2004, p. 42; Benbenisthy și Astor, 2005 etc.). Aceste modele sunt cel mai adesea dezvoltate pornind de la chestionare care pun în relație practicile sociale riscante sau/și victimizările și caracteristicile respondenților. Ele pot fi dezvoltate și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
științifice calitatea instrumentelor de cercetare pe care le folosim. Munca de teren propriu-zisă este efectuată de către sau împreună cu cercetătorii locali, la formarea cărora contribuim. În Brazilia, o echipă de la UNESCO din această țară a făcut toată munca de teren pentru chestionare, în Burkina Faso, unul dintre studenții noștri burkinabe (Lompo, 2005), iar în Djibouti am lucrat pe teren cu o echipă de trei tineri cercetători de la biroul de statistică și un formator de la școala normală (Debarbieux/UNICEF, 2005). Pe de altă parte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din clasa a cincea pînă în ultimul an de liceu, într-un total de 80 de unități, adică 16,13% din ansamblul unităților de învățământ secundar, care, potrivit statisticilor din 2002, sunt în număr de 496. Rata de răspuns la chestionare a fost de 69%, ceea ce este foarte corect. Or, și aici, rezultatele sunt deconcertante: dacă ne luăm după declarațiile elevilor ca și ale profesorilor despre existența violenței în școli, constatăm că aceasta e aproape absentă. 61% dintre ei declară că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
numeroase (vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie atât în ceea ce privește medierea tehnoculturală, cât și referitor la posibilitățile de manipulare și de expunere. Aceste manifestări artistice surprind
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existențiale și culturale ale tehnoștiinței, însă viziunea lor este diferită. În vecinătatea postumanismului se află trasumanismul, unii teoreticieni ajungând chiar să echivaleze aceste două orientări. Studiul de față disociază între postumanism și transumanism (vezi mai josă din rațiunile practice ale chestionării transumanismului radical și ale promovării unui postumanism critic temperat. Vom prezenta în cele ce urmează perspectiva postumană a teoreticienei Katherine Hayles, nu înainte însă de a face o scurtă conjugare între modelele tehnoculturale ale corpului virtual discutate în capitolele anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus unor noțiuni „tari” ale acestei viziuni unitare și centralizatoare. De pildă, perspective postmoderniste sau feministe au început să se îndrepte înspre chestionarea și detronarea conceptelor umaniste clasice în cadre ale coexistenței uman-tehnologice, utilizând aceste contexte drept rampe de descentrare și de reinițializare umană. Noțiunile de diferență, de devenire și de marginalitate sunt propuse în schimb ca o contrabalansare și relansare a umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interactive a lumii și prin navigarea virtuală cu ajutorul întregului corp în spațiul simulat (vezi Hansen, 2001, pentru o interpretare a modului de integrare perceptivă a participantuluiă. Intenția acestor instalații este, prin urmare, una dublă. Pe de o parte se dorește chestionarea noțiunilor artistice, convenționalizate și canonizate prin tradiție sau așa cum apar acestea în alte opere sincrone ale realității virtuale precum: imagine, corp (vs. minteă, identitate (vs. alteritateă, subiect (vs. obiectă, spațiu (exterioritate vs interioritateă sau natură (vs. culturăă. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitele de opțiune în cadrul dispozițiilor social-tehnologice, cu noi constrângeri și forțe dominante, cu impoziții ale deținătorilor puterii într-o eventuală societate postumană (perspectivă care culminează în distopiile criticiloră. Acceptarea manifestării ambelor tendințe poate fi un prim pas în procesul de chestionare a metafizicii virtuale, în timp ce o a doua fază poate fi abordarea unui punct de vedere tolerant, dar simultan critic și circumspect. Dispariția umanului (teoriile precum: disoluția eului, dematerializarea trupului sau diseminarea conștiințeiă nu poate fi un proces practic complet, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Haraway, Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discursurilor tehnoculturale istorice. Demersul a fost de a combina practica tehnoculturală cu noile discursuri științifice și cu modalitățile imaginale actuale de subiectivare a trupului. Dat fiind interesul actual pentru corporalitate în domeniul studiilor culturale, am încercat sistematizarea, analizarea, exemplificarea și chestionarea modelelor corporale predominante. Studiul de față nu s-a redus totuși la panoramarea și criticarea locurilor radicale ale tehnoculturii, ci a încercat să aducă o perspectivă personală (cea a postumanismului critic temperată sau posibile soluții la problematica dispariției trupului în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
civilizației poporului român și a patriei românești"65. Concepția lui R. Vuia cu privire la muzeele în aer liber poate fi observată și din amploarea activităților desfășurate pe teren începînd cu anul 1922, precum și prin activitățile de cercetare concretizate prin aplicarea de chestionare în anii 1923 și 192666. Rodul campaniilor monografice desfășurate în perioada 1925-1935 s-a concretizat într-o colecție de piese expuse prima oară în satul Fundul Moldovei din județul Suceava, apoi prin două expoziții organizate în spațiile Seminarului de sociologie
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de-al doilea tip, descrie rețelele mai ales din punct de vedere funcțional. Analiza rețelelor: indicatori structurali și interacționali Analiza rețelelor urmărește atât latura cantitativă cât și cea calitativă a rețelelor, propunând investigații la o scară mare (de exemplu, prin chestionare) sau la o scară mai restrânsă (de exemplu, prin observații participative, istoria vieții etc.). Aceste anchete pun în lumină câteva trăsături și, îndeosebi, unii indicatori esențiali, care pot fi împărțiți după cum urmează: * indicatori structurali: talia rețelei (numărul de indivizi-membri ai
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cea a selectării aleatorii a subiecților din stradă și din comunitățile de romi. Trebuie menționat însă, că, având în vedere tema investigată - cunoștințele referitoare la infecțiile cu transmitere sexuală, precum și practicile legate de viața sexuală -, s-a urmărit cu preponderență chestionarea subiecților din categoria de vârstă 14-18 ani. La copiii din categorii de vârstă mai mică, intervievarea a evidențiat nivelul de informare. Lucrătorii sociali au fost implicați atât în elaborarea chestionarului, pretestarea acestuia, cât și în aplicarea chestionarelor. Majoritatea copiilor străzii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu în grupa de vârstă 14-18 ani. Prin chestionarea acestora s-a urmărit investigarea nivelului de cunoștințe, dar și a practicilor la copiii din grupuri care se află la începutul vieții sexuale. Adolescența înseamnă o perioadă de explorări și experimente, ceea ce crește riscul de a contracta o infecție cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona și a formularelor ONU privind situația anuală și bienală a drogurilor. Obiective specifice 1. Monitorizarea situației drogurilor prin crearea și dezvoltarea sistemului informațional prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, în scopul cunoașterii: a) consumului de droguri în rândul populației generale, al populației tinere și a consumului problematic; b) numărului și caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]