KorAP: Find »[drukola/base=chibrit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...117 >

2,921 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645

se milogise Înainte să-i dau zece yeni — Pun pariu că sînt otrăviți, continuă el. Dar conțin ulei, așa c-or fi hrănitori pentru tine, nu? Am privit atent și mi-am dat seama că aprinsesem vreo zece bețe de chibrituri cu care omorîsem peste douăzeci și patru de gîndăcei, adunați acum Într-o moviliță pe masă. — A, trebuie să fie grozav! Se hrănesc cu saké-ul vărsat pe masă. Hai să vedem! Crezînd că glumește, am rămas tăcut locului, dar individul Întinse iute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
parcă ceva, plimbîndu-și limba printre dinții lipsă. I se citea o neliniște În priviri: — Măiculiță! Ce sărați sînt!... Uscați ca hîrtia... ca iarba de mare prăjită... ieftini, tare ieftini trebuie să fie... Deci, dacă era ceva semnificativ la cutia de chibrituri, atunci nu putea fi decît numărul de telefon scris pe ea. Dar contrar așteptărilor, probabil că nu EL avea nevoie de numărul de telefon, ci soția lui sau fratele ei. Poate ar fi mai bine să folosesc prezentul - „are nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
chiar un an de zile... Trebuie să am răbdare... RÎse pe Înfundate și eu mă simțeam tare Încurcat. Numai la gîndul că ar fi existat posibilitatea să nu-mi continui investigațiile mi se puse un nod În gît. Bețele de chibrit cu capetele negre și albe din cutie... Întîlnirea Întîmplătoare din parcarea din fața localului Camelia... Întîlnirea și mai stranie de la biroul domnului M... Mărturisirea șantajului... Aș fi Înțeles lucrurile mai bine dacă el ar fi rămas un personaj ciudat În umbră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
evidență și o arătau schimbată - avea parcă un aer mai aspru. Simțeam oarecum nevoia s-o avertizez. Am Început să mă bîlbîi, Încercînd să-mi găsesc scuze pentru vizita aceasta tîrzie. — De fapt, vreau să-ți vorbesc despre cutia de chibrituri de aseară. Am scris și În raport, dar sondajul de la localul Camelia, ca să fiu scurt, este din păcate nul. Dar mai e ceva... Ai spus că ai găsit un ziar vechi Împreună cu cutia de chibrituri, nu? Îl mai ai? Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-ți vorbesc despre cutia de chibrituri de aseară. Am scris și În raport, dar sondajul de la localul Camelia, ca să fiu scurt, este din păcate nul. Dar mai e ceva... Ai spus că ai găsit un ziar vechi Împreună cu cutia de chibrituri, nu? Îl mai ai? Mi-ar fi de mare trebuință... Bănuiesc că-l mai am, dară N-am lăsat-o să plece În căutarea lui chiar În clipa aceea. Faptul că explicația mea suna ca o justificare mi-a provocat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
În căutarea lui chiar În clipa aceea. Faptul că explicația mea suna ca o justificare mi-a provocat un nod În gît... În primul rînd voiam să știu data apariției ziarului,.. Oare exista vreo legătură Între ziar și cutia de chibrituri?... Practic, n-ar fi fost cazul... dar nu puteam fi sigur pînă nu aflam data. Eram puțin cam Îngrijorat. Oare de ce era atît de uzată cutia de chibrituri? Mi se părea deosebit de semnificativ faptul că de la mult prea importantul local

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
data apariției ziarului,.. Oare exista vreo legătură Între ziar și cutia de chibrituri?... Practic, n-ar fi fost cazul... dar nu puteam fi sigur pînă nu aflam data. Eram puțin cam Îngrijorat. Oare de ce era atît de uzată cutia de chibrituri? Mi se părea deosebit de semnificativ faptul că de la mult prea importantul local Camelia n-am scos nimic, ba dimpotrivă, mi-a ridicat și mai multe semne de Întrebare... Existau nenumărate ipoteze, dar toate pline de contradicții... Păreau toate ca o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
picioarelor ca să ajung la bilețel. Cineva scrisese cu pixul șapte cifre. SÎnt mici, dar denotă un caracter ferm, de femeie... un număr de telefon pe care l-am mai văzut... Același număr de telefon care apărea și pe cutia de chibrituri de la Camelia ... Nu știu de ce, dar nu m-a mirat absolut deloc această descoperire. Mai mult decît atît, parcă fiorul din mine a luat proporții duble. Eu Încercam să resping posibilitatea că ea ar ști ceva și cu toate acestea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
În bucățele. Oare soțul ei din ce categorie făcea parte? — Poftim ziarul. Era un buletin sportiv Împăturit o dată orizontal și apoi În patru pliuri verticale. Se observa clar pe el o pată veche, dar nu de dimensiunea unei cutii de chibrituri. Mi-au sărit În ochi niște litere roșii: Sabia mîniei Îl zdrobește pe asasin. Era un articol despre lupte libere. — 4 iunie? Dar l-a purtat cu el, nu glumă! Am dat pagina și am văzut un pronostic de baseball

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
cu ziarul acesta... Poate cheia stă ascunsă deocamdată și dacă o mai cauți, mai tîrziu Îți vei zice: „A, deci asta era!” Așa cum se prezintă lucrurile acum, ziarul nu ne este de nici un folos. De ce era Împreună cu acea cutie de chibrituri?... Trebuie să existe un motiv... Faptele reale se găsesc acolo unde te aștepți cel mai puțin. Ea Își ridică privirile de pe raportul meu. PÎnă acum citisem tot felul de expresii pe chipul ei, dar acum arborase una nouă, una pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
o legătură. Vă rog să nu mă Înțelegeți greșit. Cursele de cai sau de biciclete? — Nu. Numărul de telefon. — Telefon? — Zău că n-am vrut să vă ascund... — Ce număr de telefon? — La fel ca și cel de pe cutia de chibrituri. Dar unde-i? Își plimbă degetul panicată, de colo-colo, ca o furnică ce și-a frînt gîtul, pe rubrica „ANGAJĂRI” de la pagina patru. Degetul unei păpuși, fără articulații, subțire, flexibil... Chiar dacă mințea, părea un deget perfect, parcă fusese fabricat... fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
ar fi Întrebuințat-o. Am toate motivele să cred că n-a folosit-o pentru că, Începînd de pe 29 și pînă În ziua dispariției, vremea a fost senină și temperatura ridicată. Ar trebui să considerăm că respectivul ziar și cutia de chibrituri (sau mai degrabă numărul de telefon de pe ea) fuseseră folosite cu vreme-n urmă. Toate acestea demonstrează că nu putem nega faptul că dispariția persoanei căutate n-a fost neașteptată și există posibilitatea ca el să și-o fi plănuit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
de mașini ... Măi Încolo, acel loc de parcare ce mi-a răscolit amintiri sicîitoare, ca un colț de măsea ruptă... Cifre... Cele din josul tăbliței de parcare... un rînd de șapte cifre... Numărul acela de telefon... Eticheta de pe cutia de chibrituri... localul Camelia ... rubricile din ziarul cel vechi... bucățica de hîrtie prinsă cu ac de colțul perdelei lămîiatice... Dintre toate, cel mai mult mă obseda numărul de telefon... În cele din urmă, mi-am recăpătat noțiunea timpului și mi-am amintit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
să insinuați că fratele meu a fost cauza dispariției soțului? — Da, e o tîmpenie. Nu e bine să intri la bănuieli din orice. PÎnă nu cu multă vreme În urmă mă obseda și pe mine ideea că acea cutie de chibrituri care intrase În posesia mea constituia o dovadă materială certă În defavoarea dumitale. Conținea și bețe albe, și negre. Cineva care ținea la cutia aceea, dar trecea mai rar pe la cafenea a completat, cu timpul, bețele. Dacă mergea mai des acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
posesia mea constituia o dovadă materială certă În defavoarea dumitale. Conținea și bețe albe, și negre. Cineva care ținea la cutia aceea, dar trecea mai rar pe la cafenea a completat, cu timpul, bețele. Dacă mergea mai des acolo, putea oricînd căpăta chibrituri noi. Pe care dintre următoarele trei posibilități ești dumneata tentată s-o iei În considerare? În primul rînd, cineva care ieșea În lume arareori; doi, Îl interesa numărul de telefon scris pe cutie; trei, cineva care trebuia să mențină o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
care trebuia să mențină o legătură telefonică secretă. — Dar nu-i normal să notezi un număr de telefon În agendă ? — În caz de ceva, agenda este printre primele obiecte supuse verificării, dar pe nimeni n-o să intereseze o cutie de chibrituri primită de la cafenea. Albumul cu fotografii pe care l-am văzut adineauri mi-a Înlăturat orice bănuială. Mi-am luat o piatră de pe inimă. Eram În mare dilemă deoarece cutia de chibrituri mă Încurca grozav, cu atît mai mult cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
pe nimeni n-o să intereseze o cutie de chibrituri primită de la cafenea. Albumul cu fotografii pe care l-am văzut adineauri mi-a Înlăturat orice bănuială. Mi-am luat o piatră de pe inimă. Eram În mare dilemă deoarece cutia de chibrituri mă Încurca grozav, cu atît mai mult cu cît detectivii nu prea au voie să-și suspecteze clienții. Vezi dumneata, exact ce-ți spuneam... nu-i bine să ai idei preconcepute. N-ai vrea să privești puțin mai detașată relația

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
o expediție de recunoaștere secretă deoarece conform informației primite, localul Camelia se ocupa Între orele 6.30 și 7.00 dimineața de plasarea neoficială a taximetriștilor. Dacă această afacere nelegală este reală, atunci Începe să capete semnificație și cutia cu chibrituri cu capete negre și albe de la Camelia pe care cel dispărut o lăsase moștenire, Împreună cu Însemnările de pe ea. Cred că ar trebui să mai arunc o privire asupra anunțurilor din ziar referitoare la recrutarea șoferilor. Anunțul dat de proprietarul Cameliei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
apoi apărea iar, ca Într-un măiestrit număr de prestidigitație. M-am oprit sub pretextul că vreau să fumez o țigară. Am scos-o, am pus-o Între buze și m-am tot agitat fără rost, Încercînd să aprind un chibrit. Aș fi fost fericit dacă ar fi trecut pe lîngă mine o cunoștință. Dar dacă mi se Întîmpla, ca și cu orașul de pe platou, ca fețele pe care le știam din vedere să-mi devină complet străine? Îmi era greață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
echilibru. Nu țineam deloc să-mi aflu numele și adresa Înainte de a ști cine sînt, dar deocamdată n-aveam de ales... trebuia să merg mai departe. Mi-am Împrăștiat, tot ce-aveam În buzunare pe masă, la intîmplare. O batistă... chibrituri... țigări... un nasture care a căzut de la mîneca hainei, ochelari de soare... o insignă mică triunghiulară... și un colț de hîrtiuță pe oare era schițat ceva. Fereastra scotea flăcări. Farurile unui autobuz mîngîiau geamul. În lumina lor, ramurile subțirele ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
Îngust dintre mese și perete, Împingînd scaunele ce-i stăteau În cale. Am făcut repede ordine pe masă, aruncînd iar În buzunare toate acele lucruri de care mi-am dat limpede seama că erau de prisos. Batista (fără ințiale brodate)... chibriturile (de la această cafenea)... țigările (mi-au mai rămas patru)... nasturele de la haină... ochelarii. Ochelarii de soare? Poate aveam vederea slabă... CÎt timp am privit În fereastră, mi-am dat seama că autoportretul de funcționar pe care-l schițasem nu era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
și zaharnița, mi-a umplut paharul cu apă, În care timp s-a uitat de cel puțin două ori la acele obiecte. N-am perceput nici urmă de reacție. Oare ar fi fost exact la fel dacă lăsam și țigările, chibriturile și nasturele? În dezamăgirea mea am uitat să-i pun și cele două-trei Întrebări nevinovate pe care mi le pregătisem. Mă fascina expresia ciudată a feței, nu-mi puteam lua ochii de la pistruii care se Îndeseau către colțurile ochilor. Una

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477

stewardesele le aruncă? O dată ajunse acolo, n-am văzut nici o Miss Liberty, ci un câmp cu bălării și apoi, în noapte, un lung drum spre statul NJ, cu așezări omenești care îmi turteau nasul de geam ca în Fetița cu chibrituri. Așa am făcut în primele dăți cu supermarketurile: intram în ele ca în expoziții, îmi duceam mâna la gură ca Valeriile din Sâncrai și mă minunam, nerecunoscând mai nimic din „exponate”. Ca să nu mai spun că engleza mea era învățată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
Jos capitalismul!”. Am cujetat intens la asta. Sigur, primul meu impuls (și al lui Andrei) a fost: măi băieți, ce ar fi să încercați voi vreo zece ani de comunism ca să vă potoliți? Interesant e că sentimentul de fetiță cu chibrituri mi-a dispărut. În primii ani mă strivea tot ce era sfârșit de iarnă în Occident: străzile pline cu ghirlande și beculețe, vitrinele ucigător de bogate, rafturile tixite cu podoabe, muzica revărsată din toate ușile magazinelor. Comerț, ispită, capitalism. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
în Piața Universității, în ’90. Bunica m-a privit plină de speranță. Cred că atunci a citit în ochii mei că aș putea să fiu creștină și bună. Cum îți spuneam la început, mi-a trecut complexul de fetiță cu chibrituri. Privesc cu seninătate străzile decorate ale Oxfordului, știind că pot merge la Mall în Vitan, să văd același lucru, și că Lis, primarul, o să pună să se umple centrul Bucureștiului de ghirlande. De, sărăcie cu ciucuri. La periferie nu le-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]