1,084 matches
-
Ajunge! spune Ștefan. Ajunge! Se duce la fereastră, privește norii, cerul, dealurile. Boierii așteaptă cuvântul Domnului. Și cuvântul lui vine, calm, dar ferm, hotărât: Să nu zicem "da"! Dar nici "ba" să nu zicem! Să nu ne îmbătăm cu apă chioară... Dar nici să dăm în brânci cu ploconeala... Eu sunt deschis și pentru pace, și pentru război. Ce este sigur este că va fi mult mai greu. Mult mai greu... Trebuie să chibzuim bine. Că n-om fi nebuni să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a prins frica micuței Moldove!... Tremurăm unu' de frica celuilalt... Da! Da! Se teme! Se teme! strigă Duma prinzând inimă. Să nu înghită iar gălușca, întărește Mihail. "Ia-l de pe mine că-l omor!"... Să nu ne îmbătăm cu apă chioară. O să fie greu, tare greu, măi băieți. Suntem încercuiți. Și nu știu cum... bolborosește Ștefan. Oricum o dăm, n-avem scăpare... "Stârvuri! Jaf! Robie! Sânge! O Dunăre de sânge!", își face apariția silueta Sfântului, propovăduind halucinante blesteme. E grozav "Sfântul" aista cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă povestesc despre ce e aia Crăciun și ce e aia nașterea lui `ristos. Fiindcă `ristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. `ristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că `ristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă povestesc despre ce e aia Crăciun și ce e aia nașterea lui `ristos. Fiindcă `ristos se născu la Crăciun, de-aia îi cântă colinde toți mârlanii care umblă chiori după bani. `ristos a fost un fel de popă, băi, fiindcă el umbla cu fustă așa cum umblă popii pă la noi, numai că `ristos avea fustele roșii, albastre, portocalii sau dracu știe cum erau vopsite, dar numa cu negru nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ce crăpa-n el, după ce mânâncă porcu și bea și butoiu dă vin, mai lasă și muierea borțoasă, se trezește în primăvară cu nici de unele și nu știe de un-s-o-nceapă: cu munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n gropi că mănâncă porcu iarna, bea vinul iarna, își lasă femeia borțoasă iarna, mănâncă mălaiul iarna și-n primăvară, cân să iasă la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am avut noroc. * Se făcu dimineață, mi-am primit mașina, care pornea în sfârșit, și, condus de motanul umanizat, dându-i destul pentru a rămâne încă o zi în stare antropologică, am ambalat. Dar a trebuit să iau doi lăutari, chiori de nesomn, care mergeau la Ploiești. Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri fără perdea. Unul din cei doi era experimentat; umblase noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
intrarea în NATO, ci excesul lor de zel și neștiința de a purta o negociere. Chiar și pentru un copil e limpede că dacă intrăm în NATO e pentru că americanii au nevoie de baze în România, care, dintr-un noroc chior, se află într-un punct considerat strategic în planurile Satelor Unite de dominare a lumii. Am putea, în această privință, lua exemplu de la Turcia. Asta în ce privește tactica imediată. Dar dacă încercăm să gândim strategic, atunci ar trebui să ne punem
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
1939, catalogul expoziției conținea șase desene ce reduceau imaginea ei compozită la diferite "lecturi": plaja de la Cape de Creus cu o femeie șezând, văzută din spate, reparând pânza unei vele, și o barcă; un filosof culcat; fata unui arierat mintal, chior; un ogar; o mandolină, un vas cu pere, două smochine pe masă, un animal mitologic. La această pictură se referea, probabil, Breton când a scris, în "Cele mai recente tendințe în pictura suprarealistă" (1939), că rafinamentul metodei paranoico-critice l-a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
merita o finală atît de nesărată și nici o cîștigătoare ale cărei veleități de multe ori ne scapă. Adevărat pînă la un punct. Meciul a fost mult sub nivelul stadionului pe care s a desfășurat. Învingătoarea a avut gust de apă chioară. Însă mirodeniile pe care le aștepta domnul Johansson la Gelsenkirchen se topiseră în ciorba lungă a unui sezon epuizant, cu 70-80 de meciuri. Jucînd atît de mult, vedetele cu parfum galactic, manchesterist, londonez și milanez se dizolvă în propria genialitate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic roman maritim, adoptă un zolism în modul mai emoționat și mai artist al fraților de Goncourt, fiindcă urmărește cauzele sociale prin care o femeie se prăbușește. Romanul e alcătuit din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi prezintă în acele locuri și acele vremuri, pe filisteni și nici urmă sau miros de ivriți pîrliți și născociți după atîtea secole? Diodor din Sicilia în Biblioteca istorică amintindu-l pe istoricul Efor ce a trăit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vremurile istorice povestite în Iliada. Elogiile aduse de Philostratus geților și misilor în seco- lul ll al erei noastre, cînd aceste popoare erau în parte sub stăpînire romană, ar pă-rea un beteșug al minții după cultura noastră de o para chioară. Dar el spunea încă niște adevăruri pe care falsificatorii de istorii le-au nimicit cu timpul. Mai aminteș- te de faptul că soțiile acestor misi sau geți, erau la fel de războinice ca și soții lor iar unii scriitori le-au numit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
romanii față de mulți dintre românii de azi care nu vreau să știe nimic și pun de o academie dacă, așa ca să nu tacă, sau de una daco-romană să ne cînte în strană isoane cu fasoane de trei parale și acelea chioare. Pliniu cel Bătrîn - mort în anul 69 e.n. în urma erupției Vezuviului - pe care toți îl știm de roman sadea, în lucrarea Naturalis historiae(Istoria naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ce este, ofițer?” „Nu, e deținut.” „Și dumneata vrei să...” „Da!” „Și cum se numește fratele dumitale?” „Păi, Andreescu Paul.” La auzul numelui meu, a urcat pe bicicletă și a plecat. Sora mi l-a descris exact: era Bunea, zis Chiorul, pe care eu Îl prinsesem de testicule... Și, după puțin timp, Înainte de a găsi ea poarta Închisorii, a fost ajunsă din urmă de doi civili, care au luat-o unul de un braț, unul de alt braț, au Întors-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
uite că a fost vreodată acolo și de ce a fost. Așa a scăpat. Ați menționat un incident cu Bunea. Ați putea detalia În ce context s-a Întâmplat? Sigur că da. Eu l-am atacat pe Bunea... Noi Îi spuneam Chiorul, pentru că avea un defect la un ochi. Era rău până dincolo de orice imaginație... Atunci nu știu ce nu i-a plăcut lui la mine. M-a scos el cu Șomlea, zis și Vaca Neagră, care era ofițer de servici, mi-au pus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai știu câți am fost, vreo șapte-opt inși, și ne-o băgat În Închisoarea coloniei, care era o baracă din scândură, fără căldură, fără nimic... Făceai un frig și cu 125 de grame de pâine pe zi și niște apă chioară, dacă ne mai dădea..., și altceva nimic. A fost groaznic acolo. Stăteam Înghesuiți că era frig... Și știți cine mai erau acolo? Mai erau adventiștii, dom’le, că nu vroiau să lucreze sâmbăta, și pentru aia au intrat la Închisoare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-o dus de mâncare. I-o băgat la favorizare și le-o dat 15, 20 de ani. „Măi Pop, măi, ai vinit de pă altă lume”... „Măi fraților, ce mai faceți, măi?” Zice Cimpoca: „Bine, măi, ai un noroc chior. Aici se trăiește bine, parcă e mâncare de la restaurant”. Și așa o și fost. Da’ am mâncat două zile, da’ a treia zi n-am mai putut suporta nici mirosul de pâine... Și am Întrebat: „Cine e doctor aici pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bromură de aia, un turtoi făcut așa ca pentru porci și un castronel În care punea un polonic de jumate de kil de mâncare ordinară, o fiertură insipidă. Și Îți mai dădea seara un singur polonic de ăla de zeamă chioară sau niște arpacaș. Și ne mai dădea măruntaie din ăstea, dar nespălate... Dar arpacașul era cel mai bun... Asta era. Era o foame de... eram străvezii, te uitai prin noi. Aș mai vrea să-ți povestesc despre un moment emoționant
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Împărțeau brigadierii, care erau oamenii lor, erau informatori... Dacă vedeau o jumară Într-un ciubăr din ăla, Învârtea așa de bine polonicu’ Încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se Învârtea aia pe lângă polonic... și Îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă Îl chema... Și erau odată vreo trei jumări În ciubăr, și le păstra pentru el la urmă... Băi, și deținuții Îl pândeau de mult, și au năpădit toți politicii, toată colonia, și l-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tatăl lui Flaviu George) 64 Brezeanu Flaviu George 57, 61, 64, 80 Brutașca (ofițer) 212 „Bubi” (gardian) 292 Bucur Mihai 125, 128, 152 Buda Ion 42 Budu Costică 347 Bujor 287, 289 Bulacu Gheorghe 159, 170 Bulacu Gicu Bunea (zis Chiorul, gardian) 99 Buracu (deținut) 230, 233 Burada (ofițer) 173 Burcă Mihai 329 Burchi Crăciun Florin 230 Burlacu (locotenent-major) 330-331 Burlui Gheorghe 353 Burlui Maria 353 Burlui Nicolae 353, 355, 359 Bușilă Toader 354 Buticaș Vasile 342 C Calciu Dumitreasa 34
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te, du-te! Frunză verde de secară, Dragă băiețele! Du-te mai curând din țară, Dragă băiețele! În drum de te-i poticni Dragă băiețele! Are cin’te potcovi Dragă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-a schimbat mereu locul de desfășurare a meciului săptămânal, mai ales după demolarea sediului în urma cutremurului din martie 1977. Deci n-ar fi de crezut că motivul economiei, mai ales că un hâtru a zis: Aici ard 10 becuri chioare, trei ore cât jucăm noi, acum mergem acasă și se vor aprinde cel puțin 160 de becuri bune. Și, pe de altă parte, întreb eu, de ce s-a desființat rubrica de bridge de la Săptămâna, care publica mai mult partide interesante
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un confrate chior. Sau să fie o aluzie la bătălia de la Trafalgar? Ba nu, Anglia! Afost cineva trimis În delegație la Londra... Dar Între timp poroclele s-au Înmulțit, iar sensul istoriei pe care ți-o spune Îți scapă. Cine știe ce poroclă porți și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau un milion și jumătate care are asemenea anticorpi naturali cum ai tu, dar nu o poți găsi până nu o investești cu capacitatea de a face permutări. — Dacă presupunerea bunicului tău e adevărată, înseamnă că a avut un noroc chior să mă găsească tocmai pe mine. — Deci, ai devenit foarte prețios ca „mostră“ și totodată, cheia problemei. — Și ce planuri are bunicul tău cu mine? Ce-au însemnat toate datele alea pe care mi le-a dat să le permutez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]