42,748 matches
-
8.1, p. 217). 5 enea cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de Dumnezeu, purtător de chip al lui Dumnezeu și de har și putere pe care o poate folosi ca să devină asem Creștinii sunt „purtători de Dumnezeu”, „purtători de Hristos și de cele sfinte”21 și „alergători ai lui Dumnezeu” (în sensul că merg pe calea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pp. 175-176. 7 martiriu, Sfântul Ignatie va ajunge la nivelul noii umanități inaugurate de Hristos, o pâine albă pură produsă din materia umilă a semințelor de grâu44. Teofil al Antiohiei În viziunea lui Teofil al Antiohiei († 183), crearea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ne revelează demnitatea lui ca unica operă a „mâinilor” lui Dumnezeu și suveranitatea sa asupra naturii 45. Teofil este de părere că omul nu a fost creat nemuritor, chiar dacă majoritatea crede asta46, însă la el balanța
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
o, omule, din pricina păcatelor și a faptelor tale rele, ochii sufletului tău îți sunt acoperiți cu o pieliță. Că omul trebuie să aibă așa de curat sufletul ca o oglindă strălucitoare. După cum atunci când oglinda prinde rugină, nu se poate vedea chipul omului în ea, tot așa și un om nu poate vedea pe Dumnezeu când se află în el păcatul”50. Păcatele întunecă sufletul omului, „sunt ca un gunoi, care-i intră în ochi, de nu mai poate vedea lumina soarelui
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ai chemat. Nu vă dușmăniți, oamenilor, nu ezitați să vă întoarceți (τò παλινδρομεῖν). Pentru că Hristos este Dumnezeu, Care este peste toate, Care a făcut posibilă spălarea păcatului de pe oameni, pentru că a făcut din omul vechi un om nou, numindu-l chip al său încă de la început și demonstrându-Și iubirea pentru voi prin tip. După ce vă veți fi supus poruncilor Sale mărețe și veți fi devenit buni imitatori ai Lui, Cel care este bun, veți fi ca El, pentru că veți fi
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mari, învățătura Sfântului Irineu despre recapitulare. În concepția Sfântului Ipolit, Logosul nu e numai om, ci și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său, aceasta arătând că El Și-a revelat dragostea față de acest om, prin propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său, aceasta arătând că El Și-a revelat dragostea față de acest om, prin propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face și pe tine Dumnezeu, spre slava Lui” (Philosophumena, 10.34). Doctrina despre îndumnezeirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
o au, de obicei, unii față de alții, copiii crescuți împreună. Developările critice dreg scăpări mai vechi, precum vina autorului de-a nu-l fi antologat, cîndva, pe Adrian Alui Gheorghe, bun prieten, altminteri. Încet-încet, relațiile dintre poeții generației ajung, în chip special, epistolare, locul discuțiilor de-altădată luîndu-l "vînătoarea" de nume prin reviste, de debuturi, apoi de volum după volum. De aici, nevoia de-a recapitula, sesizabilă în mai toate cronicile lui Dumitru Chioaru din Euphorion, despre optzeciști, strînse, acum, într-
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
agendei de lucru a cuplului conducător, avorturi ilegale care se puteau încheia cu închisoarea (pentru doctor) sau moartea victimei (deseori ambele), mită generalizată, șefi inculți, dar aroganți și abuzivi, secretari de partid și agenți de securitate care îți controlau în chip orwell-ian prin toate cotloanele vieții intime. Acesta era climatul ubuesc al ultimilor ani de "domnie" ai lui Nicolae Ceaușescu și noi toți ne-am adaptat și am trăit în logica absurdă a acelor ani. Fiecare s-a descurcat cum a
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
Era intrigat/ de faptul/ că eu am /doar două/ W.C.- uri. Un autor cu ilustrul nume Popescu ne atrage atenția. Dar sînt Popești și Popești. Acesta creează în stare de ebrietate, dar măcar recunoaște bărbătește! / iar m-am îmbătat prieteni,/ chipul zilei l-am făcut zbanghiu,/ supărat că m-am născut pe lume/ fie prea devreme, fie prea târziu!/ de aceea, nu voi plânge anume/ ce-am iubit și ce-am cântat mai ieri,/ recunosc că nu-s mai breaz că
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
versurile, umblînd prin poezie cu un singur picior încălțat: Ninge pe stradă și peste castani,/ ninge viscolind zăpada,/tristă sunt la cumpăna dintre ani,/străină la mine acasă. Ninge, ninge ca-n copilărie./ Dragostea târzie/aduce moartea. De altfel, în chip cu totul original, iubirea se dă de-a dura: În vânt, copacii balansează natura,/ tufe de trandafiri înecate-n noroi/ Dura, de-a dura, de-a dura/ se dă iubirea între noi. Mă opresc aici, ar fi nevoie să citez
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
o monorimă excelentă în "înd", dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea noastră... Pentru această performanță, doamna poetă face parte
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
contribuit nu la îmbunătățirea, ci la descompunerea regimului, nu mai puțin decât Saharov. Mulțimea nu știa, și nu voia să știe nimic despre compromisurile lui. Știau colegii, și mulți nu-l respectau. Mulțimea i-a creat însă lui Evtușenko un chip de băiat bun, care era cu trup și suflet de partea ei, în imaginația acesteia el era un biruitor. Să ne închipuim că toate astea s-ar fi petrecut în Germania nazistă. Și iată că poetul german, pe nume Evtușenko
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
întîlnirea și comunicarea cvasi-onirică între personaje ce au trăit toată viața pe meridiane diferite, în epoci despărțite de secole sau milenii. Totul este posibil în scrisul lui Constantin Virgil Negoiță. Eroii biblici își fac simțită prezența în istoria omenirii sub chipul unor identități reale din cartea de istorie sau chiar sub cel al unor personaje fictive din marile romane ale literaturii universale. Existența omenirii, așa cum este ea percepută de Constantin Virgil Negoiță, seamănă cu un vis în care se amestecă Biblia
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
e puternică, rebelă, i se simte enorma zbatere, dar ținta autoarei e de-a o disciplina, de a-i sugruma vitalitatea, de-a o oferi ca pe-o ofrandă textului. Textul e zeitatea ce consumă existența, asumîndu-i condiția într-un chip ideal, tranzitînd-o în semnele sale indelebile, cristalizînd-o. Condiția estetică a textului se întemeiază pe condiția intrinsecă a ființei (la nivel intim, biografic, cultural) și e cu atît mai convingătoare cu cît elementele ce-o ilustrează pe cea de-a doua
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă îmi este permisă această asociere cu un mirean, adică în plin avînt pedofil consumat tot pe sub pulpana sutanei temporar ridicate. N-a apucat bietul anticar să se dumirească deplin în legătură cu natura clientului căruia i s-ar
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
mai sunt o grămadă de sfinți până la noi: miniștri, parlamentari, politicieni etc., etc., etc., etc...., da' nu ne lăsăm! ZIUA 17-a. Azi am citit câte ceva din Biblie și am dedus că, după ce "Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său." (Genesa, 1 - 27), cu ocazia unui control inopinat, a observat că făptura plămădită din lut hoinărea cam dezorientată pe plaiurile edenico-mioritice, așa că a întrebat-o: - Ce faci, fiule ? De ce umbli ca un zăbăuc prin Grădină? - Caut niște boabe de
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
trăită... Gîndești ca mine, sînt om cu tine?! E zicala de lume nouă (și subțire...) pe care-o întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina Mungiu-Pippidi, Carmen Mușat, Sorin Vieru. Încadrat de două citate, din Adrian Marino și din Sorin Antohi (axe, de fapt, ale întregii discuții), unul arătînd că nu ne facem bine canonul, celălalt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
avut cîteva căderi în amintiri. Vacanțele de vară la Turnu-Severin. Pe atunci, rupeam sîrbește. Acum, mai știu doar să gătesc tocana sîrbească. Mergeam cu rudele în piață și cumpăram Vegeta pentru toate prietenele mamei de la București, pungi, cutii, toate cu chipul bucătarului șugubăț. Mai tîrziu am aflat cine este Lepa Brena, vedeta sexy a televiziunii sîrbești, văd și acum pelerinajele prin curtea bunicii din buricul tîrgului cu mărfuri de contrabandă, la mare preț. Copilăria mea mirobolantă înseamnă și muzicalitatea acestei limbi
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
fac părtași la păcat. În costumele lor stridente, kitschoase, în gesturile apăsate, groase, în mimică, în pașii unor dansuri ridicole și într-o viermuială tîrîtă în visceralitate, ei nu fac altceva decît să strige degradarea din noi, urîtul instalat pe chipuri și în suflet. I-am urmărit fascinată pe acești actori tineri, o trupă adevărată, și potențialul gradului de concentrare al fiecăruia dintre ei, performanța la care ajung datorită fiecăruia în parte, al devoțiunii fiecăruia în ideea și în mesajul spectacolului
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în planul conștiinței artistice Ion Budai-Deleanu este considerat primul poet român modern, Grigore Alexandrescu este, din perspectiva Epistolelor sale, ceea ce s-ar putea numi primul scriitor române "de meserie". El este întîiul autor de la noi care pune în discuție în chip realist condiția socială a scriitorului, dificultățile existențiale reale ale acestuia, realitatea prozaică ce se ascunde de multe ori în spatele mitului superiorității poetului. Apariția scriitorului în cultura română este o carte care oferă o excelentă descriere a stării literaturii (și, implicit
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
și Transilvania, ca și pomenirea Timișoarei, orașul în care eroul învățase la Școala Normală, sunt elementele de topografie românească din Mathias Sandorf. Acțiunea principală a romanului se desfășoară însă în spații mediteraneene. Castelul din Carpați este cartea în care "prezența chipurilor, a obiceiurilor și peisajelor românești în creația verniană culminează", motiv pentru care Hobana îi acordă în lucrarea sa cele mai multe pagini de analiză. Ca și alți exegeți ai lui Jules Verne, consideră totodată că este una din cărțile lui cele mai
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
în Franța. Pe când azi... Azi când ne agățăm, pentru a fi luați în seamă, de iluzoria axă transoceanică... Dar să nu politizez abrupt, și inutil, comentariul meu despre Jules Verne și românii, deși ispita e mare. Ion Hobana, Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești, Editura PRO, București, 2004. 252 pag.
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
toate acestea, Tessie se gîndea la Obiect, la prietenia mea strînsă cu Obiectul. Își aminti ziua cînd fata aceea murise în timpul piesei și cum dăduse buzna în culise și mă găsise îmbrățișînd Obiectul, consolînd-o, mîngîindu-i părul, și expresia sălbatică de pe chipul meu, care nu semăna deloc a tristețe... De la acest ultim gînd Tessie reveni. Milton, pe de altă parte, nu-și pierdea vremea reevaluînd dovezile. Pe hîrtia de la hotel Callie declarase: Nu sînt fată". Dar Callie era doar un copil. Ce
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
fotografia mea la aceste secții de poliție și a trimis și o notificare la toți administratorii francizelor sale, rugîndu-i să pună poza mea în fiecare local Hercules. Cu mult înainte ca trupul meu gol să apară în cărțile de medicină, chipul meu a apărut pe panouri de afișaj și în vitrine prin toată țara. Și poliția din San Francisco a primit o fotografie, dar acum erau puține șanse să mai fiu recunoscut după ea. Ca un bandit în toată regula, îmi
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
lui neagră cu mînecă scurtă și cu guler, el îi spuse că avea să se roage pentru întoarcerea mea. O sfătui pe Tessie să se ducă la biserică și să aprindă o lumînare pentru mine. Mă întreb acum cum arăta chipul părintelui Mike atunci cînd o ținea pe mama mea de mînă în dormitorul mare. Era vreo urmă de Schadenfreude la el? De plăcere iscată de nefericirea fostei logodnice? De satisfacție pentru faptul că banii cumnatului său nu l-au putut
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]