2,320 matches
-
că are numai drepturi nu și datorii, că i se cuvine totul. Așa cum remarcă V. Pavelcu, „Reacțiile infantile, perseverează așa-ziselor «complexe de frustrație» nu sunt decât stereotipe vechi, refractare normelor sociale acceptate de lumea adultă. Așa după cum la o ciocnire cu masa, copilul lovește masa în semn de pedeapsă, ca fiind vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor face pe individul respectiv să nu-și găsească niciodată vreo vină, în acțiunile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că în țările socialiste au fost eliminate cauzele războaielor. În realitate, documente recente dezvăluie că războiul din Coreea a fost inițiat de dictatorul nord-coreean Kim-Ir-Sen cu aprobarea lui Stalin, iar ulterior au existat intervenția sovietică în Ungaria, Cehoslovacia, Afganistan și ciocnirile de graniță sovieto-chineze. Printre tipurile de conflict cu potențial de război care vor izbucni în secolul XXI, la loc de frunte se află cele lansate de Statele Unite ale Americii. După prăbușirea imperiului sovietic, SUA au rămas singura superputere - unii spun
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Falcone, bătăliile lui Juan de Borgoña, Tetuanul lui Mariano Fortuny, grenadierii și călăreții napoleonieni ai lui Meissonier și Detaille, șarjele de cavalerie ale lui Lin, Meulen ori Roda, asaltul mănăstirii de Pandolfo Reschi, o luptă de noapte de Matteo Stom, ciocnirile medievale ale lui Paolo Uccello și atâtea alte opere, studiate ore și luni la rând În căutarea unei chei, a unei taine, a unei explicații ori a unui model util. Sute de notițe și cărți, mii de imagini se buluceau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fi indirect (prin tipărituri, prin media, prin importul/exportul de produse culturale) sau direct (prin întâlnirea dintre indivizi proveniți din culturi diferite). Interesează în cele ce urmează contactul cultural direct între indivizi și grupuri aparținând unor culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indivizi și grupuri aparținând unor culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este amuzat sau surprins de acestea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
catastrofa finală funcționează necruțător, ca un motor în trei timpi: I. Dezangajîndu-se în viață (prin arsenalul prejudecăților și al locurilor comune, al oportunismului veleitar, al muncii mecanice și bigote) personajul e deviat pe linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade prompt în groapa comună a dezechilibrelor, îndoielilor, incertitudinilor și disperărilor, pradă "angoasei". II. Reacția compensatorie pe fundalul nici unui adevăr moral (decît calculul oportunist) și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și în ciocnire cu realitatea se transformă în ratare, în prăbușire în propriul gol care se lărgește treptat spre neant pe măsură ce o nouă iluzie îl lansează pe protagonist în direcția unei noi aberații și ratări. Procedînd consecvent pe povîrnișul aceleiași alienări și părăsind
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Manole întins la poalele zidului mănăstirii, ca o veșnică ofrandă adusă creației... (Margareta Bărbuță) Dificultatea fascinantă a creației, astfel ar putea fi definită interpretarea propusă de regie, ceea ce înseamnă tentație discursivă este consecvent sacrificat în numele tensiunii explozive, a vocației artistului. Ciocnirile sunt între doua atitudini: aceea a grupului, a spaimei de eșec și a lui Manole și cea a vocației ca destin asumat. Interpretul principal, Constantin Adamovici, evită eroismul. El subliniază propriul efort pentru a rezista[...] doar prin energia creatorului ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Zece: toți erau foarte inteligenți, obișnuiți să-și folosească inteligența pentru propria plăcere, nu neapărat pentru a străluci. Mediul era subversiv, adică riscam mereu, orice-am fi făcut, să fim chemați la ordine. Ce era diabolic era ideea că din ciocnirea spiritelor putea țâșni ceva care să ducă spre real. Or, asta nu e adevărat. Nu se poate porni de la un schimb de idei și reintra în contact cu o realitate, oricare ar fi aceasta. Întâlnești tot idei. La nivelul discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apropie lumi care sînt, de obicei, separate. Nu există grup, ci doar indivizi", afirma Alain Laurent 131. Dacă cei care au făcut parte din Grupul celor Zece au trăit vieți diferite, alegeri și orientări profesionale și politice personale, emulația, schimburile, ciocnirile și plăcerea provocate de reuniunile grupului nu sînt negate de nimeni. Toți sînt de acord în a spune că aceste schimburi erau fructuoase, bogate spiritual, agreabile, "formidabile": agreabile deoarece Annie și Jacques Robin erau niște gazde care știau să creeze
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în cursul întîlnirilor sînt în prezent atît de bine înglobate în spiritul tuturor, încît efortul care a fost necesar pentru a le înțelege și admite a fost uitat; idealizare, deoarece participanții la aceste întîlniri au păstrat o amintire extraordinară, iar ciocnirile și greșelile au fost uitate. Grupul celor Zece poate fi considerat un element care a participat, alături de alte elemente, la o schimbare de "mentalitate", de sistem de gîndire, dar a-i defini precis influența pare destul de iluzoriu. Se poate, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tate întro serie evenimențială (trama narativă), întrun ansamblu dinamic de situațiitip, numite momentele subiectului. În proza tradițională, unitatea subiectului este asigurată de principiul cronologic, de raportul stabil între instanțele narative și de conflictele care se amplifică gradat. Conflictul (lat. conflictus - ciocnire, șoc) este o structură textuală specifică operei epice sau dramatice desemnând factorii - externi sau interni - între care există o puter nică opoziție, o tensiune cu funcție de cataliză. Termenii conflictuali sunt liniile de forță ale acțiunii, manifestânduse ca dezacord între personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textuală specifică operei epice sau dramatice desemnând factorii - externi sau interni - între care există o puter nică opoziție, o tensiune cu funcție de cataliză. Termenii conflictuali sunt liniile de forță ale acțiunii, manifestânduse ca dezacord între personaje sau ca dilemă interioară, „ciocnire“ între principii, idei, pasiuni. Situația conflictuală declanșează seria de evenimente, motivând acțiunea. - Conflictele exterioare sunt dominante în proza tradițională, în romanele realistobiec tive: de principii și valori (conflict între generații), de interese, econo mic/material, social, politic, moral, religios, etnic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o afirmă atît D. Mayer, în Franța, cît și Vincent Auriol, la Alger, fapt care, o dată în plus, pune problema raportului cu comuniștii. Dar pe acest plan, în ciuda luptei comune împotriva nazismului, divergențele rămîn ireductibile: în cadrul Consiliului Național al Rezistenței*, ciocnirile dintre reprezentanții celor două partide devin reale. În Italia, o regrupare a forțelor antifasciste este mai întîi posibilă în Nord, la Milano și Geneva. Compozantele socialismului italian sînt multiple, cea mai importantă dintre ele fiind, fără îndoială, Partidul de Acțiune
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Caragiale, la mijlocul secolului al XIX lea (20 ianuarie 1852, cu doi ani mai târziu decât Eminescu și cu patru ani decât Slavici), este una a marilor lupte și înnoiri legate de anii din preajma revoluției de la 1848, dar și epoca unor ciocniri puternice ìntre forțele democratice și cele reacționare. Ba mai mult, mediul în care se dezvoltă scriitorul este impregnat de amintirea ‘48-ului. Cei trei frați Caragiale participă la revoluție, iar într-o broșură apărută probabil chiar în anul revoluției (Dreptatea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din studiul său lui Mihai Ralea, referindu-se în particular la eseul „Caragiale și Balzac“ (1926), din care extrage unele idei, și anume: „Eroii lui Caragiale sunt sănătoși sufletește, trăiesc fără tensiune, fără mari ambiții, fără deziluzii amare și fără ciocniri tragice“. Ralea afirmă de asemenea că: „Majoritatea acestor personaje sunt simpatice“. În mod sigur, teatrul lui Caragiale prezintă și canalii precum Cațavencu și Agamiță Dandanache, dar cei doi nu sunt identici. Doar Agamiță Dandanache este odios; Cațavencu devine până la urmă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
găunoși, agitatori interesați, revolte de stradă, abil folosite de ahtiații puterii, iată ce vedea istoricul nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa ciocnire a silogismelor și urletul prelung al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu pe om, să pună în valoare umanitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
viata occidental-european, fără a surprinde astfel însingurarea în care Allan, un est-european, este transpus, printr-o serie de scene subtile, de către Eliade, încă de la primele pagini ale românului sau. Premisele de la care pornește filmul fiind, așadar, incorecte, întreaga prezentare a ciocnirii dintre cele două civilizații se sprijină, daca ni se permite să spunem așa, pe picioare de lut, pierde din profunzime și din rigoare. În plus, aducând în prim plan considerente de casting, considerăm că alegerea lui Hugh Grant în rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
familiale și triburilor, a cunoscut în perioada modernă o translare spre dimensiunea organizării politice, concretizată prin apariția a numeroase facțiuniși grupări în spațiul public din statele arabe. Fiecare dintre acestea sunt exponentele anumitor interese comunitare sau de grup, astfel că ciocnirile dintre ele devin aproape inevitabile. Pe plan confesional-ideologic, marea fragmentare a Islamului pe confesiuni, secte, curente și școli de gândire, de cele mai multe ori suprapuse nucleelor comunitare din spectrul social, a generat tot atâtea divergențe de opinii intracomunitare generatoare de tensiuni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Etiopia, cu ajutorul căreia a fost creat Consiliul Somalez de Reconciliere și Restaurare. Pe coordonatele separatismului teritorial, în regiunea nordică s-au autoproclamat entitățile autonome “Puntland” (în 1998)și “Somaliland” (în 1991),formațiuni nerecunoscute pe plan internațional, între care au izbucnit ciocniri militare în anul 2004. Ultimul acord intersomalez semnat la Nairobi în 2004, de către 42 de formațiuni aflate în conflict, întârzie să fie pus în aplicare în integralitatea lui, permanentizându-se starea de instabilitate, sărăcie și mizerie, ignorată însă în ultima
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
formează și influențează, prin rezo-nanță-vibrație selectivă și ingenioasă, fiecare corp viu pe parcursul evoluției sale. Știința nu a reușit încă să-l "supravegheze îndeaproape" pe Dumnezeu. Ca și biologii, fizicienii s-au apropiat foarte mult de înțelegerea manifestării divinului. În laboratoare, ciocnirea extraordinară a protonilor și antiprotonilor a produs un puternic fulger energetic, un Big-bang microcosmic, prin care au apărut milioane de minuscule "mingi de foc", mult căutatele particule W. Această descoperire se apropie mult de visul einsteinian de a găsi o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
guvernul român este dispus să negocieze cu Turcia, toate problemele referitoare la recunoașterea independenței „de jure” și transformarea României, într-un stat neutru de tipul Elveției, sau Belgiei, act diplomatic, care potrivit convingerilor cabinetului liberal ar fi interzis practic orice ciocnire ruso otomană, și ar fi redus la minimul posibilitățile izbucnirii unui conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acum banală, pe care însuși autorul a subliniat-o în interviul O oră cu Camil Petrescu, acordat lui Matei Alexandrescu și publicat în Facla, nr. 738 din 17 iulie 1932. "Romanul nu poate fi decât o întâmplare cu oameni excepționali. Ciocnirile intre cotigi n-au nici o importanță; cele dintre mașini mari, dintre locomotive, zguduie."22 De actualitate aici nu e ce spune cel intervievat, ci cum o spune, într-un limbaj deopotrivă alegoric și metonimic. Așadar, ciocniri între mașini mari sau
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]