3,300 matches
-
avansat, ce nu au indicație chirurgicală [35]. REZECȚIA HEPATICĂ Rezecția hepatică este indicată ca tratament de primă intenție în tumorile unice la pacienții fără ciroză, sau la pacienții cu ciroză hepatică bine compensată [36, 37]. Acest status al pacienților, de ciroză bine compensată, este indicat de valorile normale ale bilirubinei și de absența hipertensiunii portale relevante clinic, și nu de clasa Child Pugh [38]. Acești pacienți prezintă o rată scăzută a morbidității și mortalității postoperatorii, atingând o supraviețuire la 5 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de transplant;ca terapie de susținere la pacienții aflați pe lista de așteptare pentru transplant. Rezecția hepatică pentru CHC poate fi atipică, secționectomie sau rezecție extinsă, în funcție de dimensiunile tumorii, de caracterul unifocal sau multifocal și de prezența sau nu a cirozei hepatice. Dacă definiția inițială a unei hepatectomii majore era rezecția a trei sau mai multe segmente hepatice,astăzi se consideră că hepatectomia majoră trebuie definită ca rezecția a 4 sau mai multe segmente [19, 40]. În prezența cirozei, cu un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
nu a cirozei hepatice. Dacă definiția inițială a unei hepatectomii majore era rezecția a trei sau mai multe segmente hepatice,astăzi se consideră că hepatectomia majoră trebuie definită ca rezecția a 4 sau mai multe segmente [19, 40]. În prezența cirozei, cu un parenchim rigid, rezecțiile non-anatomice sunt dificile tehnic, și se asociează cu pierderi sanguine semnificative. Pentru tumorile de 2-3 cm diametru, hemihepatectomia stângă sau dreaptă poate asigura o bună rezecție a tumorii cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de peste 6 luni se utilizează chemoembolizarea tumorală transarterială, ablația percutanată prin injectarea de etanol sau prin radiofrecvență. Rezecția hepatică poate fi utilizată în cazul acestor pacienți, oferind un control local mai bun al bolii. Această strategie este rezervată pacienților cu ciroză hepatică clasa Child A și într-o măsură mai mică pacienților din clasa Child B [4]. TRANSECȚIUNEA PARENCHIMULUI HEPATIC Transecțiunea parenchimului hepatic, frecvent o etapă provocatoare a interveției chirurgicale, poate fi realizată prin tehnica clasică de strivire a parenchimului hepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de boală la 1, 3 și 5 ani. Cho și colab. prezintă 36 de pacienți cu rezecții hepatice posterosuperioare și 92 de pacienți cu rezecții anterolaterale, efectuate prin abord laparosocpic. Dintre acești pacienți 57 au prezentat CHC, 46 fiind cu ciroză, în special clasa Child-Pugh A [57]. Cu toate că rezecțiile posterosuperioare au durat mai mult comparativ cu cele anterolaterale (319 versus 261 minute), nu au fost observate diferențe privind sângerarea intraoperatorie, rata complicațiilor postoperatorii și durata spitalizării. MORBIDITATE ȘI MORTALITATE POSTOPERATORIE Rata
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de 33%. Mortalitatea perioperatorie la 30 de zile, a pacienților cu CHC, variază larg în studiile actuale, între 1% și 24% [58-64]. Majoritatea deceselor se produc prin apariția insuficienței hepatice postoperatorii, mai puțin de 10% fiind generate de sângerare. Prezența cirozei hepatice este cel mai important factor ce se corelează cu apariția insuficienței hepatice postoperatorii și a decesului. Mortalitatea la 30 de zile a pacienților cu ciroză este de 14-24%, în mod semnificativ mai mare față de mortalitatea pacienților fără ciroză (0
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
prin apariția insuficienței hepatice postoperatorii, mai puțin de 10% fiind generate de sângerare. Prezența cirozei hepatice este cel mai important factor ce se corelează cu apariția insuficienței hepatice postoperatorii și a decesului. Mortalitatea la 30 de zile a pacienților cu ciroză este de 14-24%, în mod semnificativ mai mare față de mortalitatea pacienților fără ciroză (0,8-7%) [60, 65, 66]. La pacienții cirotici, apariția insuficienței hepatice este favorizată de pierderea intraoperatorie de sânge de peste 1500 ml și infecția postoperatorie de orice tip
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
Prezența cirozei hepatice este cel mai important factor ce se corelează cu apariția insuficienței hepatice postoperatorii și a decesului. Mortalitatea la 30 de zile a pacienților cu ciroză este de 14-24%, în mod semnificativ mai mare față de mortalitatea pacienților fără ciroză (0,8-7%) [60, 65, 66]. La pacienții cirotici, apariția insuficienței hepatice este favorizată de pierderea intraoperatorie de sânge de peste 1500 ml și infecția postoperatorie de orice tip [59, 67].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
genei CTLA-4 sunt asociate și cu alte boli autoimune cum ar fi tiroidita Hashimoto (Awata et al., 1998), boala Graves (Buzzetti et al., 1999), boala Addison (Donner et al., 1997, Blomhoff et al., 2004), boala celiacă (Djilali-Saiah et al., 1998), ciroza biliară primitivă (Agarwal et al., 2000) și lupusul eritematos (Ahmed et al., 2001), ceea ce pledează pentru implicarea acestei gene în patogenia bolilor autoimune în general (Kristiansen et al., 2000, Ueda et al., 2003). Toate aceste studii au furnizat dovezi importante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
trebuie să fie considerat drept consum periculos, dar oricare nivel comportă riscuri proprii. Consumul de alcool care dăunează sănătății este definit drept un "tipar de consum de spirtoase care face rău sănătății, și care are repercursiuni atât asupra sănătății fizice (ciroza hepatică), cât și asupra sănătății mintale (depresia)" (OMS, ICD-10, 1992). Intoxicația este o stare care decurge din consumul de alcool și care produce tulburări la nivelul conștienței, cogniției, percepției, afectului sau comportamentului, sau ale altor funcții și reacții psihofiziologice (OMS
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anterior, diferențele culturale au un rol semnificativ în formarea patternurilor de consum. Unele societăți interzic alcoolul, în timp ce altele îl tolerează (este permis consumul în timpul deplasării cu autovehiculele). Afecțiunile medicale care se asociază de obicei cu consumul de alcool (așa cum este ciroza) nu sunt exclusiv apanajul alcoolicilor. Nici consumul de alcool și nici debutul consumului la vârste mici nu determină neapărat alcoolismul. Potrivit lui Hemslin, J. M. (1990, p. 129), procesul de învățare socială este factorul determinant și în raportarea individului la consumul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atenției asupra consumului excesiv de acool, acesta fiind responsabil numai în 2012 de decesul a 3,3 milioane de persoane. Alcoolul crează dependență și este responsabil de dezvoltarea a peste 200 de afecțiuni, printre care se numără boli de ficat - precum ciroza dar și cancer. Persoanele care obișnuiesc să bea alcool sunt expuse riscului de a dezvolta tuberculoză și pneumonie. Datele mai arată că Europa este continentul cu cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice. Astfel, după Belarus, Republica Moldova ocupă locul doi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în cazul celor care depășesc vârsta de 65 de ani (și, probabil, revine la consum zero la vârste foarte înaintate). În schimb, reducerea sau stoparea consumului conduce la efecte benefice la marii consumatori de alcool. În cazul afecțiunilor cronice, precum ciroza hepatică sau depresia, reducerea sau chiar întreruperea consumului este asociată cu o rapidă îmbunătățire a stării de sănătate. Costurile sociale ale consumului de alcool au fost estimate la 125 miliarde de Euro în 2003, din care 59 de miliarde au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anual cauzate de accidentele rutiere (1 din 3 din toate accidentele rutiere); * 27.000 de decese accidentale;, * 2.000 de omucideri (4 din 10 crime); * 10.000 de sinucideri (1 din 6 din totalul acestora); * 45.000 de decese în urma cirozei; * 50.000 decese în urma cancerului, din care 11.000 decese înregistrate la femei în urma cancerului de sân; * 17.000 de decese în urma afecțiunilor neuro-psihice; * 200.000 cazuri de depresie (care ajung la 2,5 milioane conform DALY). Costurile tratării acestor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
R0 reprezentând principalul factor predictiv pentru supraviețuire [10, 16]. Desigur, preoperator, pacienții trebuie să îndeplinească criteriile de rezecabilitate. În general, nu vor beneficia de rezecție chirurgicală pacienții cu contraindicații medicale generale ce nu permit anestezia generală, precum și aceia ce prezintă ciroză hepatică avansată [17]. TUMORILE BILIARE EXTRAHEPATICE PROXIMALE (HILARE) Din păcate, literatura de specialitate indică faptul că doar 36% dintre pacienții cu tumori Klatskin îndeplinesc criteriile de operabilitate și doar 50% dintre pacienții candidați la intervenție chirurgicală vor beneficia de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
de carcinom hepatocelular (CHC) sunt asociate cu factori de risc cunoscuți: infecțiile cu virus hepatitic B (VHB) și virus hepatitic C (VHC), consumul de alcool, aflatoxina, sindromul metabolic și consecințele sale [1-4]. Contribuția virusurilor hepatitice B și C la etiologia cirozelor și a CHC este semnificativă. La nivel mondial, 57% dintre ciroze au etiologie virală: B (30%) și C (27%) și 78% dintre carcinoamele hepatocelulare au, de asemenea, etiologie virală: B (53%) și C (25%). La nivel regional aceste infecții au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
infecțiile cu virus hepatitic B (VHB) și virus hepatitic C (VHC), consumul de alcool, aflatoxina, sindromul metabolic și consecințele sale [1-4]. Contribuția virusurilor hepatitice B și C la etiologia cirozelor și a CHC este semnificativă. La nivel mondial, 57% dintre ciroze au etiologie virală: B (30%) și C (27%) și 78% dintre carcinoamele hepatocelulare au, de asemenea, etiologie virală: B (53%) și C (25%). La nivel regional aceste infecții au fost găsite responsabile de boală la peste 50% dintre ciroze și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
dintre ciroze au etiologie virală: B (30%) și C (27%) și 78% dintre carcinoamele hepatocelulare au, de asemenea, etiologie virală: B (53%) și C (25%). La nivel regional aceste infecții au fost găsite responsabile de boală la peste 50% dintre ciroze și CHC [5]. Majoritatea factorilor de risc pentru CHC sunt modificabili. Aceste aspecte reprezintă o mare provocare pentru aplicarea strategiilor de prevenire a CHC [1-4]. Măsurile de prevenire primară vizează influențarea factorilor de risc. Punctele forte ale prevenției primare sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
reprezentate de vaccinarea împotriva hepatitei virale B și educația generală pentru prevenirea hepatitelor virale B și C, excluderea toxicelor hepatice și controlul obezității și a diabetului zaharat. Măsurile de prevenire secundară au ca scop evitarea progresiei afecțiunilor hepatice constituite spre ciroză și CHC. În acest context se înscriu tratamentele antivirale adresate hepatitelor cronice virale B și C și tratamentele adresate afecțiunilor hepatice metabolice și autoimune. În această etapă se aplică și strategia de supraveghere/screening pentru diagnosticul precoce al CHC, la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
În acest context se înscriu tratamentele antivirale adresate hepatitelor cronice virale B și C și tratamentele adresate afecțiunilor hepatice metabolice și autoimune. În această etapă se aplică și strategia de supraveghere/screening pentru diagnosticul precoce al CHC, la pacienții cu ciroze hepatice. Măsurile de prevenire terțiară au ca scop prevenirea recidivei CHC, după un tratament cu intenție curativă a tumorii [1]. PROFILAXIA PRIMARĂ Prevenirea primară reprezintă cea mai importantă strategie pentru reducerea riscului pentru CHC. OMS a sintetizat măsurile de prevenție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
antiHBS sau reducerea titrului sub 100UI/L, după 10-15 ani de la vaccinare [15]. Vaccinarea poate fi reluată, dacă titrul anticorpilor protectori a scăzut, la nevoie [6,15]. Vaccinul protejează față de consecințele acute și cronice ale infecției cu VHB, hepatite cronice, ciroze și apare ca fiind primul vaccin care ar putea preveni un cancer redutabil, așa cum este CHC [6,16,17]. Vaccinarea anti-VHB protejează și împotriva VHD. Virusul hepatitic delta (VHD) este un virus ARN defectiv, care necesită AgHBs pentru replicare și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH), contaminarea alimentelor cu aflatoxine, fumatul [1,42,43]. Consumul de alcool și afectarea hepatică prin alcool Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu dezvoltarea hepatitei alcoolice la 30-35% dintre consumatori și a cirozei hepatice la 10-15% [44,45]. Limitarea consumului de alcool, la o cantitate mai mică de 30 g/zi [1,43], ar putea să fie suficientă pentru reducerea consecințelor hepatice ale excesului de alcool, dacă nu există și alți factori de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
există o relație lineară între consumul de alcool și riscul de afectare hepatică, limita consumului de alcool ar putea fi redusă la 25 g/zi sau chiar sub 10-12 g/zi [46-48]. Oprirea consumului excesiv de alcool, la un pacient cu ciroză constituită, apare ca fiind critic în raport cu evoluția spre complicații ale cirozei și deces, dar nu protejează total față de riscul de CHC [42]. Obezitatea, diabetul zaharat și afectarea hepatică secundară sindromului metabolic (ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH) Ficatul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
afectare hepatică, limita consumului de alcool ar putea fi redusă la 25 g/zi sau chiar sub 10-12 g/zi [46-48]. Oprirea consumului excesiv de alcool, la un pacient cu ciroză constituită, apare ca fiind critic în raport cu evoluția spre complicații ale cirozei și deces, dar nu protejează total față de riscul de CHC [42]. Obezitatea, diabetul zaharat și afectarea hepatică secundară sindromului metabolic (ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH) Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) reprezintă expresia hepatică a sindromului metabolic și a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
diabetul zaharat și afectarea hepatică secundară sindromului metabolic (ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH) Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) reprezintă expresia hepatică a sindromului metabolic și a fost recunoscut ca factor de risc pentru dezvoltarea steatohepatitei non-alcoolice (NASH), a cirozei hepatice și a CHC [43,49,50]. Confruntarea cu NAFLD este mai mare în statele vestice, în relație cu frecvența obezității, a diabetului zaharat de tip II și a hipertrigliceridemiei, cu alți factori predispozanți, ca alimentația hipercalorică, inactivitatea fizică. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]