5,141 matches
-
Moartea vie a Eleonorei» este un poem de dragoste, trecut prin toate furcile caudine ale imaginilor și pe sub toate furcile caudine ale renunțărilor, portret și ramă desgropate cu anticipație dintr-un Pompei încă neacoperit de lavă” (Mențiuni critice III, ed. cit. p. 294). Criticînd, în comentariul mai sus menționat, atitudinea lui Lovinescu față de proza infuzată de lirism a lui Sadoveanu, Perpessicius îl așază, ironic, pe criticul sburătorist în proximitatea adversarilor săi dogmatici: H. Sanielevici (cu diatribele sale eticist-sociologizante împotriva tematicii „naturaliste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
curent prin roman. În astfel de cazuri limitele dintre nuvela de extensie și romanul intensiv, în sensul de concentrat, se apropie pînă la contopire și distincția dintre cele două specii epice devine de o gratuitate absolută” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 335). Un exemplu de roman poetic apreciat superlativ este Paradisul suspinelor al lui Ion Vinea. prizarea suprarealismului pe latura „estetizantă” și „virtuozitatea” ca o qualité maîtresse: „Un pitoresc teatru de păpuși reflexive, în regisarea căruia poetul, psihologul psihanalitic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
căruia poetul, psihologul psihanalitic și estetul suprarealist, ce coabitează cu egale drepturi în dl Ion Vinea, își dau măsura virtuozității lor” (idem., p. 339). Metafora critică a „teatrului de păpuși” apare și în comentariul despre Urmuz (Mențiuni critice IV, ed. cit., pp. 58-61). Nicolae Manolescu nu greșea apreciind observațiile lui Perpessicius drept „cele mai profunde din critica noastră interbelică” (Arca lui Noe, vol. III, cap. „Arghezi & Urmuz”). Titlul articolului - „Schițe fantastice” - spune, fără îndoială, ceva mai profund despre natura intimă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nebunia ei portativă”. Nuvela omonimă va fi salutată, în consecință, ca o foarte promițătoare narațiune în „ritm de mare caricatură trepidantă”, „o modernă caznă a dracilor, pictată în vestibulul unei vaste întreprinderi din zilele de azi” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 319). Elogiul „fantaziei” moderne devine manifest în comentariul despre „Strofe pentru toată lumea” de Ion Minulescu, semnificativ cuplat cu cel despre volumul Priveliști al lui B. Fundoianu. După ce afirmă, dintru început, că: „D. B. Fundoianu are perfectă dreptate cînd, în dedicația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dlui Brauner completează în același stil aceste două plachete lirice”, iar „bizarele desene” ale celui din urmă la volumul Diagrame al lui Sașa Pană sînt considerate drept „cele mai inteligente șarje ale feminității, din vremea noastră” (Mențiuni critice II, ed. cit., 386). „Registratorul” Perpessicius a fost, între criticii importanți din România interbelică, cel mai favorabil poeziei lui Voronca. (Un alt comentator consecvent, ceva mai rezervat însă, a fost Pompiliu Constantinescu). De la volumul de debut (Restriști, 1924) pînă la ultima carte publicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
închegate, este concepția unitară care ordonă, cu abilitate și prestanță, cortegiile. Lucru cu deosebire greu, care cere un efort de atenție reclamat și de natura materialului, dar și de fundalul concepției pe care sînt proiectate imaginile” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 81). Avem deja o „cotitură” critică decisivă: poezia lui Voronca va fi privită de-acum ca lirică de virtuozitate, cu elemente de meditație vizionară: atent la elementele „poeziei de compoziție” ale volumelor din această a doua etapă de creație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poezia de compoziție, din cea de-a doua etapă, a d-lui Ilarie Voronca amintește prin largile evoluții ale ritmului și versetelor de sborul vulturilor și de zeniturile de unde spectacolul universal se întinde nesfîrșit, divers, contradictoriu” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 293). Comparația - din nou, contrastivă - între „abstractizarea” romantică (subiectivă, „laminată” expresiv și profund personală: „stilul eminescian e unic”, „imposibil de imitat”) și cea modernisto-avangardistă (imagistă, impersonalizată, nonfigurativă, mult mai pîndită de „spiritul de școală”, de tirania „formulei”) îi prilejuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
școală”, de tirania „formulei”) îi prilejuiește lui Perpessicius cîteva relevante disocieri teoretice între poezia tradițională și cea (ultra)modernă. Treptat, adeziunea criticului la poezia lui Voronca se transformă în critică de susținere. Comentariul despre Zodiac (v. Mențiuni critice IV, ed. cit. pp. 85-89) este o adevărată „apărare și ilustrare” a poeziei lui Ilarie Voronca: „autor a 6 volume de poezie și poet de nobilă formație sau ascensiune”, cu o „carieră luminoasă” și care „n-a practicat al cult decît al poemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
La rîndul lor, „eseurile lirice” adunate în volumul Act de prezență (1931) sînt pentru Perpessicius „virtuoase poeme în proză, teoria din ele sau mineralul din sevă constituindu-l cultul poemului, sau acea poemofilie totdeauna prezentă” (v. Mențiuni critice III, ed. cit., p. 456). În privința mișcării autohtone de avangardă, calificată drept „extrema stîngă a modernismului nostru literar și artistic”, criticul se ferește, printr-o clasică eschivă („nu e locul aici”) să facă necesarele disocieri între „isme”, preferînd deocamdată să-i includă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parte a criticii care-l va „recupera” pe autorul Paginilor bizare va pedala - pe culoarul unui marxism estetizat - asupra caracterului „antiburghez” al scrierilor sale. Matei Călinescu vede în „problema incomunicabilității” urmuziene „o formă a crizei spirituale în cadrul capitalismului modern” (op. cit, p. 82). Avangarda, afirmă criticul, „l-a utilizat pe Urmuz ca să lovească în principiile și concepțiile de viață ale burgheziei. Comicul, rîsul constituie reacții împotriva pătrunderii mecanicului, a automatismului în sfera vieții”. Spre deosebire de Bergson din Le rire, autorul acordă atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Urmuz că s-ar putea compromite în ochii colegilor și superiorilor, dacă aceștia ar fi aflat că face literatură. (...) Urmuz a dus-o foarte bine, mai bine în tot cazul decît imensa majoritate a scriitorilor contemporani cu el” (op. cit, pp. 311-312). Un „contestatar” mai moderat este Gelu Ionescu, în textul deja citat din volumul Romanul lecturii. Asumîndu-și „prejudecățile” monumentalist-clasicizante („Mărturisesc că am prejudecata operei, a respirației vaste, neamăgitoare”), criticul se vede nevoit să constate că „Timpul pare a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Înapoi, ca și tuturor celorlalți, pentru organizarea nu știu cărui joc de societate. Marele premiu, am fost anunțați, urma să constea dintr‑o mașină de spălat Whirlpool, pe care firma avea să o cumpere din primele noastre și să o ofere feri‑ citului câștigător. După cinci minute alergau cu toții după coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
înapoi, ca și tuturor celorlalți, pentru organizarea nu știu cărui joc de societate. Marele premiu, am fost anunțați, urma să constea dintr-o mașină de spălat Whirlpool, pe care firma avea să o cumpere din primele noastre și să o ofere feri citului câștigător. După cinci minute alergau cu toții după coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o cădea acolo... - Eu nu mă bag, spuse Gheorghe. Sandu Mînă-mică se supără: - Ți s-a făcut de cucuie, ai? Ce dacă-i biserică? Noi nu ne uităm. Luăm! Că n-o să stau cu Dumnezeu la masă pe lumea ailaltă. Cit despre prins, nici dracu nu ne prinde. Nu stau popii să păzească altarele. N-avea Gheorghe ce face, au mers cu toții. Pe Horea îl lăsaseră acasă cu Titi Aripă. Începuse să viscolească. Se stârnise un crivăț care lovea în pereții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu ferestre oarbe, dând spre o curte înghesuită, totdeauna nemăturată. Cîtiva pomi uscați își ridicau coroanele sărace până la înălțimea geamurilor de sus, dincolo de care vegheau, neosteniți, ochi curioși. Jos, la intrare, se afla brutăria proprietarului, domnul Bică-Jumate, o sală lungă cit un vagon de tren, cu trei cuptoare. Printr-o ușă, intrai într-o încăpere cu pereții acoperiți de rafturi șubrezite. Mirosea greu, a făină acrită. Înăuntru, despuiați până la brâu, roboteau lucrători, cu fețele albite, slabi și palizi, purtând pe cap
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
23E. Canetti, Masse et puissance, Gallimard, Paris, 1966, p. 19. 24M. Mauss, Sociologie et anthropologie, P.U.F., Paris, 1873, p. 126. 25S. Freud, Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 1972, p. 252. 26G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., Prefață. 27H. Broch, Massenwahntheorie, Suhrkamp, Frankfurt und Main, 1979, p. 42. 28E. Cassirer, The Myth of the State, Doubleday and Co., New York, 1955, p. 1. 29G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., p. 5. 30A. Oserchall, Social Conflicts
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., Prefață. 27H. Broch, Massenwahntheorie, Suhrkamp, Frankfurt und Main, 1979, p. 42. 28E. Cassirer, The Myth of the State, Doubleday and Co., New York, 1955, p. 1. 29G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., p. 5. 30A. Oserchall, Social Conflicts and Social Movements, Prentice Hall, Inc. Inglewood Cliffs, 1973. 31M. Proust, À la recherce du temps perdu, Ed. Pleiade, Paris, t. III, p. 773. 32În majoritatea analizelor lor, psihologii mulțimilor fac o excepție în favoarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
35S. Freud, Why War?, The Standard Edition, t. XXII, p. 212. 36G. Tarde, Les Transformations du pouvoir, F. Alcan, Paris, 1895, p. 25. 37Ch. de Gaulle, Mémoires de guerre, Plon, Paris, 1955, t.1, p. 120. 38H. Broch, Massenwahntheorie, ed. cit., p. 81. 39M. Djilas, "Le sens du danger", în Le Monde, 6 mai 1980. 40G. Le Bon, "L'évolution de l'Europe vers les formes diverses de dictature", în Annales Politiques et Littéraires, martie 1924, p. 231. 41Th. Mann, Considérations
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sur les foules, C.E. Nancy, 1952, p. 62. 88A. J. Gregor, The Ideology of Fascism, The Free Press, New York, 1969, p. 92. 89P. Chanlaine, Mussolini parle, Tallandier, Paris, 1932, p. 61. 90M. Horkheimer și T. Adorno, Aspects of Sociology, ed. cit., p. 77. 91A. Stein, "Adolf Hitler und Gustave Le Bon", Geschichete in Wissenschaft und Unterricht, 1955, 6, p. 366. 92W. Maser, Hitler's Mein Kampf, Faber and Faber, Londra, 1966, p. 57. 93R.E. Herzstein, The War Hitler Won, Abacus
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Won, Abacus, Londra, 1979. 94M.D. Biddis, L'ere des masses, Seuil, Paris, 1980; W.A. Masser, Adolf Hitler, Legende, Mythos, Wirklichkeit, München Esslingen, 1972. 95G.L. Mosse, The Nationalisation of the Masses, p. 16. 96R.A. Nye, op. cit., loc cit. 97Iată o mărturie la mîna-ntîi, cea a lui Charles Morazé, fost consilier și apropiat al generalului de Gaulle și căruia îi mulțumesc călduros pentru neprețuitele indicații. Mi-a spus că l-a auzit pe general pomenind în repetate rînduri numele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Mai mulți sociologi l-au explicat și justificat pe Weber în această privință. Și din cîte cunosc eu, nici unul n-a cerut să fie cenzurat. 104G. Le Bon, "L'Evolution de l'Europe vers les divers formes de dictature", art. cit., p. 232. 105Ibidem. 106T. Adorno, op. cit., p. 428. 107Adevărata problemă nu este de a ști de ce Le Bon a avut o influență asupra fascismului, căci nu a fost singurul, ci de ce Franța n-a devenit prima țară fascistă din Europa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
372. 110 C. Mackay, Extraordinary Popular Desilusions and the Madness of the Crawd, L.C. Page Wells, Vermont, apărută în 1847, reeditată în 1932. 111P. Fauconnet, La responsabilité, Alcan, Paris, 1920, p. 341. 112G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p. 20. 113A. Vierkandt, op. cit., p. 432. 114G. Faulbert, op. cit., p. 330 și p. 368. 115G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.4. 116Ibidem, p. 129. 117Ibidem, p.15. 118G. Lefebvre, Etudes sur la Révolution française, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Fauconnet, La responsabilité, Alcan, Paris, 1920, p. 341. 112G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p. 20. 113A. Vierkandt, op. cit., p. 432. 114G. Faulbert, op. cit., p. 330 și p. 368. 115G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.4. 116Ibidem, p. 129. 117Ibidem, p.15. 118G. Lefebvre, Etudes sur la Révolution française, ed. cit., p. 282. 119G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.3. 120Ibidem, p. 5. 121B. Porchnev, La science léniniste de la révolution
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
p. 20. 113A. Vierkandt, op. cit., p. 432. 114G. Faulbert, op. cit., p. 330 și p. 368. 115G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.4. 116Ibidem, p. 129. 117Ibidem, p.15. 118G. Lefebvre, Etudes sur la Révolution française, ed. cit., p. 282. 119G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.3. 120Ibidem, p. 5. 121B. Porchnev, La science léniniste de la révolution et la psychologie sociale, Ed. Novosoki, s.d., p. 18. 122G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
330 și p. 368. 115G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.4. 116Ibidem, p. 129. 117Ibidem, p.15. 118G. Lefebvre, Etudes sur la Révolution française, ed. cit., p. 282. 119G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.3. 120Ibidem, p. 5. 121B. Porchnev, La science léniniste de la révolution et la psychologie sociale, Ed. Novosoki, s.d., p. 18. 122G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit, p.4. 123S. Freud, Hypnosis, Ediția standard, t. I, p.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]