1,246 matches
-
florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, "aterio-scleroza globului", baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. Moldova este un pămînt de istorie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele, "atavice"". Ca argument suplimentar este citată Tristeți atavice. Peste tot planează plictisul omului provincial, al tîrgului din provincia moldavă atît de bine redat de Sadoveanu în romanele sale citadine. Cîteva remarci legate de Moldova sînt de mare luare aminte și ar trebui la mulți să ne dea fiori - sînt, dacă mai este posibil, în final trezitoare: "Bacovia reprezintă toată Moldova de Jos, decadența sa istorică, inhibiția resimțită biologic chiar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
afar? de suveran ?i de �nal?îi demnitari civili ?i religio?i, �ncep s?-?i asume său s? participe la conducerea lucr?rîi cet??i-state � Floren?a, Orvieto, Siena � comune, grupuri profesionale. �ntr-adev?r, �ntr-o societate care devine mai citadin?, burghezia se impune din ce �n ce mai mult. A?a se face c?, �n vreme ce marile catedrale care jaloneaz? le-de-France ?i zonele limitrofe contribuie la expresia puterii regale de drept divin, �n alte p?r?i, �ncep�nd
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin?e (1967-1973). Se simt aici referin?e, asimilate total, la unitatea de habita?ie a lui Le Corbusier ?i la lucr?rile Smithsoni-lor. Rossi reinterpreteaz?, �n contextul citadin de la Torino, cu o anumit? emfaz?, temele de la Gallatarese pentru imobilul administrativ �Casă Aurora� (1984). �n afinitate cu aceast? arhitectur? ra?ional? se g?sesc B. Minardi, F. Purini, L. Thermes ?i Ciregotti (1927), care este foarte preocupat s? pun
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cărui reprezentant fusese la început de secol XX, promovând în interbelic un neosămănătorism structurat pe aceeași linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu literatura autohtonă ce reprezenta "spiritul sănătos, care trebuia încurajat"12. Lovinescu constata cu părere de rău că la 20 de ani după sămănătorism, Iorga încă mai credea "în evoluția culturală înceată, care tot ce câștigă asimilează". Obiecțiile împotriva literaturii citadine vizau în special limba, tradiționalismul conservator încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii "ca un intelectual", "e un beletrist". Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: "firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat." Ediția Hogaș întocmită de Streinu, precum și micromonografia la care ne-am referit în rândurile de mai sus demonstrează fără putere de tăgadă rolul esențial al criticului în impunerea scriitorului în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
specifice chiar dacă se constată și tendințe evidente de supraevaluare. Ar putea fi amintită, între altele, și o întreagă pagină a României literare, din 1969, semnată de Ion Negoițescu, Petru Popescu și de autorul acestor precizări, pe tema literaturii de inspirație citadină. Spiritul său era insidios-polemic împotriva neosămănătorismului și ruralismului național comunist. Intervenție profund necanonică, tolerată la limită, acceptată cu greu de redacție și foruri, voit ignorată și neluată în discuție 6. Tema va fi examinată pe larg și în capitolul final
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și socială din România se va clarifica și stabiliza, în sensul realei privatizări și a economiei de piață, ca intelectualii, prin vârfurile lor cele mai active și cu vocația civică cea mai dezvoltată, să se regăsească într-un partid modern: citadin, decis prodemocratic și proeuropean, cu o concepție socială și economică eliberată de orice stângisme. Nu de centru stânga, ci de centru dreapta. Sau, pur și simplu de centru. Trecerea de la iluziile intelectualiste ideologice la realități se va putea produce de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adevăr, se simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici democratică, nici citadină, nici partizana economiei reale de piață. Pentru un motiv foarte simplu: vechiul sistem nu obliga nici la eforturi personale, nici la răspundere individuală, nici la adaptarea la o nouă societate, unde riscurile sunt inevitabile. De unde nostalgia ordinii și stabilității, este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să fim doar un popor pitoresc și etnografic, de eterni săteni ai istoriei. Din acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
actuale libere alte noi și foarte dificile probleme. De rezolvarea lor bine orientată depinde întreg progresul integrării europene viitoare. Formulăm foarte concis doar ideile esențiale. O primă exigență, de bază: toate condițiile noii culturi române invocate anterior de la primatul culturii citadine și medii, la elogiul tendințelor constructive, al continuității și enciclopedismului urmăresc același ideal fundamental: reducerea, pe cât posibil cât mai rapidă și semnificativă, a decalajului cultural existent. Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
împărtășim integral): Consider că misiunea istorică a «românitățiiă metafizice omogene, agresive și izolaționiste s-a împlinit 26. S-a făcut chiar exces de speculații pe tema o viziune românească a lumii (doar pe baze exclusiv folclorice, ca și cum cultura noastră cultă, citadină etc. n ar fi și ea românească), sentimentul românesc al ființei etc. etc. De ce, atunci în definitiv, n-ar exista și un sentiment paraguayan al ființei, vorba lui E.M. Cioran? Ca și al insulelor Azore, Madeira etc.? Ne consolăm că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1991. 4 Adrian Marino, Rezistența prin cultură (interviu), in: Gabriela Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură (Timișoara, 1993), pp. 78-93. 5 Alina Mungiu, România, mod de folosire (București, Ed. Staff, 1994), p. 107. 6 Tema ne-a preocupat îndeaproape: Literatura citadină, in: Cronica, IV, 2, 22 martie 1969; Condiția literaturii citadine, in: România literară, II, 9, 8 mai 1969. 7 Evenimentul zilei, 27 octombrie 1995. 8 Nicolae Manolescu, Schimbarea la față a culturii, in: România literară, XXXVIII, 32, 16-22 august 1995
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură (Timișoara, 1993), pp. 78-93. 5 Alina Mungiu, România, mod de folosire (București, Ed. Staff, 1994), p. 107. 6 Tema ne-a preocupat îndeaproape: Literatura citadină, in: Cronica, IV, 2, 22 martie 1969; Condiția literaturii citadine, in: România literară, II, 9, 8 mai 1969. 7 Evenimentul zilei, 27 octombrie 1995. 8 Nicolae Manolescu, Schimbarea la față a culturii, in: România literară, XXXVIII, 32, 16-22 august 1995. 9 Adrian Marino, Tendances esthătiques, in: Les Avant Gardes littăraires
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mergem pe jos; până la Beaubourg nu facem mai mult de-un sfert de ceas. Haide, că Asterion ne-așteaptă - dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum spre faimosul muzeu de artă contemporană. − Ia zi, ce-i povestea asta cu Minotaurul? ținu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din nou către el în rusește, repetînd cuvintele lui Gheorghi: Aceștia sunt prietenii noștri, scriitori din România și au nevoie să le găsești o drujbă. Să trăiți, tovarășe general! Se face! Dar ce-i aia drujbă? Evident, omul, ca orice citadin din lume, nu tăiase în viața lui un copac, poate că nici nu fusese prin vreo altă pădure decît jungla orașului, așa că habar n-avea ce-i aia drujbă. Nu știu nici eu, dar trebuie să le-o găsești! mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
occidentală se caracteriza printr-o receptare pronunțată a problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica tradiționalist-țărănească a literaturii, încît, în parte, arta scrisului s-a manifestat la români ca un efort
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai mult de 100.000 de locuitori, dar mai ales îi periferia pariziană (2.043.000 de locuitori în 1931 în regiunea periferică Seine, față de 1.505.000 în 1921, ceea ce înseamnă o creștere de 35 %). În Marea Britanic, populația citadină a trecut de la 75% din totalul populației în 1914, la 83% în 1939, iar numărul orașelor cu peste 100.000 de locuitori de la 44 la 0. În aceeași perioadă, populația Londrei a crescut cu 1.700.000 de locuitori, cea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
categoriilor înstărite nu a existat o tendință de generalizare a practicilor hedoniste. Mediile vechilor notabili, ale bugheziei de provincie și majoritatea reprezentanților claselor de mijloc sînt legate de idealurile lor de austeritate și de ascensiune socială pentru a privi sărbătoarea citadină altfel decît ca pe un spectacol față de care se păstrează o anumită distanță. Apoi pentru că marea masă a populației trăiește în condiții grele. Chiar dacă, în aparență, războiul a provocat un profund amestec social, apropiind orășenii și țăranii, burghezia și proletarii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dacă ai sufletul deschis. În Japonia se împletesc, într-o armonie covârșitoare, simplul cu modernul, trecutul cu prezentul, încât rămâi fascinat de îmbinarea arhitectonică între zgârie nori și casele mici care se pierd printre clădirile moderne și aglomerațiile din complexele citadine. Autostrăzile suspendate rivalizează cu autostrada de sub golful Tokyo. Arhitectura japoneză este specială prin modul original de îmbinare a spațiilor, tratând cu aceeași seriozitate spațiul urban, cel domestic și cel sacru. Aici, toate sunt complementare, totul e în armonie! Venind în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Am debutat într-adevăr devreme, eram elev, în 1964, când "Steaua", m-a publicat la rubrica sa de "Condeie noi'', după ce apărusem în ziarul local, "Făclia", cu o poezie în maniera steliștilor, admirați de mine de departe. Era un pastel citadin, numit "Noaptea", prin 1962. "Echinoxul" a fost ucenicia unei promoții literare, "șaptezeciștii'', a mai multor promoții, nu doar a mea. Au urmat ,,optzeciștii'', apoi "nouăzeciștii", "douămiiștii'', după clasificarea lui Laurențiu Ulici, toți frecventând, cu imens folos (formator) climatul de prietenie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ani, când am pășit sub "arcul triumfal" al cetățeniei de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea foarte puțin toposului baștinei, fiorului tragic al istoriei moțești sau vieții băieșilor din "Băile" și "Băițele" patrulaterului aurifer Brad, Abrud, Sâcărâmb, Roșia Montană, pe care totuși le știam pe față și pe dos. Ușor masochist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gândire profundă, Însoțită de o inteligență nativă, sclipitoare, Încât analizând integral unele teme, ne duc la ideea că Întâmplarea ar fi putut să-l facă pe profesorul Cornățeanu un mare scriitor al timpului său. Descrierea naturii, a mediului rural sau citadin; oglindirea unui portret, descrierea evenimentelor sociale, sunt realizate la nivelul unui condei clasic al timpului său, fără minimă ostentație. O spunem cu toată convingerea. Organizarea stagiului: său postdoctoral a Început simplu. Fundația Rockefeller, la propunerea profesorului Dimitrie Gusti, i-a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]