1,048 matches
-
imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă amar-cinică, a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adaptării, atunci va pîndi momentul cînd ai lui au nevoie de tovarăși de drum dintre... făuritorii de frumos și își va pune harurile, gospodărește, în serviciul cerut. Va deveni, pur și simplu, tipicul artist-activist de partid, înregimentat pînă-n măduva oaselor, ciupind gras din surse care mai de care mai dubioase, mereu pe fază în a-i strecura sub braț idolului aflat în vizite de lucru portretul cu zîmbet Divertis sau peisajul cu pășuni voievodale. Ce deprimantă ar arăta o definitivă istorie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
N 1999 Alți pești plăti ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 2000 Ton alb sau ton (Thunnus alalunga) ─────────────────────────────────────────────────────���────────────────── N 2100 Ton cu aripioare galbene (Thunnus albacoors) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 2200 Ton (Euthynnus pelamis) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 2999 Alte tipuri de pește din genurile Thunnus și Euthynnus ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3000 Hering (Ciupea spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3100 Cod (Gadus spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3200 Sardine, sardinele, scrumbie (Sardina spp. Sardinella spp.- Sprattus) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3300 Egrefin (Melanogrammus aeglefinus) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3400 Pollachius virens ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3500 Macrou (Scomber spp.) ─────────────────────────��────────────────────────────────────────────── N 3600 Rechin (toate speciile) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 3700 Rază (Raja spp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153541_a_154870]
-
mai întîi, ar fi semănat cu un aranjament de regie..., și, în al doilea rînd, pentru că eu m-am ridicat în picioare cînd am scris piesa... Gh. P. doi: Fiindcă veni vorba, chiar așa, de ce ai scris piesa asta? Ca să ciupești un ban? Gh. P. unu: ...Un pic de glorie, da? Gh. P. doi: Ca s-o faci pe moralistul..., pe justițiarul, da? Autorul: Am scris-o pentru că am crezut că-i bine... Gh. P. unu: Bine pentru cine? Autorul: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav: ...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei: ...În occident se dau concerte în biserici... Urlă și se zbănțuie ăia... și dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară, traducere de Nicolae Luca, Editura Sempre, București, 1999. Rațiu, Alexandru, Pătrașcu, Gheorghe, Andreica, Gheorghe, Roșca, Nuțu, Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, Secașiu, Claudiu, Memoria închisorii Sighet, Fundația Academia Civică, București, 1999. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească 1866-1900, Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, " La originile unei ilustre familii cu vechi rădăcini în trecutul țării", în Dosarele Istoriei, 2001
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Iuda să roadă În Întregime stâlpul care susține Pământul și acesta se va scufunda În apă. Sau: zmeii Închiși de Sfântul Gheorghe vor fi eliberați și vor bea toate apele. Păsări cu ciocurile de fier sau de foc vor ciupi corpurile oamenilor. După ce Pământul va fi ars, planeta noastră va fi la fel de curată ca la Începutul lumii. Ea va avea o nouă vegetație și va fi populată din nou. Însă oamenii vor fi mici cât insectele, iar puterea lor va
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
toate lichelele și drojdiile sociale, tinzând să suie cât mai sus, distincție fară merit, avere fără muncă, pofte fără sațiu roade minunate ale unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate nevoile publice pentru a ciupi pataca; neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție, urmând meritul și talentul deosebit ca pe niste vrăjmași de moarte.[...] Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urgență Oncologie Dr. Brânda Ioan │Ortopedie și traumatologie Dr. Bucșe Narcisa Dr. Râd Liviu Medicină internă │ └─────────���───────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Sebeșan Voicu FARMACIȘTI 1. Fărm. Cărăuș Constantin JUDEȚUL IALOMIȚA MEDICI ┌─────────────────────────────────┬���───────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Paraschiv Gabriel Medicină internă Dr. Ciupitu Viorel Chirurgie generală Dr. Pravat Marcela │Anestezie și terapie intensivă Dr. Pîslă Doina 3. Dr. Thiu Luciana 4. Dr. Tron Andrei FARMACIȘTI 1. Fărm. Alexandru Ecaterina JUDEȚUL IAȘI MEDICI 1. Prof. Dr. Aldea Adrian Sorin - Chirurgie toracica 2. Dr. Alexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
consiglieri, în nuanță italiană, siciliană... Dorin Popa: Adrian Nastase mă preocupă mai puțin acum, deși eram înfricoșat la gândul că va ajunge președinte. Era jale. Mult mai mare decât acum. Totuși, acum, A. Năstase are ceva shakespeareian, trădat de toți, ciupit de mulți care l-au adulat și i-au cântat în strună. Nu pierde însă nici un moment, chiar și când situația lui e dramatică, pentru a fi ridicol, de un ridicol uriaș. L-am auzit de câteva ori, după ce și-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
împăca cu ea. Oamenii de bine sunt rari; dar există." Iar mai departe: "Repet deci: onestitatea, onestitatea. Ea ne impresionează într-un mod mai intim și mai blând decât ceea ce stârnește disprețul și râsul nostru. Poetule, ești sensibil și delicat? Ciupește corzile acestea; și le vei auzi răsunând sau fremătând în toate sufletele." (cap. 2 Despre Comedia serioasă) Nu visează Diderot la un fel de "dramă filosofică", pe care nu a scris-o niciodată, dar despre care argumentează în capitolul patru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu Ioanid și domnului dr. Carl Modig; domnului dr. Tudor Ciobanu; doamnei Andrea Dobeș și domnului Robert Fürtös de la Muzeul Memorial Sighetul Marmației; domnului Ioan Ciupea de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; domnului prof. univ. dr. Dennis Deletant; domnului prof. univ. dr. Florin Țurcanu; domnului dr. Dănuț Doboș; domnului dr. Lucian-Zeev Herșcovici; domnului Iancu Aizic, președintele Comunității Evreiești din Tecuci; doamnei Rus Angela; domnului prof.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ciocan, Ioan, 133, 135, 142, 143, 145, 152, 153, 156, 167, 182, 184, 202, 211, 213, 226, 238, 250, 264, 266, 267, 272, 274, 283, 291, 292, 295 Cipăianu, George, 7 Ciucă, Marcel Dumitru, 25, 36, 48, 387, 695, 704 Ciupea, Ioan, 7 Ciupercă, Nicolae, 55, 145 Ciurea, Constantin, 398, 399, 414, 421, 431-433, 437, 438, 442, 444, 450-452, 454, 455, 827 Clim, Nicolae, 147 Cloșca (divizia), 133, 263 Cobălaș, Nicolae, 240 Cocorăscu, Traian, 485, 489 Codreanu, Corneliu Zelea, 313 Colan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zonei reflexe. Metoda de presare-ciupire. Îndoiți degetul mare și plasați-l pe zona reflexă. Îndoiți arătătorul și poziționați-l pe dosul palmei. Apăsați zona reflexă folosind simultan degetul mare și arătătorul. Mențineți câteva secunde, apoi trageți degetele spre marginea palmei, ciupind ușor. Această mișcare stimulează circulația în zonele corespondente ale corpului. Această tehnică funcționează extrem de bine de-a lungul zonei reflexe a coloanei vertebrale, pe interiorul fiecărei palme. De asemenea, este foarte eficientă în zona exterioară a palmelor, care corespunde umerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
De asemenea, este foarte eficientă în zona exterioară a palmelor, care corespunde umerilor și șoldurilor. Figura 4: Mișcarea de presare-ciupire Așezați degetul mare pe zona reflexă și îndoiți arătătorul pe dosul palmei. Apăsați, apoi retrageți-le simultan spre exteriorul palmei, ciupind ușor. Folosirea metodei de presare-răsucire. Această metodă funcționează cu precădere asupra pieliței dintre degete. Prindeți pielița între degetul mare și arătător sau degetul mijlociu. Apăsați și răsuciți ușor, folosind ambele degete în același timp, deasupra și dedesubtul pieliței, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
câteva momente asupra degetelor. Masați-le încet și acoperiți fiecare zonă, pentru a stimula reechilibrarea energetică. Masați atât partea interioară, cât și partea exterioară a degetului (vezi foto 4, p. 68). Când ajungeți la pielița dintre degete, masați-o și ciupiți-o bine, căci acest lucru va avea efect direct asupra ochilor, urechilor și a sinusurilor. Dacă găsiți un punct sensibil, insistați asupra lui câteva secunde, apoi treceți la alt deget. Continuați cu părțile laterale ale degetelor, unde sunt localizate zonele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
spatelui, stimulați zona inferioară a palmei, care corespunde regiunii lombare, nervului sciatic și șoldului. Masați punctele aflate de-a lungul arătătorului, fiindcă acestea corespund mușchilor care se află în imediata vecinătate a coloanei. Folosind degetul mare și arătătorul mâinii opuse, ciupiți întreaga zonă pentru a relaxa toți mușchii. Stimulați punctele reflexe ale ficatului, rinichilor și ale vezicii urinare. Orice disfuncție a acestora poate cauza dureri de spate. Unele puncte dureroase pot necesita doar o presiune constantă timp de câteva secunde, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
urgență Oncologie Dr. Brânda Ioan │Ortopedie și traumatologie Dr. Bucșe Narcisa Dr. Râd Liviu Medicină internă │ └─────────────────────────────────┴─��──────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Sebeșan Voicu FARMACIȘTI 1. Fărm. Cărăuș Constantin JUDEȚUL IALOMIȚA MEDICI ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────��─────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Paraschiv Gabriel Medicină internă Dr. Ciupitu Viorel Chirurgie generală Dr. Pravat Marcela │Anestezie și terapie intensivă Dr. Pîslă Doina 3. Dr. Thiu Luciana 4. Dr. Tron Andrei FARMACIȘTI 1. Fărm. Alexandru Ecaterina JUDEȚUL IAȘI MEDICI 1. Prof. Dr. Aldea Adrian Sorin - Chirurgie toracica 2. Dr. Alexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
urgență Oncologie Dr. Brânda Ioan │Ortopedie și traumatologie Dr. Bucșe Narcisa Dr. Râd Liviu Medicină internă │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Sebeșan Voicu FARMACIȘTI 1. Fărm. Cărăuș Constantin JUDEȚUL IALOMIȚA MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Paraschiv Gabriel Medicină internă Dr. Ciupitu Viorel Chirurgie generală Dr. Pravat Marcela │Anestezie și terapie intensivă Dr. Pîslă Doina 3. Dr. Thiu Luciana 4. Dr. Tron Andrei FARMACIȘTI 1. Fărm. Alexandru Ecaterina JUDEȚUL IAȘI MEDICI 1. Prof. Dr. Aldea Adrian Sorin - Chirurgie toracica 2. Dr. Alexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]
-
ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]