20,606 matches
-
o asuma. Chiar foiletonul despre "femeile române", despre care era vorba mai sus, își propune să descrie un "tip național", specific a ceea ce dînsul va numi cîțiva ani mai tîrziu,- spre exasperarea lui Eminescu,- Halb-Asien, "Semiasia", ținutul aflat la marginea civilizației europene, populat de nații unde după dînsul misiunea civilizatoare a Occidentului, de fapt a germanilor, s-ar afla abia la început. Dincolo de stîngăciile debutantului într-ale scrisului, Franzos ilustrează însă la modul cel mai eclatant degradarea și trivializarea esteticii clasice
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret al Cyrului, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ioan Damaschin. Majoritatea scriitorilor patristici au fost misionari de înaltă clasă, convertind la creștinism diferite neamuri sau părți din diferite neamuri, punându-le în circuitul civilizației greco-romane și creștine-universale și lăsând amintiri neșterse în istoria sau folclorul acestor popoare, ca, de exemplu, Sfântul Grigorie Taumaturgul în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare în istoria capadocienilor, armenilor și românilor urmași ai geto-dacilor, barbarii de la Istru
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
există între o fată care avea asemenea trăiri și o fată de azi, incapabilă să se exprime altfel decât prin interjecții? Nici una. De altfel, în Timpul ce ni s-a dat, se istorisește, succint și dramatic, tocmai cum s-a prăbușit civilizația românească, sub presiunea brutală, necruțătoare exercitată de invadatorii sovietici în complicitate cu comuniștii din România. Annie Bentoiu analizează - mai bine decât orice "analist politic" la modă azi - reacția inadecvată a partidelor istorice, incapabile să renunțe la orice urmă de bun-simț
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
deloc la pom și la masă. Melodia obișnuită era clinchetul paharelor și tacîmurilor în farfurii, murmurul vocilor (Doamne, oare de ce se vorbește astăzi atît de tare în astfel de ocazii, ca și cum am fi surzi cu toții, efect poate al zgomotului caracteristic civilizației noastre de la finele mileniului?), urările, rîsetele ușoare (o, nu hohotele deșănțate de azi), ca și glumele care le dăduseră naștere. Și, să nu uit un lucru esențial: Sărbătorile aveau loc în familie. Crăciunul, ca și Paștele. Nu cu prieteni, nu
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
imagine externă catastrofală, cu o clasă politică iresponsabilă și - lucrul cel mai rău - cu o populație demoralizată. Nimeni nu mai crede, în România acestui moment, în absolut nimic. Un popor ce, de șase decenii, a ieșit de pe liniile ferate ale civilizației, a pierdut nu doar gustul democrației, dar și sensul și direcția acesteia, nu mai găsește resursele de a se ridica de la pământ. Dar cum altfel, când brâncile date de propriii conducători nu sunt egalate de nici una din catastrofele naturale care
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
după filologia lui, ideea de mîntuire ca pe numele unei cumetre...A Mîntulesei. Rușinoasele case de pierzanie au avut și au în toate capitalele lumii, de la cele asiatice pînă la cele din vestul Europei, gradul sau caracterul lor specific potrivite civilizației și culturii respective. Lipsește o Enciclopedie onestă a obiceiurilor felurite practicate în instituția cea mai veche din lume, după cum se zice. De la femeia asiatică, practicîndu-și rolul de roabă supusă bărbatului, pînă la femeia europeană de anvergură făcînd să se schimbe
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
capătă astfel reprezentare, semnificație și sens. Dimensiunea imanentă intră în armonie cu dimensiunea transcendentă. Cetatea Omului se conciliază cu Cetatea lui Dumnezeu. Joachim de Flore era de părere că există o Trinitate temporală: Vîrsta Tatălui, Vîrsta Fiului și Vîrsta Spiritului. Civilizația modernă s-ar afla în "Vîrsta spiritului" și poate nu întîmplător Nietzsche credea că Secolul al XX-lea va fi un secol al războaielor ideologice, adică exact contrar a ceea ce reprezintă Spiritul. Gnoza modernă - încercarea de re-mitizare și re-divinizare a
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
brusc și hiperbolizat cînd mor, uitați sau agresați cînd sînt printre noi. De aceea, poate, artiștii au obosit puțin să spună că rolul lor și al teatrului în cetate este fundamental, civilizator, că o țară cu o cultură și o civilizație îndoielnice se zbate neputincios la marginea prăpastiei. Au dovedit, în timp, că teatrul este salvator prin însuși exercițiul dialogului pe care-l promovează, că este o supapă vitală, că îi înnobilează pe cei care se contaminează. Vulgaritatea societății noastre se
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
Andreea Deciu Se încheie, peste cîteva zile, secolul XX, pe care mulți se vor grăbi să-l caracterizeze cu o frază-diagnostic, limitată inevitabil la doar unul dintre diversele aspecte ale evoluției civilizației și profilului omenesc într-o sută de ani. Dar sîntem nevoiți să căutăm astfel de etichete (nu ne referim deseori la Secolul Luminilor, sau la cel al Revoluției Științifice?) pentru ca istoria să pară măcar mai inteligibilă și mai coerentă. Încă
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
șase cărți care i-au fost consacrate și, nu în ultimul rînd, prezentarea a nouă documentare marking-of. Excelent prilej de a-l reevalua pe acest titan suspendat între modernitate și clasicitate, atent la rezonanța actuală a miturilor ce au premers civilizația astăzi în disoluție, ambiționînd să incite la meditație, cu speranța într-o posibilă resurecție culturală. Autoproclamat "călător prin timp", Angelopoulos polarizează în opera sa melancolia sfîrșitului de secol profitînd - dincolo de eșecul ideologiilor - o nouă utopie, pe care o întrevede în
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
Constantin Țoiu Cu noul an 2001, Ceasul planetei se pune în mișcare secundă cu secundă bătînd mai departe pe furiș către anul trei mii al erei creștine. An tînăr încă, față de calendarul celorlalte mari civilizații, pe care nu le mai numim. Am spus Ceas, unealta mileniilor anterioare a bățului de trestie înfipt în nisip, în jurul căruia umbra subțire a Soarelui se învîrtea lin. Nisipul pe care Arhimede tocmai își calcula teorema, cînd legionarul roman călcă
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
simetrie! Și, ciudat, o simetrie legată de ascensiunea lui Vadim! Astăzi (ca și ieri, de altfel!) între Iliescu și Vadim sunt doar diferențe de nuanță. Nu-l văd capabil pe cel care, între 1990 și 1996, ne-a ținut în afara civilizației, să ne propulseze acum în Europa! Cum? Prin ce mijloace? Și, mai ales, cât de repede? Dacă principalul vehicol spre U.E. îl constituie guvernul în care strălucesc cozmâncii și alte nulități din guvernările anterioare, ne-am lămurit! E bine că
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
să-ți spun cine ești. Nu rațiunea ne definește, ca făpturi superioare animanelor, ci faptul că luăm decizii, că ne exprimăm voința personală într-un mod distinct de toți cei din jurul nostru sau de oamenii altor secole și ai altor civilizații. Felul în care ne dorim anumite lucruri, energia pasiunilor, aspirațiilor și ambițiilor noastre, chiar a celor absurde, lipsite de logică sau rațiune, ne definește ca indivizi și ca oameni. A avea o dorință este un fenomen exterior nouă. Obiectul dorinței
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
el că dacă avionul s-ar fi stricat, n-am mai fi putut ateriza niciunde. Cel mult, trenul de aterizare ar fi pipăit crestele Himalaiei sau pustiul încins al deșertului Gobi. Atunci îmi dădusem seama că pătrundeam în altfel de civilizație, în cu totul alta decît cea europeană. Străjuită de lanțul Himalaiei, de imensitatea deșertului celui mai întins din lume plus Zidul gigantic pe care aveam să mă cațăr gîfîind de emoție dar și de grandoarea neomenească. Abea atunci îmi adusesem
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
în desenele, picturile epocii sau după literatura vremii. Aceeași pustietate a spațiului citadin mai ales lipsit de vehiculele inventate abia spre sfîrșitul sec. XIX; aceeași distanță fizică între oameni, mult mai rari; aceeași senzație de "gol istoric" pricinuită de absența civilizației tehnice moderne. Cum va fi văzut, așa dar, acest obsedant finiș al secolului XX la isprăvirea căruia gîfîim cu toții? Cel mai hazliu lucru, probabil, ar fi ca niște cronicari glumeți ai veacului următor să spună cu umorul lor atît de
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
care scrie mare ENDE. Să nu rîdem. Ar fi un sfîrșit pitoresc numai, umoristic, de desen animat. Cînd am fi putut s-o terminăm cu o gigantică explozie nucleară... Criza însă, știm, este (criza mondială) semnul unei noi calități a civilizației omenești care încearcă să-și facă drum. Tot așa a fost și cu aburul Și va fi, în viitor, și cu electricitatea simplă ori cu energia nucleară extinsă asupra întregei vieți practice... Dacă petrolul se împuținează în lume, înseamnă că
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
ca și literatura vor exista, deși cu alte mijloace narative, descriptive... De la Tacit pînă la gînditorii moderni rasa umană este de neconceput fără martorii ei profunzi și fideli, scriitorii, cronicarii sau povestitorii, orice curs ar lua știința și tehnica. O civilizație, imposibilă fără autorii Dreptului roman, fără teoreme, principii sau legi, scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși a ceea ce mai numim
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Liliana Buruiană-Popovici De zece ani ne tot străduim să ne găsim drumul spre civilizație și bunăstare. De fiecare dată cînd pare că l-am aflat, ne trezim, iar și iar, cu fruntea în țărînă. Căzuți în genunchi, așteptăm să se petreacă o minune. Semănăm - iertată-mi fie comparația - cu acel cal rătăcit care știe
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
de flotă, că iar mă inervă! Mă rog... -Cum adică, de prin hrube ? îl întreb. -Păi, vezi că nu pricepi ? Apoi, omule, nu ne amenința Ceaușescu săptămânal la televizor că "vom ajunge pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație" ? Ba da. Poate că am și ajuns, da' n-am băgat de seamă, fin'că tocmai ne zgâiam să vedem Revoluția în direct la TVRL... În orișice caz, ca să nu ne mai încurcăm cu prejudecăți televizate, și pentru că n-am
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
luăm istoria de la capăt, respectiv: hrube, triburi, turci, migrațiuni, bejenii, PCR, epoca lemnului timpuriu, progres, macaz, epoca lemnului înfloritor, PSD, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, DA... - ce nu ți-e clar ? Și-apoi, dacă tot am ajuns pe "culmile progresului și civilizației", domnu' preten, de-acolo unde naiba să te mai duci decât înapoi, la hrube și la sape de lemn? -Tot nu pricep... -Mai sunt și alții, nu ești singur... Chestia e că, ori de câte ori văd la televizor ședințe ale Guvernului Tăriceanu
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
a funcțiilor etice (: funcțiile suprasensibilă, inițiatică, magică și taumaturgică). După Octavian Nemescu "factorul care a contribuit cel mai mult la degradarea și prăbușirea imaginii sacrale în muzică, în artă, în general, a fost ritualul spectacular și, în cele din urmă, civilizația occidentală care l-a născut și l-a generalizat". în fine, flăcările au cuprins rădăcinile în care se întîlnesc, pe deasupra graiurilor, a tehnicilor și esteticilor, toate muzicile savante, căci rădăcinile bine înfipte în pămînt, și de ce nu, în pînza freatică
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
ani cele ale "metropolei Banatului", în care m-am mutat. Nu e cazul să idealizez pe nimeni, dar știu că bunul gust al arhitectului Seculici a lăsat o amprentă clară asupra unei urbe care astăzi aproape a revenit la nivelul civilizației interbelice, când era o poartă atât de atrăgătoare la intrarea în România. Am și un alt motiv pentru a considera normală numirea lui Gheorghe Seculici - cu sau fără sprijin al "cumătrului" de la Cotroceni. Traian Băsescu n-a făcut un secret
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
în anul când consuli sunt Iulius și Caesar" (la Roma consulii erau și eponimii anului)! Comparația se oprește însă aici, căci Iulius Caesar a fost un vizionar, un făuritor de realități noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizației greco-romane și nu un strașnic apărător al unor formule anacronice și reacționare, așa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simț, cu un talent literar apreciat de Cicero însuși. Impresia pe care cei doi
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
vîrf (în domeniul editorial, al arhitecturii, al subculturii televizate), pe de alta, cîțiva anticonformiști, formînd un trib, cum spun primii. Spre deosebire de vechile comunități de hippy, printre aceștia din urmă nu sînt drogați, ci doar adulți care au întors ostentativ spatele civilizației moderne. Impunîndu-și lor și propriilor copii o existență frustă, incomodă, din dorința exasperat-polemică de a reconstitui miniatural o societate primitivă, autosuficientă, ei sînt totuși conștienți că idilicul bucolic e o simplă ficțiune. Povestea începe cu călătoria ultraorășenilor (două perechi și
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]