8,913 matches
-
cuprinsul art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, fără a delimita, în concret, elementele de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) și operațiunile care privesc elementele de patrimoniu (acte de dispoziție, de administrare, de conservare) este contrară exigențelor de claritate și predictibilitate a legii, impuse de reglementarea constituțională cuprinsă de art. 1 alin. (5), putându-se ajunge ca excepția să devină regulă, în vreme ce regula este inaplicabilă. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
Zăpodeanu într-o cauză penală în care a fost condamnat în prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii reglementate de textul de lege criticat. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 nu reglementează în mod clar ce se înțelege prin schimbarea sau transferul bunurilor ce provin din săvârșirea de infracțiuni, astfel că persoana care dispune de bunurile
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
bunuri în scopul ascunderii ilicite a acestor bunuri fiind, în opinia autorilor, doar o persoană care nu este și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile transferate. Susțin că textul criticat încalcă cerințele de calitate a legii constând în claritatea, previzibilitatea și lipsa echivocului, fiind necesar ca legiuitorul să indice în mod clar și neechivoc subiectul activ al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale sau să poată fi identificat cu ușurință. Apreciază că aceste cerințe nu sunt respectate, ci se
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul nu critică textul pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede. Totodată, reținând jurisprudența instanței de control constituțional și a instanței de la Strasbourg referitoare la claritatea și previzibilitatea textelor de lege, precum și considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018, arată că aspectul fundamental care diferențiază cele două variante ale elementului material prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și lit.
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, paragrafele 11 și 12). ... 22. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la claritatea legilor, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. ... 23. Examinând excepția
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
național, constituie un argument suplimentar în susținerea punctului de vedere că nu suntem în prezența unei probleme de drept care să reclame cu necesitate interpretarea sa de instanța supremă, cu atât mai mult cu cât din dispozițiile legale rezultă cu claritate cauzele în care Ministerul Public este reprezentat de procurorii anticorupție. În plus, din Încheierea de sesizare din data de 6 ianuarie 2022, care cuprinde opinia completului cu privire la aspectul ce formează obiectul întrebării prealabile, rezultă că instanța de trimitere
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că textele de lege criticate îndeplinesc condițiile de previzibilitate, claritate și precizie și se aplică, în mod egal, persoanelor aflate în ipoteza normei legale, în acord cu dispozițiile art. 16 din Legea fundamentală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința penală nr. 121/F din
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
2016, paragraful 51). Astfel, Curtea a apreciat că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii și de stabilire a „defectuozității“ îndeplinirii atribuției de serviciu, le revine obligația de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
ură sau discriminare pe criterii de opinie politică, circumstanțe care, ca grad de intensitate, ar justifica incriminarea și aplicarea sancțiunii penale și implicit diferențierea acesteia față de fapta sancționată contravențional. Astfel, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate, coerență și claritate, lipsind persoana de garanții împotriva arbitrariului, în condițiile în care principiul legalității presupune existența unor norme de drept penal suficient de clare, precise și previzibile. Includerea criteriului de opinie politică pentru a atrage răspunderea penală a unei fapte de incitare
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
aduce o cenzură dreptului la liberă exprimare“. ... 18. O altă critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa referitoare la principiul previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. Autorii sesizării susțin că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în protejarea anumitor valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. Așa fiind, Curtea a constatat că modul de a proteja valori sociale prin reglementarea răspunderii penale nu este de natură să asigure previzibilitate, coerență și claritate cadrului normativ, legea penală fiind lipsită de rigoare și precizie. Prin urmare, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. I din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal sunt neconstituționale
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragraful 23). Curtea apreciază că legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 23). Curtea reține că legiuitorul se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale, acesta bucurându
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, prin modul în care este formulat, art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală nu stabilește cu claritate care sunt acele etape obligatorii de urmat și care sunt actele procedurale/procesuale întocmite de organele judiciare cu ocazia modificării încadrării juridice în cursul judecății, care să-i confere inculpatului posibilitatea de a cunoaște în mod exact încadrarea juridică pentru care
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
au fost identificate zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări și dacă aceste reglementări sunt formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general; PUG pentru intravilan - este întocmit în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253699]
-
au fost identificate zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări și dacă aceste reglementări sunt formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general 4. PUG pentru intravilan - este întocmit în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. 9. NECONFORMITĂŢI CONSTATATE: ABATERI FAȚĂ DE
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253699]
-
care, definind persoanele ce au calitatea de „membru de familie“, includ și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc. Apreciază că această necorelare a dispozițiilor legale este de natură a afecta claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea normei. Totodată, apreciază că exceptarea persoanelor între care s-a stabilit o relație asemănătoare celei dintre părinți și copii, în situația în care aceștia conviețuiesc, de la posibilitatea de a refuza să depună mărturie este de natură
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
alin. (5) din Constituție. Cu referire la viciul de neconstituționalitate constatat, instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, și Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). De asemenea, în ceea ce privește aspectele
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). De asemenea, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
de la considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că, pentru a respecta exigențele de calitate compatibile cu principiul preeminenței dreptului, legislația internă trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (norma
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia, stabilind că acestea contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea normei, precum și în art. 131 alin. (1) și în art. 132 alin. (1) cu referire la principiul legalității și al controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. ... 19. Ulterior, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ din cuprinsul art. 88^7 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), precum și art. 147 din Constituție de vreme ce contrazice o jurisprudență constantă a Curții Constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, în mod particular atunci când este vorba despre legea penală ori care vizează cariera magistraților (a se vedea jurisprudența privitoare la neconstituționalitatea sintagmelor „îndeplinește în mod defectuos“ ori „îndeplinirea necorespunzătoare“ ilustrată prin Decizia nr. 405/2016, paragrafele 54
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale. ... 20. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
sporului cuvenit/acordat pe categorii de angajați nu se face în baza unor criterii precis determinate și printr-un act normativ public, ci sporul se stabilește printr-un act individual cu caracter secret, nu se poate aprecia că legea beneficiază de claritate și precizie. ... 33. În activitatea de judecată, în litigiile având ca obiect drepturi salariale, în aplicarea legilor de salarizare, a interpretărilor instanței supreme și a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 referitoare la stabilirea salariului la nivelul
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]