179,090 matches
-
a-și vedea la mica lumină, ba biletul, ba bagajele. Și toți sunt foarte recunoscători, îndopându-l cu brânzoaice și cornuri, pe care Vidi le înfulecă cu mare satisfacție. Ne suim iar, de data asta nu mai e vagon de clasa I, ci cu vagon de vite cât toate zilele, plin deja de refugiați care toțisunt culcați pe jos pe niște paie la lumina unei lumânări. Suntem închiși înăuntru și trenul pornește. Dacă n-ar fi atât de nouă, situația ar
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de soțul meu, care pentru prima oară se desparte de mine și pentru vreme îndelungată de trei luni. Mai venise mama și sora mea cu fratele mai mic și câțiva prieteni. M-am instalat destul de comod într-un cupeu de clasa a II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
material de duzină, trădîndu-și printr-o simplă vorbă găurile din propria-le educație, care-i fac, pe măsură ce ostenesc în meserie, sau chiar de la început, să semene cu niște mahalagii autoritari. De citit, de către toate profesoarele care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți de plîns, care-și
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
sus și tare că în școala noastră de toate treptele, torturată de atîtea legi, regulamente și programe, e o înfiorătoare criză de oameni, o deznădăjduitoare lipsă de seriozitate, de simț practic și de punctualitate la treabă... A intra Ťexactť la clasă, în lumea liceelor nostre, este o naivitate ce-ți aduce de cele mai multe ori zâmbete de ironie și nici o dată un cuvânt de stimă sinceră... Suntem o țară de zeflemism ieftin și suficient unde soarele, pământul și ploaia la vreme fecundează
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
Nahoi, în Evenimentul zilei (12.08.2006), tratează tot în cheie ironică moda actuală a cuvîntului și semnificațiile sale în revelarea unei anumite mentalități: "ŤTermopanť! Iată cuvântul magic ajuns pe buzele românilor, odată cu avântul construcțiilor. Inițial, simbol al apartenenței la clasa îmbogățiților de tranziție, geamul termo și fonoizolant a devenit, odată cu creșterea ofertei și scăderea prețului, emblema ieșirii românului simplu din starea de sărăcie". Se observă, în text, opoziția între termenul încărcat de conotații populare (termopan) și formula tehnică preferată de
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
limite și selectează diferite elemente. "Controlled randomness" sau întâmplare controlată este un termen folosit în literatura anglo-saxonă pentru descrierea maniei xenakis-iene de utilizare a hazardului în compoziția muzicală. Cum acest indeterminism poate fi prezent la toate nivelele, se pot crea clase de compoziție sau "manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și Pedagogie a muzicii, ce va asigura competențele pedagogice, psihologice și didactice ale celor ce urmau să asigure educația muzicală a „puilor de români” - ca să-i folosim propria sintagmă. Toate demersurile sale în ceea ce privește educația muzicală (programe și manuale pentru toate clasele, culegeri de piese muzicale, articole, studii de istoria pedagogiei și a didacticii), reflectă o concepție unitară ce consideră educația muzicală ca o componentă esențială a culturii generale și a dezvoltării personalității elevilor, urmând să se întemeieze pe „trei categorii de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicală nu se realizează prin exerciții, ci prin exemple muzicale din valori autentice. Ca o concluzie și un corolar apare îndemnul de a transforma orele disciplinei în adevărate momente artistice din viața copiilor: „Dacă n-a izbutit să creeze în clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ale muzicii populare românești - cât și în privința realizării grafice”<footnote Breazul, George. Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p. 786; footnote> . Calitățile celor patru cărți pentru clasele primare nu au fost atinse de patina vremii, dovadă că atunci când Editura muzicală a republicat o culegere din cântecele acestor minunate cărți - care au trecut de cenzura comunistă, fiind eliminate toate cele cu tematică sau chiar cu aluzii religioase - realizată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ultimele zile ale anului 1937 cei doi autori ai manualelor înaintează Academiei Române cererea de înscriere pentru concurs. Înaltul forum științific al țării apreciase anterior manualele lui Breazul destinate învățământului secundar, în 1931 Ion Bianu propunând premierea Cărții de cântece pentru clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
apreciase anterior manualele lui Breazul destinate învățământului secundar, în 1931 Ion Bianu propunând premierea Cărții de cântece pentru clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități abstracte, tehnice și teoretice care au adus disciplina în fază de „dexteritate” în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mai corectă a scrisului lui George Breazul în conștiința posterității. Rezumând activitatea profesorului, Emanoil Bucuța scria în urmă cu șapte decenii despre comemorat: „L-am văzut pe Georgescu - Breazul în tot felul de înfățișări: profesor de muzică foarte apropiat de clasă, inspector de învățământ muzical, colindând țara ca să facă muzicii locul în program și în suflet, la care are dreptul, cercetător cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
spaima omenirii față de sfîrșitul lumii a luat-o în zilele noastre. În plus, ecologismul este o nouă formă de milenarism, dar o formă în care, sub pretextul avertismentelor privind degradarea mediului, ni se întreține constant un scepticism fățiș față de capitalism, clasa de mijloc și SUA. Pe scurt, ni se inculcă neîncrederea în binefacerile dezvoltării industriale și ni se insinuează fantasma cîmpenească a unei reîntoarceri salvatoare la mama-natură. Scopul acestei intoxicări propagandistice cu iz ecologic nu poate fi decît unul: distrugerea Occidentului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
critica este cel mai puternic mijloc de educațiune literară, să ne mai mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după sistemul francez, alții după cel german; cei mai mulți după amîndouă deodată sau după nici unul" (p. 220); Ar trebui să ne
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
și Crizante Popescu (institutor), Semne de punctuațiune și semne ortografice în scrierea românească. Studiu comparativ și aprofundat pentru școlari, studenți și intelectuali, București, Cartea Românească, se compară diferite norme: "cât privește celelalte cazuri de întrebuințare, literaturile se împart în două clase bine distincte: de o parte literaturile franceză, italiană și spaniolă; de alta, literatura germană"; se constată că s-a ajuns la situația în care "în scrierea românească, întrebuințarea virgulei variază aproape de la un scriitor la altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
o acoperă tot timpul cu mîna. Vorbește abia auzit, e inteligent, uneori biciuitor, totuși timid pînă la exasperare." Constantin Borș, pe care poeta îl portretizează destul de fidel, a fost, în ciuda timidității, un pedagog excepțional. Nu l-am avut profesor la clasă, dar a venit o dată să suplinească pe cineva și i-am putut desluși metoda. A scos un băiat la tablă și i-a dat un exercițiu aparent obișnuit. Elementul necunoscut s-a ivit pe parcurs, stîrnind surprinderea elevului, ca de
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
venit o dată să suplinească pe cineva și i-am putut desluși metoda. A scos un băiat la tablă și i-a dat un exercițiu aparent obișnuit. Elementul necunoscut s-a ivit pe parcurs, stîrnind surprinderea elevului, ca de altfel a clasei întregi: - Dar noi n-am mai făcut așa ceva! - Și nici nu vrei să faci? l-a întrebat ironic Borș. - Ba da... Cu ajutorul unui mic impuls, obstacolul a fost depășit și exercițiul rezolvat. "Se cheamă ecuație exponențială", a comentat laconic profesorul
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
secundă a existenței sale. Ei știu în ce fel pot fi întrebuințate contra lor dosarele crimelor comise împotriva oamenilor nevinovați. Ei știu cu câtă sălbăticie au violat conștiințe și au pervertit minți. "Patriotismul" lor era un derivat al luptei de clasă și al unui naționalism primitiv, extrem de benefic, însă, pentru ei și familiile lor. Agitând măciuca pericolului revizionist maghiar și a imperialismului sovietic, beneficiau de carte-blanche-ul apărătorului națiunii. Ca securist anonim, te mulțumeai cu un apartament mai bunicel la bloc. Dar
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
de dușmanii personali ai lui Vladimir Tismăneanu. Lista lor e lungă și motivațiile variate - de la gelozia profesională, la resentimentul ex-căpeteniilor comuniste și-a vlăstarelor acestora, care au resimțit activitatea civică a lui Vladimir Tismăneanu drept o trădare a "intereselor de clasă". Nu în ultimul rând, invectivele antisemiților și neo-legionarilor au colorat funebru, prin vehemență, lipsă de rațiune și ură viscerală un tablou oricum deja mult prea murdar pentru o cauză atât de nobilă. În ciuda tuturor acestor piedici, documentul solicitat de președintele
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
Mă întreb adeseori: cum se poate concilia interpretarea muzicii clasice cu cea a muzicii contemporane? Care sunt șansele unui interpret de a restitui în egală măsură și cu bune rezultate atît partiturile arondate tradiției muzicale, cît și pe cele din clasa trufandalelor autentice? Se aud tot mai multe voci care cîntă aria unei stratificări ori a unei specializări în breasla interpreților: pe de o parte slujitorii muzicii clasice; de cealaltă parte restitutorii muzicii noi. Două tabere, dacă nu adverse, cel puțin
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
nu se poate. Sunt hoți, unii deștepți, alții cretini. Cei mai de jos nu știu nici măcar să fure. Votați-i pe cei care merită. Ei vor fura, neapărat, dar o vor face cu prestanță, cu eleganță, cu fler, discreție, stil, clasă, îndemânare de magician, la perfecție, cu veche și reputată practică și de așa manieră, încât să zmulgă admirația unei Justiții în deficit de siestă, ce scapă vicii de formă precum veteranii gastritelor, vânturi. Dacă-i celebrăm pe artiștii de geniu
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]