2,055 matches
-
care lărgește conceptele până la nivelul la care acestea își pierd orice valoare euristică, pe de o parte, și transformarea unui model într-un "pat al lui Procust" aplicabil oricăror sisteme de partide, pe de altă parte. În cazurile anumitor țări, clivajele și partidele care le exprimă au supraviețuit. Partidul Țărănesc Polonez, PSL, ca și Partidul Creștin Democrat Ceh, KDU CSL, sunt exemple în acest sens. În 2003, creștin democrația avea mai mare trecere în Cehia decât în Bulgaria francofonă, de exemplu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
au supraviețuit. Partidul Țărănesc Polonez, PSL, ca și Partidul Creștin Democrat Ceh, KDU CSL, sunt exemple în acest sens. În 2003, creștin democrația avea mai mare trecere în Cehia decât în Bulgaria francofonă, de exemplu. Putem observa trei tipuri în ceea ce privește clivajele politice. Cazurile sloven, ungar și ceh par să reia sistemul de partide din Benelux și Elveția, multipolar în Slovenia și Cehia (aici însă într-o măsură mai moderată), iar în Ungaria bipolar. Polonia, Slovacia și țările baltice resimt încă efectele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ungar și ceh par să reia sistemul de partide din Benelux și Elveția, multipolar în Slovenia și Cehia (aici însă într-o măsură mai moderată), iar în Ungaria bipolar. Polonia, Slovacia și țările baltice resimt încă efectele comunismului și tranziției: clivajul proprietari/muncitori e absent, în schimb fiind prezente celelalte trei clivaje menționate de Rokkan și, mai ales, două clivaje consecutive de la sfârșitul perioadei socialismului real. Anumite sisteme de partide se caracterizează printr-o volatilitate electorală considerabilă și instabilitate. Alte țări
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și Elveția, multipolar în Slovenia și Cehia (aici însă într-o măsură mai moderată), iar în Ungaria bipolar. Polonia, Slovacia și țările baltice resimt încă efectele comunismului și tranziției: clivajul proprietari/muncitori e absent, în schimb fiind prezente celelalte trei clivaje menționate de Rokkan și, mai ales, două clivaje consecutive de la sfârșitul perioadei socialismului real. Anumite sisteme de partide se caracterizează printr-o volatilitate electorală considerabilă și instabilitate. Alte țări, precum Bulgaria ori România, cunosc clivaje care se structurează în special
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
însă într-o măsură mai moderată), iar în Ungaria bipolar. Polonia, Slovacia și țările baltice resimt încă efectele comunismului și tranziției: clivajul proprietari/muncitori e absent, în schimb fiind prezente celelalte trei clivaje menționate de Rokkan și, mai ales, două clivaje consecutive de la sfârșitul perioadei socialismului real. Anumite sisteme de partide se caracterizează printr-o volatilitate electorală considerabilă și instabilitate. Alte țări, precum Bulgaria ori România, cunosc clivaje care se structurează în special odată cu ieșirea din perioada comunistă. Această aplicare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
schimb fiind prezente celelalte trei clivaje menționate de Rokkan și, mai ales, două clivaje consecutive de la sfârșitul perioadei socialismului real. Anumite sisteme de partide se caracterizează printr-o volatilitate electorală considerabilă și instabilitate. Alte țări, precum Bulgaria ori România, cunosc clivaje care se structurează în special odată cu ieșirea din perioada comunistă. Această aplicare a modelului reînnoit al lui Rokkan exclude atât sistemele etnicizate propuse de analiza lui Badie, cât și cazul major al Rusiei. Acesta din urmă se dovedește cu atât
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sistemele etnicizate propuse de analiza lui Badie, cât și cazul major al Rusiei. Acesta din urmă se dovedește cu atât mai misterios cu cât nivelul adoptat pentru analiză Federația Rusă nu e cel mai pertinent: este preferabilă analiza partidelor și clivajelor politice în Europa pornind de la grupurile politice ale Parlamentului european. Vom face o ultimă observație: sistemele de partide din țările fostului "lagăr socialist" care se supun modelului de analiză promovat de paradigma lui Rokkan se dovedesc a fi cele care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
modelului de analiză promovat de paradigma lui Rokkan se dovedesc a fi cele care au aderat la Uniunea Europeană și chiar calendarul adeziunii Bulgaria și România fiind eligibile pentru anul 2007 corespunde fazelor pe care le-am putut identifica potrivit modelului clivajelor. Este o constatare pe care nu o putem considera drept o legitimare ex post a deciziilor Consiliului European: o formulaseră încă din 1992, adică la ieșirea din perioada comunistă. Deciziile summit-urilor europene se fondează pe considerații politice democrație, stat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
națională), la Est, se vădește a fi una edificatoare. Lucrarea fundamentală a lui Bertrand Badie extinde în lumea arabo musulmană etapele, dihotomiile pe care Stein Rokkan le identifică în cadrul procesului de structurare a revoluțiilor și a efectelor ecestora asupra genezei clivajelor politice și a sistemelor de partide. În definitiv, pentru Rokkan, paradigma clivajelor reprezintă un moment, o fază, în construcția unui model mult mai vast și mai ambițios: harta sa conceptuală a Europei de Vest, neputând să facem o separație artificială
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lui Bertrand Badie extinde în lumea arabo musulmană etapele, dihotomiile pe care Stein Rokkan le identifică în cadrul procesului de structurare a revoluțiilor și a efectelor ecestora asupra genezei clivajelor politice și a sistemelor de partide. În definitiv, pentru Rokkan, paradigma clivajelor reprezintă un moment, o fază, în construcția unui model mult mai vast și mai ambițios: harta sa conceptuală a Europei de Vest, neputând să facem o separație artificială între una și între cealaltă. Marele politolog norvegian încerca astfel să repereze
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Voters, Westport (Conn.), Praeger, 1999. 5 A. Römmele, "Cleavages Structures and Party Systems in East and Central Europe", in Ibid., p. 7. 6 Bartolini și Mair îi acuză, pe bună dreptate, pe Rae și Taylor că au extins polisemia termenului "clivaj" făcând din el un catch-all concept (St. Bartolini și P. Mair, Identity, Competition, and Electoral Availability, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 215). În legătură cu viziunea ideologică și abstractă a lui Douglas Mae și Michael Taylor, vezi D.-L. Seiler, Les
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Identity, Competition, and Electoral Availability, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 215). În legătură cu viziunea ideologică și abstractă a lui Douglas Mae și Michael Taylor, vezi D.-L. Seiler, Les partis politiques, A. Colin, Paris, 2000, pp. 67-68. 7 Asupra "dezghețului" clivajelor politice, autorii de referință rămân St. Bartolini și P. Mair (op. cit); Giovanni Sartori a revenit de mai multe ori asupra problemei pusă politicii comparate de către conceptual stretching, a se vedea în acest sens cea mai recentă contribuție referitoare la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și F. DE SAUSSURE, Cours de linguistique générale, Paris, 1916 22 Atunci când, în 1978, am avut marea plăcere de a-i adresa lui Stein Rokkan un exemplar din mica lucrare în care aplicam într-o manieră sistematică paradigma celor patru clivaje ansamblului partidelor Europei democratice din epocă (Les partis politique en Europe, PUF, Paris, 1978), mi-a răspuns printr-o foarte amabilă scrisoare în care se bucura pentru că găsisem "some use in an old scheme of mine". În cadrul unei comunicări ținute
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Flammarion/Champs, Paris, 1969. 24 Ch.R. Ragin, The Comparative Method, University of California Press, Berkeley, 1987. 25 Lucrările lui Ronald Inglehart asupra schimbărilor axiologice de la o generație la alta și mai ales opoziția dintre materialiști și postmaterialiști privește atitudinile, nu clivajele. Acestea nu se situează pe aceeași scară macro-analitică cu cele ale lui Rokkan. Ar fi mai potrivit să fie dialectizate decât să rămână închise într-o dualitate statică: "materialiștii" cărora sondajele le semnalează avântul sunt de fapt post-post-materialiști... 26 Asupra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politiques et groupes sociaux, FNSP, Paris, 1991. 37 D.-L. Seiler in J.-M. De Waele (coord.), op. cit. 38 Jean Blondel reproșează oarecum schemei lui Lipset și Rokkan faptul că se restrânge la Europa de Vest și sugerează observarea unor partide fără clivaje, cum sunt partidele carismatice, de exemplu. Chiar dacă pare exagerat și având influența conceptelor de dinainte de 1989, ne putem întreba dacă însuși conceptul de "partid politic" nu este victima efectului de conceptual stretching. Vezi J. Blondel, "L´analyse politique comparée et
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pp. 247-264. 39 D.-L. Seiler, "Inter-Ethnic relations in East-Central Europe", Communist and Post-Communist Studies, 26/4, 1993. 40 I. Bibó, Misère des petits Etats d´Europe de l´Est, Albin Michel, Paris, 1983. Bruxelles, o nouă Moscovă? Despre emergența clivajului pro-european/ anti-european pe scena politică poloneză TOMASZ ZARYCKI 1. Clivajul tradițional stânga/dreapta în Polonia Atitudinea față de Europa Occidentală și, mai ales, față de Uniunea Europeană, reprezentată simbolic prin Bruxelles, este o nouă problema importantă pentru politica poloneză. Referendumul privind aderarea țării
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europe", Communist and Post-Communist Studies, 26/4, 1993. 40 I. Bibó, Misère des petits Etats d´Europe de l´Est, Albin Michel, Paris, 1983. Bruxelles, o nouă Moscovă? Despre emergența clivajului pro-european/ anti-european pe scena politică poloneză TOMASZ ZARYCKI 1. Clivajul tradițional stânga/dreapta în Polonia Atitudinea față de Europa Occidentală și, mai ales, față de Uniunea Europeană, reprezentată simbolic prin Bruxelles, este o nouă problema importantă pentru politica poloneză. Referendumul privind aderarea țării la UE, precedat de o campanie intensă, este una dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poloneze cu afișe acuzând Bruxelul de a fi "noua Moscovă", este prea devreme, se pare, pentru a ne pronunța asupra veracitații acestei propoziții. După părerea noastră, a ști dacă atitudinea față de Bruxelles ca simbol al Uniunii Europene va deveni un clivaj care să structureze în mod permanent scena politică poloneză rămâne o chestiune deschisă. De aceea noi punem în discuție condițiile necesare pentru stabilirea și instituționalizarea unui asemenea clivaj. Înainte de a analiza condițiile emergenței clivajului anti-european/pro-european, vom reaminti structura de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dacă atitudinea față de Bruxelles ca simbol al Uniunii Europene va deveni un clivaj care să structureze în mod permanent scena politică poloneză rămâne o chestiune deschisă. De aceea noi punem în discuție condițiile necesare pentru stabilirea și instituționalizarea unui asemenea clivaj. Înainte de a analiza condițiile emergenței clivajului anti-european/pro-european, vom reaminti structura de bază a scenei politice poloneze, precum și originile sale. Nu vom face o prezentare sistematică a structurii clivajelor politice poloneze, ci ne vom concentra asupra unuia dintre ele: clivajul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al Uniunii Europene va deveni un clivaj care să structureze în mod permanent scena politică poloneză rămâne o chestiune deschisă. De aceea noi punem în discuție condițiile necesare pentru stabilirea și instituționalizarea unui asemenea clivaj. Înainte de a analiza condițiile emergenței clivajului anti-european/pro-european, vom reaminti structura de bază a scenei politice poloneze, precum și originile sale. Nu vom face o prezentare sistematică a structurii clivajelor politice poloneze, ci ne vom concentra asupra unuia dintre ele: clivajul stânga/dreapta, care domină scena politică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
punem în discuție condițiile necesare pentru stabilirea și instituționalizarea unui asemenea clivaj. Înainte de a analiza condițiile emergenței clivajului anti-european/pro-european, vom reaminti structura de bază a scenei politice poloneze, precum și originile sale. Nu vom face o prezentare sistematică a structurii clivajelor politice poloneze, ci ne vom concentra asupra unuia dintre ele: clivajul stânga/dreapta, care domină scena politică poloneză de mai bine de un deceniu. Așa cum am sugerat în titlu, teza noastră centrală este că scena politică poloneză, la fel ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivaj. Înainte de a analiza condițiile emergenței clivajului anti-european/pro-european, vom reaminti structura de bază a scenei politice poloneze, precum și originile sale. Nu vom face o prezentare sistematică a structurii clivajelor politice poloneze, ci ne vom concentra asupra unuia dintre ele: clivajul stânga/dreapta, care domină scena politică poloneză de mai bine de un deceniu. Așa cum am sugerat în titlu, teza noastră centrală este că scena politică poloneză, la fel ca aceea a celei mai mari parți a țărilor Europei Centrale și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca aceea a celei mai mari parți a țărilor Europei Centrale și Orientale, poate fi analizată într-un mod pertinent utilizând modelul centru/periferie. Noi considerăm că apropierea centru/periferie ar putea fi folosită pentru a explica emergența și persistența clivajului principal al scenei politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta este valabil pentru epoca comunistă, ca și pentru începutul perioadei post-comuniste. Noi considerăm deci Polonia ca fiind o provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dreapta.1 Aceasta este valabil pentru epoca comunistă, ca și pentru începutul perioadei post-comuniste. Noi considerăm deci Polonia ca fiind o provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului" ("freezing hypothesis") a lui Lipset si Rokkan. Astfel, în timpul perioadei comuniste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]