2,405 matches
-
ramuri de cipru, un angel mai veni încă, era îmbrăcat în negru, el sună un clopoțel de tot deosebit, sunetul său argintiu pătrunse în sufletul meu... FELICE Tată, vino-ți în simțire! Aide să mergem! HISTR[IO] Și, cum sună clopoțelul angelului, se făcu din ce în ce mai lumină; coruri de angeli veneau zburând... în sufletul lor multe fețe palide... și maica mea era între ei... ea întindea brațele spre mine și o lacrimă pică din ochii săi ca o stea strălucindă, senină, curată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zburând... în sufletul lor multe fețe palide... și maica mea era între ei... ea întindea brațele spre mine și o lacrimă pică din ochii săi ca o stea strălucindă, senină, curată! Ea plângea mult... nu putea vorbi sărmana mamă... dar clopoțelul suna mereu: cling, cling, cling! Și din imperiul în // tins și luminos al norilor văzui ridicîndu-se multe fețe cunoscute... N-auzi tu clopoțelul, nu-l auzi tu, copilul meu? FELICE Tată! ISTR[IO] E clopoțelul morții... ascultă! ascultă! (se desface
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochii săi ca o stea strălucindă, senină, curată! Ea plângea mult... nu putea vorbi sărmana mamă... dar clopoțelul suna mereu: cling, cling, cling! Și din imperiul în // tins și luminos al norilor văzui ridicîndu-se multe fețe cunoscute... N-auzi tu clopoțelul, nu-l auzi tu, copilul meu? FELICE Tată! ISTR[IO] E clopoțelul morții... ascultă! ascultă! (se desface din brațele lui Felice ) Vezi...? Ei vin! Lasă-mă, lasă-mă. Da, da! Eu viu mamă, eu viu! Ascultă! Ascultă clopoțelul! Pentru mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putea vorbi sărmana mamă... dar clopoțelul suna mereu: cling, cling, cling! Și din imperiul în // tins și luminos al norilor văzui ridicîndu-se multe fețe cunoscute... N-auzi tu clopoțelul, nu-l auzi tu, copilul meu? FELICE Tată! ISTR[IO] E clopoțelul morții... ascultă! ascultă! (se desface din brațele lui Felice ) Vezi...? Ei vin! Lasă-mă, lasă-mă. Da, da! Eu viu mamă, eu viu! Ascultă! Ascultă clopoțelul! Pentru mine, pentru mine... Sunetul... din urmă... piere... a pierit?... Eu... viu. (la ultimele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
auzi tu clopoțelul, nu-l auzi tu, copilul meu? FELICE Tată! ISTR[IO] E clopoțelul morții... ascultă! ascultă! (se desface din brațele lui Felice ) Vezi...? Ei vin! Lasă-mă, lasă-mă. Da, da! Eu viu mamă, eu viu! Ascultă! Ascultă clopoțelul! Pentru mine, pentru mine... Sunetul... din urmă... piere... a pierit?... Eu... viu. (la ultimele cuvinte cade jos ) FELICE Tată! Tată! O, Dumnezeul meu! E mort! (se ridică dup-o pauză lungă) Repauză din calea ta! Dormi dulce! Somnul cel dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rămăsese {EminescuOpVIII 567} neatinsă precum a fost când era acela în viață. Un orologiu de părete într-un teas mare cu zugrăveli chineze, în aur și negru, sta acolo muțit și colbăit într-un colț și un ștrang gros de clopoțel cu ornaminte multe de mătasă spânzura încă în alt colț lângă un secretariu greoi, dinaintea căruia sta un scaun cu sprijoane nalte și înguste și cu picioare curbe, astfeli ca când scriindul s-ar fi sculat de-abia în momentul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carea mă amerința... era nebun; buzele sale cele palide tremurau cu furoare și părul lui negru sta în dezordine pe fruntea sa, de pe care curgea o sudoare rece pe fața-i. Văzui că aice nu puteam face nemica și trăsei clopoțelul spre a chema pe servitoriu. Acesta veni, palid și plâns. - Ian caută, zise contele râzând sălbatec, ian caută, părinte! Toată noaptea a vărsat șiroaie de lacrimi și a îndrugat la neghiobii numai și numai pentru că i-am arătat prostului că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
par a nu-nsemna nimic, și totuși îmi rupi inima când le zici tu." Clanț!, cum ai zis? Începui din nou din capăt și repetai toate șirurile. Fața amicului meu strălucea de interes. El zise: - Ah, ce răpitor sunet, ca de clopoței, e acesta! E aproape muzică: curge așa de frumos. Am păstrat în memorie mai toate versurile; mai spune-le înc-o dată ș-o să le știu desigur. Le-am recitit. După aceea le spuse părintele N. A făcut o mică eroare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
le spuse părintele N. A făcut o mică eroare pe care am cores-o. Dar în rândul al doilea și-n cel următor le-a recitat corect. Atunci mi s-a părut că o sarcină mare mi se ia de pe umere. Clopoțelul chemător părăsi crierul meu și un sentiment delicios de liniște și pace mă cuprinse. Eram cu inima atât de ușoară încît îmi venea să cânt; am și cântat o jumătate de ceas întruna, pe când ne întorceam. După aceea limba mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
podoabă etc.) a supraviețuit până în pragul secolului XX în riturile de înmormântare ale românilor (55). În unele zone din Transilvania, de exemplu, în vârful copacului funerar „se leagă chișcheneu [batic] roșu cusut frumos cu fir, în care se anină un clopoțel micuț și inelele mortului”. Iar dacă defunctul a fost cioban, se leagă de copac și „lână de la oi” sau „o floacă de lână” (39, pp. 99-100). În Bucovina, „copacul este îmbrăcat uneori (în cazul când tânărul a murit departe, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prințișorul se îmbolnăvi de piept și muri când împlini 20 de ani, iar bătrânul bolnav rămase fără nici un sprijin... și veniră dușmanii, uciseseră pe împărat și dărâmară castelul. Nu mai sunt în grădina lui nici cireși, nici păsări și nici clopoței”. Pe Serioja povestea îl tulbură grozav... și dintr-odată spuse cu glas tremurător: „N-o să mai fumez niciodată!”. Felul în care face acum această făgăduială e o dovadă sigură că, în sfârșit, acțiunea pedagogică și-a atins scopul. Din această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe profesor într-o postură ridicolă. Iată, un bătrân profesor scriindu-și amintirile, notează un fapt mărunt, petrecut în copilărie, dar care s-a imprimat adânc în memoria sa. Era elev în clasa a II-a. Se afla în recreație, clopoțelul sună și, alergând spre clasă s-a izbit, după colțul culoarului, drept în pieptul directorului școlii Ă un bătrân greoi și corpolent. Acesta (scena avea loc la începutul secolului nostru) l-a înșfăcat de o ureche și l-a scuturat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie interesați de învățătură, chiar dacă nu doresc acest lucru; • elevii vor da randament mai mare într-un mediu relaxat și sigur, decât într-unul de amenințare și tensionat. Când în clasă e teroare, singurul lucru intens așteptat rămâne doar sunetul clopoțelului. Frica ucide interesele cognitive! • copiii care se simt iubiți și admirați pentru performanțele lor pot fi mult mai interesați să învețe decât cei respinși și ignorați etc.; • unii copii, puși să aleagă liber între diverse variante, vor face alegeri corecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exemplu, „Câinele cel răutăcios”: A fost odată un câine afurisit care, cum trecea cineva pe aproape, se năpustea pe tăcute la călcâiele omului și îl mușca, iac-așa. Până la urmă, stăpânul a fost silit să lege la gâtul potăii un clopoțel, ca să se audă când se mișcă. Ei bine, câinelui lucrul acesta i-a plăcut tare mult și s-a pornit să cutreiere prin oraș clopoțind, mândru nevoie-mare. Însă un dulău bătrân i-a spus... (Getzels și Jackson, 1962, p. 18
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, pp. 192-196. Căliman, N., „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936, pp. 511-524. Căliman, Valeria, Mama generatoare de vieață românească, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Clopoțel, Ion, „Biopolitică și democrație”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936, pp. 511-524. Căliman, Valeria, Mama generatoare de vieață românească, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Clopoțel, Ion, „Biopolitică și democrație”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Clopoțel, Ion, „Biopolitică și democrație”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 12/400, decembrie 1943, pp. 175-176. Comicescu, Gh., „Orientarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 12/400, decembrie 1943, pp. 175-176. Comicescu, Gh., „Orientarea biologică a educației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, pp. 1-7
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că ceea ce face cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul nu este nici pe jumătate din ceea ce pare a fi: „Pisica răzgâiată nu prinde șoareci niciodată”; „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.) „Să fii mândru numai atât cât Îți Îngăduie meritele.” (Lucan) „Crezându-te că ești mai mult decât ești, nu vei Înainta niciodată spre ceea ce-ți Închipui că ești.” (N. Iorga) Ia-l de pe mine, că-l
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin atitudinile publicistice tranșante, M. este un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Da’ știu că aveți o adevărată colecție! — SÎnt niște pandantive speciale. Le strîng pe toate În mînă, iar ele se ciocnesc, zornăind. — Ăsta e un simbol aztec al maternității, iar ăsta e un cristal pentru gestație... iar ăsta e un clopoțel rotund, pentru liniștit copilul... iar asta e o piatră pentru naștere. — Piatră pentru naștere? — O apeși pe un anume loc din palmă și-ți ia durerea travaliului, Îi explic. Se folosește Încă de la Începutul civilizației Maori. — Mmm-hmm. Ecografa ridică o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
așază pe birou, cu fața spre noi și picioarele Încrucișate Îmbrăcate În pantaloni Armani. Unde rămăsesem? — Tocmai Îi spuneam lui Luke: ce coincidență! zic. Să vă cunoașteți deja. — Nu-i așa că-i extraordinar? RÎde iar, cu rîsul ei ca de clopoței. — Dintre toate sutele de paciente pe care le-am avut, n-am avut nici una măritată cu un fost iubit de-al meu! Surîsul Îmi Îngheață instantaneu pe față. Fost iubit? — Tocmai Încercam să-mi amintesc cît am fost Împreună, Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În foileton publică Al. Hodoș (Orașele de frontieră), Val. Pușcariu („Astra” la răspântie), Septimiu Popa (Portarul fericirii), Ion Munteanu (Pigmalion). Sunt prezenți cu poezii Iustin Ilieșiu, Aron Cotruș. Mai semnează Ion Agârbiceanu (Creștinismul și presa), N. Georgescu-Tistu, I. Paleologu, Ion Clopoțel, Elie Dăianu, Vladimir Nicoară, C.I. Codarcea, Leonard Paukerow. M.Pp.
GAZETA GAZETARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287196_a_288525]
-
reprezentând Partidul Național Român și Consiliul Dirigent, și este redactat de un comitet din care face parte, între alții, profesorul Ilie Cristea. Printre cei ce scriu la partea culturală sunt Axente Banciu, Zaharia Bârsan, Ioan Al. Bran-Lemeny, Maria Baiulescu, I. Clopoțel, I.C. Panțu, N. Bagdasar sau N. Iorga. În anii ce urmează, gazeta se transformă tot mai mult într-un organ politic al Partidului Național Țărănesc, iar din 1933 intră sub influența lui Al. Vaida-Voevod și sub direcția lui Voicu Nițescu
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
infernului, București, 1995; Antologia poeziei chineze, I-II, București, 1995; Dimitar Bașevski, Vremelnică trecere, București, 1996; Srba Ignijatovici, Gâgâind în noul veac, București, 1997; Nikolai Stoianov, Viză de tranzit, București, 1997; Resul Șabani, Apa iubirii, București, 1997; Adnan Ozer, Moartea clopoțelului, București, 1997; Visar Zhiti, Psalm, București, 1997; Ștefan Țanev, Poezii, București, 1997; Liubomir Levcev, Dincolo, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Poezie, CNT, 1968, 19; Dumitru Micu, „Vânătorile”, RL, 1969, 21; Magdalena Popescu, „Vânătorile”, RL, 1969, 27; Dan Laurențiu, „Vânătorile
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]