9,031 matches
-
gunoaie și canale, că în câteva rânduri niște cerșetori slabi și mizerabili, cu un miros insuportabil, s-au luat cu ei la harță. Unul dintre ei a vrut să-i sperie, dar un cerșetor i-a aruncat din milă o coajă de pâine mucegăită dintr-un tomberon, zicându-i: „Ia, bă prăpăditule, și fugi că aici e domeniul nostru. Dacă-mi vin confrații, te snopesc în bătaie!” „Băi, prostănacule, eu sunt vampir!” „Ești pe dracu’! Vampiri sunt cei care ne-au
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
18 mai 2014 Toate Articolele Autorului CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME Când lumea nu mai este lume, Când iubirea-i un păcat, Când filozofii stau la sfadă ca nebunii, Când miezul nucii e stricat, Când pomul este alterat în coajă Și zâmbetul e prins în mreajă, Când sufletul e putred de nevoi, Când lupii sunt mâncați de oi Și viermii devin flori în Babilon, Când soarele e o erupție în nori Și tunetul e strigătul din noi, Când roata lumii
CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350534_a_351863]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > AZIMĂ ȘI LAPTE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului în coaja de azimă valorile gândului schimbă locuitorii din pământ cu pete de lumină incoloră lumină până la coacerea seminței de om lemnele trosnesc gardul sărută hotarele tu și inima petalelor reinventați versul în cântec azimă și lapte cineva spune că acel cântec
AZIMĂ ŞI LAPTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350560_a_351889]
-
poate: Nu avem timp să ne plângem ucișii, Tragem că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Citește mai mult Noi înțelesuri,pentru ziua de ieri: Și gânduri multe avem pentru mâine ! Bietul popor,alergat de hingheri,Pentru că-și cere bucată de pâine ! Moartea-i, mai des, o soluție certă :Sunt
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
poate:Nu avem timp să ne plângem ucișii,Tragem că robii,din zori pana'n noapte:N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine,Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine,Suntem proscriși,nu rebeli !... ÎI. NINGE ÎN CARTIER !, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011. Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi, Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un cățel ,pe bătătura
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
2.000.000.000 ani de istorie terestra. Ar fi necesare 80.000 de camioane de 5 tone pentru a echivala munca zilnică a apei. Dar odată sosit la imensele prăpăstii toate aceste cifre nu mai valorează nimic.Deodată solida coajă a Pământului s-a dus și realitatea se deschide sub picioarele tale. Prăpăstii deasupra altor prăpăstii. Straturile de rocă și pământ se văd colorate; tăiate pe vertical, asemenea unor prăjituri. Unele roci care s-au împotrivit eroziunilor, au rămas izolate
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
persoane, care costă 50 de dolari pe jumătate de oră. Dar cea mai ușoară cale pentru a ajunge la fundul canionului, este să călătorești cu o canoe, pe forța care în mare parte este responsabilă pentru această adâncă „rană”, în coaja pământului: Rio Colorado. Indienii Paiute credeau că Dumnezeul-Tawotas a tăiat acest canion, ca un drum vesel spre eternitate. El a umplut cărarea cu ape zgomotoase ca lumea să nu poată scăpa de vârtejurile acestei vieți, pentru plăcerea celeilalte. Indienii Hualapai
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
poate: Nu avem timp să ne plângem ucișii, Tragem că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Referință Bibliografica: Robi / Marius Adrian Porojnicu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marius Adrian Porojnicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ROBI de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350902_a_352231]
-
țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă din cracă în cracă, polenul din floare-l transformă în miere și faguri, în rame, clădesc în tăcere. Un trântor reginei îi intră
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
din nucul lui Bunicu Uscate pe ziar în podul bătrân, prăfuit Lângă perele și merele ce așteptau Ca bradul de iarnă să fie împodobit Vopsele de aur și vopsele argintii Cu pensula nuci coloram, ornamente Cu mâinile noastre făceam, o coajă De ou, cap de Moș Crăciun devenea Globulețe roșii, albastre și cele verzi Ghirlande colorate din floricele și hârtii Bomboane fondante cu nuci măcinate În celofan subțire special împachetate Când toate erau terminate și frumos pe Pat cu grijă aranjate
BRAD DE CRĂCIUN de STELLA REEVES în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351573_a_352902]
-
vede însă, limitele în care acționează timpul iubirii „În spațiul limitat al unei sfere,/ Ce cale lungă-i între azi și mâine”! Incantațiile devin magice în Cerul deznoadă ploaia , o metaforă cu echivalent cosmologic: „Mă simt captiv, pe umeri port cojile de lună,/ În pumni simt pulsul lumii, în teaca de hanger./ Azi beduinul mândru, ca șoimul lui, stingher,/ Își are numai calul și-n valea de sub dună, / Cerul deznoadă ploaia, cu palme de eter”. Deși ploaia înseamnă și un dar
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul meu în unime... mi-e dor de tine, toamnă de-acasă chiar și de vânturi ce spulberă frunze pe-alei de stropii de ploaie curați de-o coajă de pâine coaptă pe vatră să fie acolo, pe masă dar în liniștea fără de seamăn a dragilor, munților mei... nu mai vreau briză, nici mare nu vânt purtător de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Portocale Alte portocale, altă poezie - Nu este modernă și nici fistichie. Dacă nu îți place, oricine să spună De-a auzit alta până-acum mai bună. Însă portocale dulci și acrișoare, Făr'un pic de coajă, ar exista oare? Poezia-i coaja frumos colorată - Noi o dăm deoparte, dar e aromată. Sunt și portocale bine decojite - Te cuprinde jalea: păsări jumulite! Viață opulentă, multă bogăție, Dar e prea „săracă” fără fantezie. Dați-mi portocale, dați-mi
PORTOCALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350992_a_352321]
-
Alte portocale, altă poezie - Nu este modernă și nici fistichie. Dacă nu îți place, oricine să spună De-a auzit alta până-acum mai bună. Însă portocale dulci și acrișoare, Făr'un pic de coajă, ar exista oare? Poezia-i coaja frumos colorată - Noi o dăm deoparte, dar e aromată. Sunt și portocale bine decojite - Te cuprinde jalea: păsări jumulite! Viață opulentă, multă bogăție, Dar e prea „săracă” fără fantezie. Dați-mi portocale, dați-mi fantezie, Luminați-mi viața cu o
PORTOCALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350992_a_352321]
-
Prin albul zăpezii vedem puritate. Se schimbă și anul cu unul mai bun, Mai gol de nevoi și mai plin cu de toate. Plutesc bucurii peste gândul de mâine. Este multă căldură și mult adevăr. Săracul... și el, ia din coaja de pâine În spiritu-i sfânt, cozonac și cu măr... Referință Bibliografică: E timpu -mpăcării, e sfântul Crăciun / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile
E TIMPU -MPĂCĂRII, E SFÂNTUL CRĂCIUN de MARIN BUNGET în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351035_a_352364]
-
de tot Cum luptam printre nămeți înot Cu-atâta îngerească bucurie! Ninge, ninge ca o remușcare Binefăcătoare și tardivă Peste soarta lumii în derivă Ca un preț pentru-o răscumpărare Toate câte mi s-au întâmplat, Le-am înscris pe coaja mea de iască Bătrânețea nu-i decât o mască Peste-un suflet trist și vinovat Referință Bibliografică: Iarnă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351065_a_352394]
-
Mai aprind o țigară. Arunc o privire afară: Asta-i bună! A-nceput să cearnă Ploaie măruntă de iarnă! De-abia au înflorit cireșii, Își scutură floarea caișii. Văd trei boschetari cum se-ndoaie, Scurmând obosiți, prin gunoaie, După o coajă uscată de pâine. Lângă ei așteaptă și-un câine. Mai aprind o țigară... O arunc pe fereastră afară. O vede și fuge spre ea boschetarul, Trage adânc, îndulcindu-și calvarul. Se uită spre mine sau poate spre cer. Între noi
E PREA DEPARTE PĂMÂNTUL DE CER! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351156_a_352485]
-
CALEA Biroul... Biroul pe care-mi odihnesc brațele Are sufletul într-o rădăcină De cireș din Argeș... Și observ cu mirare O mare asemănare Între palma mea, Și o palmă din trunchiul Acelui cireș Care a simțit pe propria-i coajă Cum se apropie Dar și cum se îndepărtează Apele care-i sărută rădăcinile Și care înoată, în scoarța Pământului toată! Biroul pe care se odihnește Doar de o clepsidră jumătate Laptopul cel nou, Îmi șoptește cel mai bine Cum să
BIROUL, POEZIE DE SORIN CALEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351177_a_352506]
-
spiritele rele, focul având puterea de purificare. La această sărbătoare se consumă anumite mâncăruri tradiționale, precum: - “arare”- biscuit aromat consumat cu sos de soia; - “amazoke”- o băutură dulce fără alcool, obținută din orez; - “hamaguri”- supă din scoici de râu în coajă adăugându-se și trifoi comestibil (“mitsuba”).Carapacea scoicii este considerată simbolul unirii și armoniei în cuplu. - “hisimochi”:prăjiturele din orez în formă de diamante. Prăjiturelele sunt colorate în roșu sau roz, alb și verde, fiecare din culori având un simbol
3 MARTIE. de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345557_a_346886]
-
mărțișoare create și lucrate chiar de el. Nu îndrăznea să-i ceară bani mamei pentru că știa de greutățile prin care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se pregătise din timp. Își adunase în pungi tot felul de lucruri: coji de nucă, scoici, pietricele, nasturi, paiete, coji de ou, etc. Doar șnururile și le cumpărase cu puținii bani agonisiți chiar de el. Pentru mărțișoare lucrase din greu. Fiecare mărțișor era unic și era gândit pentru o anumită persoană. Și fiecare
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
Nu îndrăznea să-i ceară bani mamei pentru că știa de greutățile prin care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se pregătise din timp. Își adunase în pungi tot felul de lucruri: coji de nucă, scoici, pietricele, nasturi, paiete, coji de ou, etc. Doar șnururile și le cumpărase cu puținii bani agonisiți chiar de el. Pentru mărțișoare lucrase din greu. Fiecare mărțișor era unic și era gândit pentru o anumită persoană. Și fiecare mărțișor simboliza ceva doar de el știut
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
alb și roșu pe care scria: ”1 Martie”. Un alt mărțișor înfățișa un peisaj de iarnă într-o inimă, peste care era presărat zahăr. Alt mărțișor era lipit pe carton roșu din care își înălța sfios capul un ghiocel din coajă de ou pisat. Toate mărțișoarele erau originale și foarte atent lucrate. Pentru mama, mărțișorul era de dimensiuni mai mari. Pe un carton lipise paiete negre, apoi scrisese cu paiete aurii : ” Te iubesc, Punky!” Cu o zi înainte de Mărțișor, mama, dorind
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
o husă cu haine de pe un scaun și o mută pe altul, schimbă o pereche de adidași al unui băiat cu una de pantofi al unei fetițe, scoase o banană dintr-o sacoșie verde și o înfulecă pe nemestecate și coaja o aruncă pe o rochiță roză, lucioasă, cu multe volane și dantelă. Apoi, se apropie în viteză de o masă, răsturnă niște culori și strică desenul cel mai frumos al unuia dintre participanții la Concursul de desene. Și, ca și când nu
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
o husă cu haine de pe un scaun și o mută pe altul, schimbă o pereche de adidași al unui băiat cu una de pantofi a unei fetițe, scoase o banană dintr-o sacoșă verde și o înfulecă pe nemestecate și coaja o aruncă pe o rochiță roz, lucioasă, cu multe volane și dantelă. Apoi, se apropie în viteză de o masă, răsturnă niște culori și strică desenul cel mai frumos al unuia dintre participanții la Concursul de desene. Și, ca și când nu
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
dacă ea face minuni. Dar cu ce era masa plină? Felii de mămăligă fripte pe plită; cartofi copți, frământați cu mujdei de usturoi verde, o grozăvie!. Mama nu mânca însă odată cu fiul ei. Acesta observă și o urmărește. Mânca doar cojile de mămăligă și, pe urmă spre uimirea copilului spunea: Mulțumescu-ți, Doamne!. Sau Mama s-a sculat mai dimineață, ca să pregătească micul dejun. Nu era cine știe ce, dar mi se părea un dejun sărbătoresc.Un ceai aromat, numai cum ea știa să
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]