1,591 matches
-
sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare. E demn de reținut că în acele vremuri era împământenită o regulă: nimeni nu ducea animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură și toate gângăniile învie și ies de sub pământ. În această zi nu se lucrează cu acul, foarfecele, pieptenul, sapa, coasa, furca și nu se pune mâna pe obiecte rotunde sau alungite, pentru a nu te întâlni cu șerpi și este interzisă rostirea cuvântului „șarpe”, pentru a nu fi mușcat de șarpe. Dacă din greșeală ai rostit acest cuvânt, trebuie să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
popii). Ceai de săpunariță, coada șoricelului, rostopască, ochii boului sau buruiană de cui, 3 cești pe zi, dimineața, la prânz și seara. Comprese cu sare iodată, cât se poate de fierbinți. AFECȚINI DERMATOLOGICE TRATAMENTE POPULARE TăieturiRăni Când se tăiau cu coasa, secera, cuțitul etc, țăranii culegeau flori de cicoare, le storceau sucul pe rană, apoi o legau cu o bucată de pânză curată. După 2-3 zile, rana era vindecată. Se spălau rănile cu apă rece, cu leșie, cu rachiu de drojdie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceea ce îi conferă o elasticitate crescută. -croșetul cu extremitate liberă Rigolet: este un croșet în formă de „S” ce unește șeaua segmentată a protezei echilibrate de conectorul principal. -croșetul lui Thompson (fig. 4.139): este un croșet în formă de coasă ce este utilizat la mandibulă, având conectorul secundar angulat. Culisele fără sprijin ocluzal (fig. 4.140): sunt culise extracoronare în care patricea este în formă de coadă de rândunică. Matricea plasată la nivelul aparatului mobil culisează peste patrice atât cât
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sigur, nu cu cădelnița s-au făcut revoluțiile. Sunt azi de Sfântul Dimitrie foarte mâhnit, când văd cum guvernanții jubilează și zâmbesc plini de încredere cu gândul la moțiunea de cenzură de mâine, în timp ce amărâții acestei țări în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă moaștele știu eu mai cărui sfânt adus de aiurea, de către popii acestei țări, nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
trofee: craniu de lup, craniu de jder, craniu de pisică sălbatică, trofeu de cerb, trofeu de căprior. Acest segment de expoziție l-am divizat în două: primul prezintă imagini și piese care ilustrează creșterea vitelor și a cabalinelor (am expus: coasă, tioc și cute de ascuțit coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
jder, craniu de pisică sălbatică, trofeu de cerb, trofeu de căprior. Acest segment de expoziție l-am divizat în două: primul prezintă imagini și piese care ilustrează creșterea vitelor și a cabalinelor (am expus: coasă, tioc și cute de ascuțit coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
când ajunse în vârful teșit de vreme și de vânturile aspre ale stepei, își dădu seama că de abia îți mai trage sufletul. Transpirația i se prelinse în ochi, înțepătoare. Se șterse cu mâneca, exact ca atunci când mergea la coasă. Se uită atent în depărtare și parcă deodată îi veni să chiuie. Doar la câțiva kilometri, lângă calea ferată se vedeau niște clădiri albe, aproape neverosimil de albe, clădiri, care pentru el și Nenea însemna sfârșitul acelei călătorii în singurătate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu munca. Ei munceau fără a pleca în concediu, pe tot parcursul anului, cu excepția sărbătorilor creștine. Tocmai de aceea podurile, coșarele, hambarele le aveau permanent pline cu de toate. Spre exemplu, vara, la apusul soarelui, când se întorceau flăcăii de la coasă la casele lor cu carele încărcate cu fân, trecătorii neavizați se minunau, își făceau cruce și nu le veneau a crede ochilor: "Cum de nu se răstoarnă!". Știți cât fân încărcau într-un car?... Cât?... Se părea că fiecare car
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vreunui faraon egiptean! Nu era mândrie mai mare pentru un bărbat, decât să-și vadă consoarta sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii din satele de pe Valea Bistriței și a Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în cele vecine să se aprovizioneze pentru iarnă. Aduceau piatră, var, butoaie, vase din lut și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
părăsit, v-ați certat? Părăsit? Certat?... Floare la ureche! E vorba de un fenomen natural, din calea căruia nu ne putem feri. Dacă în tinerețe participam la evenimente vesele și optimiste: botezuri, logodne, nunți, acum o urmărim pe "Doamna cu coasa", care se plimbă printre noi din ce în ce mai des, rărindu-ne tot mai mult rândurile. Acum și ea, după ce a fost trasă pe sfoară de atâtea ori de iscusitul erou al lui Ion Creangă, s-a recalificat și, pentru a obține un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
este indicat să se pătrundă prin hățișurile formate. Povârniș= aici cu sensul de versant puternic înclinat, ruiniform, specific munților formați din roci sedimentare sau dure (gnaisuri oculare) cum sunt și Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
formați din roci sedimentare sau dure (gnaisuri oculare) cum sunt și Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
răspunde de respectarea normelor de igienă. Muncitori spălătorie - realizează norma săptămânală În condițiile spălătoriei mecanice/ manuale pentru copii și echipamentele salariaților. În perioada vacanțelor sunt spălate și igienizate perdele, covoare, lenjerii, etc. Respectă circuitul rufelor curate - calcă și Întreține (repară, coasă) lenjeria copiilor și halatele personalului. Muncitor Întreținere - serviciile acestea se bazează pe lucrări de reparații interioare și exterioare la toate corpurile de clădire; - igienizează spațiile de Învățământ; - execută orice lucrări de investiție (reparații); - efectuează lucrări de zugrăveli - vopsitorie sau Înlocuiește
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
ideea că această suferință este distructivă. În același timp, sintagma metonimică actualizează motivul basmic (apa vie - apa moartă) semnificând erosul ca suferință, ca moarte fără putința învierii. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este metafora explicită coasa tăgăduinței, care semnifică forța ucigătoare a negării dragostei. Această metaforă revelatorie amintește de imaginea morții cu coasa pe umăr, sugerând secerișul din urmă, apocalipsa. 8. Genul liric se definește prin transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moartă) semnificând erosul ca suferință, ca moarte fără putința învierii. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este metafora explicită coasa tăgăduinței, care semnifică forța ucigătoare a negării dragostei. Această metaforă revelatorie amintește de imaginea morții cu coasa pe umăr, sugerând secerișul din urmă, apocalipsa. 8. Genul liric se definește prin transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel, prin poezia Amintire, poetul comunică idei despre efemeritatea iubirii și sentimente, precum tristețea, dezamăgirea, suferința. O altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în carne"; "le scoate apoi însângerate" (Drum); șerpi și alte vietăți aprind imaginația. O buhă (Cioica) prevestește moarte; oamenii își amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în vorba tînărului poet. Probabil că mamă-sa i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de basme, ghicitori, doine, proverbe etc. Din mulțimea materialului folcloric el a ales ce i-a plăcut, ce se potrivea cu sufletul său. Ca să culeagă ce i s-a părut mai frumos, din cîmpul cu flori, el n-a folosit coasa; cu mîna a ales floare cu floare, după gustul său, și pentru opera sa; deci anumite basme, anumite proverbe, strigături, locuțiuni etc. ... Iată, de exemplu, un motiv popular, luat din balada Toma Alimoș și prelucrat după starea lui sufletească, din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite, pe jumalțul cel adînc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare, în tăcerea serii. Talangele turmelor, apa fîntînilor, cumpănele sună, scrînciobul scîrțîie în vînt, cînii încep a lătra și, prin armonia amestecată, s-aude lin și lănguros sunetul clopotului, care împle inima cu pace"142. G.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]