1,183 matches
-
aprobări, amenințări, sancțiuni, acte de autoritate) și control social indirect sau implicit (zvonuri, sugestii, manipulare prin intermediul propagandei sau publicității etc.); d. după mijloacele utilizate: control social stimulativ sau pozitiv (indicații, sugestii, aprobări, recompense, stimulente materiale ori morale) și control social coercitiv sau negativ (tabuuri, interdicții, sancțiuni punitive ș.a.); e. după mecanismele de reglare normativă folosite: cu caracter psihosocial (sugestia, convingerea, constrângerea, persuasiunea‚ manipularea și alte influențe sociale exercitate de opinia publică sau în cadrul grupurilor), cu caracter social propriu-zis (instituții sau organisme
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a estompa importanța obiectivelor urmărite inițial și a implicării cognitive în sarcină (este vorba despre estomparea elementelor/aspectelor relaționale); • înfrângerea personală devine mult mai importantă decât dezastrul comun; • mecanismul folosit de o persoană în vederea influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
propriului său mod de a se construi pe sine ca Eu. Autenticitatea trăirilor individului este pusă între paranteze, celălalt (nebunul, străinul, negrul, țiganul, evreul, femeia, bolnavul, copilul din perspectiva freudistă ori lacaniană) fiind supus, de-a lungul timpului, mijloacelor corective, coercitive, represive, violente, instituționalizate de către societatea occidentală. Desigur, normalitatea este determinată și impusă cultural, are coduri perscriptive și chiar mitice diferite, maniera de raportare la cel care se abate de la ea fiind sancționată diferit. Altfel spus, modul „corect” de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
având drept cosecințe excluderea prin internare, prin azilare a celui etichetat (diagnosticat). În multe situații, limbajul este instrumentul ales de societate pentru a-și impune regulile, normele și prin care își exercită puterea asupra individului. Limbajul are forța prescriptivă și coercitivă de a controla indivizii ca membri ai unei colectivități. Rezultatul asumării acestei metanoia cu funcție represivă a limbajului de către părinți, spre exemplu, care pot folosi double-binde (limbajul dublu) în relația cu propriii lor copii, are consecințe dezastruoase pentru identitatea copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nepermis etc. Se realizează astfel o diviziune socială care diferențiază pe cei care respectă norma de cei care se abat de la ea și, concomitent, se exercită o permanentă presiune asupra indivizilor sociali pentru a respecta norma devenită regulă de conduită coercitivă. Deși implică eforturi deosebite pentru un anumit grup profesional (al specialiștilor), normarea reprezintă un proces mai puțin dificil decît cel de transformare a comportamentului lingvistic al întregii societăți. În principiu, ceea ce a realizat voința normativă ar trebui să devină o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe influențare, devine optimă cînd creează convingeri fundamentate rațional și nu rămîne la nivelul unui factor coercitiv. Ținînd cont de statutul limbii în cadrul comunității și de faptul că lumea modernă vizează accesul generalizat la cultura majoră, acces care se realizază numai prin intermediul limbii literare, se înțelege de ce, în cazul normei limbii literare, autoritatea de domeniu trebuie să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
învățămînt), formele și structurile ei avînd de obicei motivații ce depășesc cadrul tradiției transmise din generație în generație. Impus prin activitatea voinței normative și prin acordul social, aspectul limbii de cultură (un aspect comun, generalizat și unitar) exercită o acțiune coercitivă asupra membrilor comunității, nu în sensul că ar exclude creația individuală, inovația, ci prin faptul că devierea de la aspectul normat și comun, raportată la indicii de corectitudine, nu are decît în mică măsură posibilitatea de a se generaliza, rămînînd de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau ne+tot s-au realizat cuvinte care se raportează la realități ce nu mai corespund conținutului originar). S-a pierdut astfel orice relație între forma și conținutul elementelor limbii, tradiția pe care se construiește limba istorică rămînînd singurul aspect coercitiv care determină menținerea legăturii dintre forma și conținutul fiecărui semn lingvistic. Din acest motiv a putut vorbi Ferdinand de S a u s s u r e despre arbitrariul semnului lingvistic, căruia, constatîndu-i lipsa de motivație în raport cu realitatea desemnată, îi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un sistem caracterizat de reflexivitate este distinct în termenii structurii de interacțiune pe care o întruchipează. Această condiție este satisfăcută de apariția unui nucleu liberal stabil, care domină tiparele de interacțiune din cadrul ordinii internaționale. Printr-o combinație puternică între stimulente coercitive și economice și atracția culturală, nucleul încurajează statele să respecte normele păcii democratice. De asemenea, această structură a dominației normative și materiale încorporează schimbarea progresivă, făcând ca orice inversare generală a spiralei pozitive să fie extrem de dificilă. Prin tradiție, teoria
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dezică de consecințele acțiunii respectivului, să-și deroge orice fel de responsabilitate, să-l izoleze și să-l evite, prevenindu-i totodată pe cei neavizați de comportamentul nociv al semenului lor. Asupra individului în cauză nu trebuie să se intervină coercitiv ci doar pedagogic, atrăgându-i-se atentia asupra efectelor negative. Immanuel Kant spunea undeva că "nimeni nu mă poate sili să fiu fericit în felul său". Ca ființă rațională, am propriul meu sistem de valori în perimetrul căruia acționez, propriile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
persistența sensului acesteia sunt izbitoare în decursul timpului. Oriunde statul se materializează ca o entitate supraordonată și oriunde individul occidental își revendică dreptul la libertate, el înțelege de fapt ceea ce spunea Hobbes: absența interdicțiilor externe, înlăturarea constrângerilor exterioare, minimalizarea dependenței coercitive. Cu alte cuvinte, libertatea politică reprezintă în mod special libertatea față de, nu libertatea de a... Obișnuim să o numim libertate negativă, însă, de vreme ce această afirmație dobândește cu ușurință un sens depreciativ și contribuie la prezentarea libertății politice în sensul de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
european pe care îl reprezintă? Parafrazându-l pe Suspendatul, din perioada iulie august 2012, aș putea spune că”nu-i bine domnule Barroso, doamnă Merkel și așa-zisă justițiară, Viviane Reding”. Dacă României i se vor aplica în continuare măsuri coercitive, se vor amesteca diverse personalități străine în problemele interne ale țării, atunci nu mai putem vorbi de o suveranitate a statelor din cadrul organismului european. Este asigurată egalitatea în drepturi a statelor din cadrul Uniunii Europene? Nici vorbă. Statele puternic industrializate, cu
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
diferențială a actorilor și eforturile acestora de stabilizare a piețelor prin eliminarea competiției. Astfel se ipostaziază o serie de relații sociale stabile, dar și o cultură dominantă (formală și informală) ce organizează interacțiunea Între actori. Ea se instituționalizează prin mecanisme coercitive, dar mai ales normative și cognitive, generând modele mentale Însușite de către actori (habitusuri). Din punct de vedere metodologic, considerarea acțiunii În analiză echivalează cu o opțiune individualistă. În același timp, se consideră că acțiunea intențională este plasată Într-un câmp
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice echivalentă cu o probabilitate (subiectivă) empirică ca un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu (2004) consideră rețelele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neo-instituționaliști, precum North (1990), Ostrom (1990) sau Williamson (1993), studiază În special pilonul reglator al instituțiilor. Ei utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi utilitară, urmărește scopuri subiective Însă se manifestă Într-un spațiu delimitat, Îngrădit de instituții; posibilitățile de alegere sunt delimitate și, În plus, unele alegeri sunt recompensate, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de „valoare” - ea implică Întotdeauna În primul rând și „cunoaștere”. Instituțiile sunt astfel constituite cognitiv și abia apoi devin coercitive normativ. Producerea cunoașterii este rezultatul activității umane, este independentă de un proces de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este un construct social instituit prin lege, o universitate este de asemenea social autorizată, prin mecanisme de acreditare, pentru a produce cunoaștere); ele constituie sensuri pentru acțiune: actori și strategii de acțiune. Instituțiile sunt astfel, mai mult decât contracte impuse coercitiv, proiecte culturale ce capătă o anumită legitimitate socială și, astfel, autorizează strategii de acțiune și cooperare socială. Sociologii neo-instituționaliști vorbesc deopotrivă de aportul reglator, dar și normativ și cognitiv al instituțiilor În cazul cooperării sociale. Instituțiile sunt mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se apăra de necazuri” (1985:490). El argumentează astfel că relațiile sociale, mai degrabă decât instituțiile ce acționează la nivel coercitiv, normativ sau cognitiv, sunt responsabile de generarea Încrederii În viața economică. Rețelele de relații sociale penetrează neregulat sectoarele economice (spre deosebire de instituții care se presupune că difuzează uniform un anumit sector ducând la ceea ce se cheamă „izomorfism structural” - Meyer și Rowan
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
diplomației publice,54 în ultimii ani aceasta fiind percepută de către guverne drept un instrument nou de tip soft power; în condițiile în care așa-numita era hard power și-a pierdut din intensitate, folosirea efectivă a puterii militare în scop coercitiv constituie o măsură extremă la care recurg guvernele pentru a-și urmări propriile interese.55 Puterea de tip soft desemnează pentru Nye: "puterea de a impune altora rezultatul pe care il vrei, fiind o putere a atracției, care se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și comisia de apărare) sunt desemnați pentru cel puțin un an pentru a asigura instituției și acuzatului continuitatea de-a lungul procesului de tratament. În perioada de recuperare, delincventului i se va aplica o pedeapsă inteligentă, ceea ce înseamnă că puterea coercitivă a instanței se distribuie către încurajarea acuzatului adictiv să urmeze complet tratamentul. În timpul procedurilor, rolurile practicienilor din sistemul de justiție penală și al furnizorilor de tratament se modifică și se metamorfozează, permițând instanțelor să devină în principal terapeutice, păstrându-și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fi trimis la tratament și când se poate încheia colaborarea ca urmare a performanțelor slabe. Furnizorii vor informa instanța asupra fiecărui progres al clientului, astfel încât să-i fie furnizate recompense sau sancțiuni adecvate. Expertiza și consultanța furnizorilor determină utilizarea puterii coercitive a instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri într-o formă de autoritate eficientă, orientată spre obiectivul terapeutic. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă tipul de sistem bazat pe tratament terapeutic capabil să identifice cauzele profunde ale infracțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de pregătire universitară/postuniversitară, precum și formarea continuă a profesioniștilor din domeniu Termen de evaluare: anual 4.II. Reducerea ofertei 1. Considerații generale Autoritățile române au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substanțelor stupefiante, prevăzând în acest scop măsuri coercitive de natură penală, administrativă sau contravențională, în cazul nerespectării prevederilor legale. Politica restrictivă aplicată până în anul 1989 privind libera circulație a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinându-i pe traficanții de droguri să ocolească teritoriul României, fapt pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de motive psihologice, interese materiale ori de factori supra-individuali (de istorie, spre exemplu). Ca atare, ideologia reprezintă un aspect integral și constitutiv al întregii culturi umane, fiind dotată cu calitatea de a apărea, în funcție de niște context specifice, fie replicativă și coercitivă, fie inovatoare și emancipatoare"13. Ajungem, astfel, la o chestiune pe care sociologia cunoașterii a abordat-o încă din faza inițială a dezvoltării sale, sub "bagheta" lui Karl Mannheim, care a fost ulterior detaliată în contextul "constructivismului" lui Peter Berger
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
început, o culme și un declin. Unul dintre factorii cei mai determinanți în această istorie este adaptarea la evoluția culturală. Este vorba, în afară de decadența morală, de gestionarea întârzierii instituțiilor. Pe măsură ce mergem înainte pe calea istoriei, suntem din ce în ce mai frapați de caracterul coercitiv al măsurilor promulgate, desigur, în proporție inversă cu dinamismul spiritual ce, conform sf. Paul, însuflețește reforma». Silvano Burgalassi încheie aceeași lemă din Dizionario delgi Istituti di Perfezione în acești termeni, printr-un aport adus cu treizeci de ani în urmă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]