1,523 matches
-
Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai eficientă la elevii de liceu, însă acest fapt ar putea fi datorat nu stilului de predare al profesorului, ci altor factori, cum ar fi accesul la diferite site-uri de învățare online. Studiile longitudinale analizează un grup (sau o cohortă, dacă grupul este mare) de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Dacă grupul este supus unui „tratament”, se poate recurge la compararea cu un grup de control. Abordările longitudinale implică măsurători repetate ale aceluiași grup de persoane de-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de lămurire a opiniei publice care se extaziază în fața faptului divers al unei participări la Olimpiadă sau a unor jonglerii de politică externă făcute, fiți convinși, cu aprobarea Moscovei. Jocul perfid și viclean al Kremlinului încă mai duce de nas cohorte de naivi, de fanatizați, în Germania, Italia, Grecia sau în țările nordice. Ar trebui ca propaganda dvs. să-și îndrepte antenele prin mass-media și spre Occidentul pălit și pe care-l așteaptă o soartă ceaușească mai târziu sau mai devreme
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fără a se putea vorbi despre o migrare de proporții a locuitorilor orașului Fetești sau despre constituirea în alte spații a unor structuri urbane de tipul orașelor-dormitoare alcătuite din aceștia, reținem faptul că mobilitatea populației se realizează îndeosebi la nivelul cohortei active dornice să-și găsească propriul stil de viață. Structura populației pe ramuri de activitate Profilul economic al orașului Fetești încadrează așezarea în categoria celor cu funcții în sectorul secundar (industrie) și terțiar (servicii). Astfel, în 2000, serviciile au avut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei politici privind populația în România. Nu cred și nu voi susține că scăderea populației, în sine, este o mare problemă și că România ar trebui să aibă o populație cât mai mare; cred însă, cu tărie, că dezechilibrele între cohorte și generații creează indicatori de dependență îngrijorători pentru România și riscuri economice și sociale majore pe termen mediu și lung. Cu certitudine structura populației României este în plin proces de schimbare majoră și continuă (și ireversibilă pentru generațiile deja născute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indicatorilor demografici dar și al impactului asupra sistemului de protecție socială din România (în special sistemele de educație, piața muncii, șomajul, sistemul de pensii). Desigur, nu voi folosi termenul de generație în sens strict demografic ci mai degrabă social-demografic, legând cohortele născute în intervalele aproximative ale unei generații de experiențele/situațiile/contextele economico-sociale care au fost diferite între „generații” dar similare în interiorul lor. Despre cele trei „generații”, numite de mine „Generația instaurării și consolidării comunismului” (născută 1945-1966), „Generația decrețeilor” (1967-1989) și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
le-au marcat: periada instaurării și consolidării comunismului a fost una represivă (mai ales în anii 50), cu un baby-boom în prima decadă de după Război și o scădere a națalității în următoarea; decretul din 1966 a produs în 1967 o cohortă „dublă”, de peste 520 000 de nou născuți față de peste 270 000 în 1966; sau, ca urmare a liberalizării avortului în 1990 s-au înregistrat aproape 1 milion de avorturi, aproximativ 3,1 avorturi la un născut viu. Ceea ce am încercat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu o proporție redusă de migranți externi comparativ cu generația următoare fapt datorat intrării pe piața muncii înainte de 1982 și stabilității mai bune în sistem în perioada grea a tranziției. În interiorul generației trebuie făcută distincție între două jumătăți de 11 cohorte fiecare, cei mai tineri fiind supuși unor riscuri mai mari și unor beneficii/privilegii mai reduse decât cei mai vârstnici din generație. „Generația decrețeilor” (născută între 1967 și 1989) a fost marcată de numărul mare al cohortelor care au creat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
jumătăți de 11 cohorte fiecare, cei mai tineri fiind supuși unor riscuri mai mari și unor beneficii/privilegii mai reduse decât cei mai vârstnici din generație. „Generația decrețeilor” (născută între 1967 și 1989) a fost marcată de numărul mare al cohortelor care au creat distorsiuni majore în sistemul de protecție socială (Anexa 1, tabelul 2). Familiile s-au confruntat dintr-o dată cu un număr foarte mare de copii nedoriți, fapt ce a condus la aparitia numărului mare a celor abandonați. În 1967
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui Ceaușescu, deși nu singura, a fost cea mai importantă cauză a apariției unui număr mare de copii instituționalizați în România în perioada comunistă; consecințele lui (e.g. copiii străzii) sunt multiple și preponderent negative. Intrarea în sistemul de educație a cohortelor numeroase de „decreței” a produs distorsiuni majore: grupele de grădiniță și clasele s-au supraaglomerat (până la 40 de elevi pe clasă) scăzând dramatic calitatea comunicării educator-elev și, implicit, calitatea educației. Numărul locurilor la licee prestigioase și la facultăți a rămas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care trebuiau oricum împărțite la mai multe persoane (în special în cazul copiilor). Intrarea „generației decrețeilor” pe piața muncii s-a petrecut începând din 1983 și s-a încheiat pentru cei mai mulți în 2005/2006. Pe fondul crizei sistemului, intrarea unor cohorte mult mai mari pe piața muncii (mai ales în 1985 când generația 1967 a terminat liceul) a creat o presiune majoră pe întreprinderile publice și așa încărcate artificial cu angajați subutilizați. Ca urmare mulți dintre cei care nu aveau domiciliul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
foarte mult chiar în eventualitatea unei creșteri economice constante. Ca urmare, recurgerea la imigranți va deveni o necesitate în 5-6 ani când intrările de forță de muncă tânără vor fi foarte mici și vor fi reduse ponderile studenților în fiecare cohortă și de plecarea tinerilor (și așa foarte puțini) spre slujbele mai bine plătite din Occident. ● Generația numeroasă născută după 1966 în perioada comunistă a asigurat menținerea unei natalități acceptabile la o rată totală a fertilității foarte mică și a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al doilea Război Mondial 1945 - 1955 1961 - 1971 Perioada de „prosperitate” maximă a comunismului cu locuri de muncă și presiune redusă pe piața muncii - Acces ușor la locuințe (de proastă calitate) și la educație (de calitate). 2010 - 2020 Încă sunt cohorte cu podere ridicată a pensionarilor dar cu pensii publice mici și fără pensii private - Mulți sunt deja pensionați anticipat împovărând sistemul de pensii (vârsta medie reală de pensionare este de 53-54 ani) 41 - 51 ani (scăderea natalității) 19561966 1972 - 1982
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
anticipat împovărând sistemul de pensii (vârsta medie reală de pensionare este de 53-54 ani) 41 - 51 ani (scăderea natalității) 19561966 1972 - 1982 2021 - 2031 Va fi o ușoară scădere a intrărilor în sistemul de pensii datorită numărului mai mic al cohortelor - Începe să apară segmentul în creștere al celor care nu au asigurare de pensie pentru că au fost șomeri de lung termen sau au lucrat la negru în țară sau în străinătate. - Se va „amâna” pensionarea prin creșterea vârstei de pensionare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asigurare de pensie pentru că au fost șomeri de lung termen sau au lucrat la negru în țară sau în străinătate. - Se va „amâna” pensionarea prin creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani inclusiv pentru femei (!!) - Vor fi în continuare cohorte de pensionari cu pensii mici și foarte rar cu pensii private - Pensionarii din agricultură vor deveni nesemnificativi ca număr Tabelul 2. Generația decrețeilor Născută Intrarea pe piața muncii (la 16 ani) Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 65
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
avea o reducere de 40% a numărului de studenți între 2008 și 2012 treptat se crează surplus de locuințe în anumite zone 2055 - 2072 Treptat, după 2055 numărul de pensionari se va reduce prin intrarea la vârsta de pensionare a cohortelor mai mici. - Este probabil să scadă ușor și pondererea persoanelor vârstnice pentru următoarele două decenii. - Numărul celor neasigurați, dependenți de serviciile sociale va scădea - Cheltuielile publice pentru asistență socială și servicii de sănătate vor scădea. Spațiu public național, spațiu public
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nivelul veniturilor ci experiențe legate de locul de muncă (Sandu, 178). Cu această masă critică se va realiza, probabil, noul model de modernizare. Dacă modelul indigen de modernizare l-au aplicat elitele obligând masele la schimbare, europenizarea se face de către cohortele de lucrători în țările europene. Amintim că românii migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să producă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Transilvania, dar poate avea efecte benefice pentru îndeplinirea obiectivelor de status ale tânărului. În al doilea rând, cifrele citate în unele din lucrările la care am făcut referire, începând cu cele din tabelul 1, nu țin cont de efectele de cohortă care influențează ponderea tinerilor maghiari în rândul întregii populații școlarizabile. Este clar, pe baza datelor demografice, că populația maghiară este mai îmbătrânită decât cea română, iar ponderea maghiarilor în rândul celor școlarizabili a tins să fie sensibil mai mică decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
educațional final depinde de statusul educațional de origine, măsurat în cazul nostru prin nivelul de instrucție al tatălui subiectului; - Modelul mobilității structurale, potrivit căruia statusul de destinație depinde de poziții educaționale disponibile în funcție de anumite caracteristici structurale precum perioada istorică sau cohortă, care pot fi asociate cu anumite specificități ale politicilor educaționale, gradul de dezvoltare al regiunilor de rezidență sau tipul localităților sau, folosind alte cuvinte, disponibilitatea, ofertei educaționale care determină un anumit nivel al costurilor directe dar și al celor indirecte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
studii superioare) și apartenența etnică. Variabilele contingente au fost: nivelul de instrucție al tatălui (cu o scală identică cu nivelul de instrucție al subiectului), regiunea de rezidență (Secuime și restul Transilvaniei), tipul localității de reședință (urban și rural), genul și cohortă (patru categorii: născuți înainte de 1937, născuți între 1938 și 1950, între 1950 și 1973 și cei între 1974-1977). Rezultate O simplă verificare a relației dintre apartenență etnică și nivel de instrucție în România arată că, între maghiari și români, există
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau de tipul localității de reședință. Mai mult, nici unul dintre efectele reținute în modelele prezentate în acest studiu nu este afectat semnificativ de introducerea celor două variabile, chiar dacă acestea se asociază marginal cu unele dintre caracteristicile urmărite - în special cu cohorta și cu nivelul de instrucție al tatălui. Pentru simplificarea prezentării și a înțelegerii materialului am renunțat, în modele expuse în lucrare, la aceste două variabile a căror eficiență în producerea traiectoriei școlare a indivizilor repetăm, nu o ignorăm. Un prim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în modele expuse în lucrare, la aceste două variabile a căror eficiență în producerea traiectoriei școlare a indivizilor repetăm, nu o ignorăm. Un prim model în care am inclus nivelul de instrucție al tatălui, nivelul de instrucție final al subiectului, cohorta din care face parte și etnia arată că doar relația dintre cohortă și apartenența etnică este nesemnificativă. Nivelul de instrucție al tatălui dar și nivelul de instrucție al subiecților sunt asociați direct cu apartenența etnică. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în producerea traiectoriei școlare a indivizilor repetăm, nu o ignorăm. Un prim model în care am inclus nivelul de instrucție al tatălui, nivelul de instrucție final al subiectului, cohorta din care face parte și etnia arată că doar relația dintre cohortă și apartenența etnică este nesemnificativă. Nivelul de instrucție al tatălui dar și nivelul de instrucție al subiecților sunt asociați direct cu apartenența etnică. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Model log-liniar 1. Interacțiuni semnificative între nivelul de instrucție al subiectului, etnie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
instrucție al tatălui dar și nivelul de instrucție al subiecților sunt asociați direct cu apartenența etnică. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Model log-liniar 1. Interacțiuni semnificative între nivelul de instrucție al subiectului, etnie, nivelul de instrucție al tatălui subiectului și cohortă Interacțiuni (cohortă, nivel de instrucție al subiectului) (cohortă, nivel de instrucție al tatălui subiectului) (nivelul de instrucție al subiectului, nivel de instrucție al tatălui subiectului) (nivel de instrucție al subiectului, etnie) (nivel de instrucție al tatălui subiectului, etnie) N=11
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tatălui dar și nivelul de instrucție al subiecților sunt asociați direct cu apartenența etnică. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Model log-liniar 1. Interacțiuni semnificative între nivelul de instrucție al subiectului, etnie, nivelul de instrucție al tatălui subiectului și cohortă Interacțiuni (cohortă, nivel de instrucție al subiectului) (cohortă, nivel de instrucție al tatălui subiectului) (nivelul de instrucție al subiectului, nivel de instrucție al tatălui subiectului) (nivel de instrucție al subiectului, etnie) (nivel de instrucție al tatălui subiectului, etnie) N=11.040 P
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]