1,198 matches
-
2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe, văruite și acoperite apoi cu perne și ștergare cu alesături, serveau drept bănci
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
și curaj. Godefroy de Bouillon, primul a sarit pe metereze, din turnul care-l purta și cu sabia ridicată, lovind în dreapta și stânga, a deschis drumul celorlalți luptători din urma sa. Curând din toate părțile au răsărit capetele acoperite de coifuri metalice ale celor ce escaladau zidul. În zidul de piatră-povestește Foucher de Chartres-începu să ardă un foișor, foc peste care oamenii noștri au aruncat tăciuni aprinși ca să-l întrețină. Din foișor, pe măsură ce focul mistuia tot ceea ce putea să ardă, se
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
pe care acesta din urmă o scrisese pentru soldații turci ce luptau în Războiul Balcanic din 1912 și care se intitula Rugăciunea soldatului. În cadrul discursului Erdogan a precizat faptul că poezia aparține lui Gokalp. Minaretele sunt baionetele noastre, cupolele lor coifurile noastre, moscheile sunt cazărmile noastre și credincioșii, soldații noștri Aceasta armata divină îmi așteaptă religia Allah e mare, Allah e mare Procurorul Vural savas e cel care s a ocupat de acest dosar, el fiind cel care a vizionat imaginile
Recep Tayyip Erdoğan () [Corola-website/Science/314811_a_316140]
-
constituie o jucărie seamănă una cu alta, dar se deosebesc totuși printr-un detaliu cât de neînsemnat. De regulă, o jucărie este compusă din trei până la douăzeci și patru păpuși. După acest model se confecționează și varianta masculină, înfățisând viteji legendari, cu coifuri și lănci. Păpușile sunt vopsite cu guașă; modelul urmărit este destul de simplu și realizat în tonuri calde. Uneori desenul este introdus în cuptor, după care tonurile sunt subliniate cu acuarele. Mai târziu, Matrioșca a ajuns și în regiunea Volgăi. În
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
compania părinților lui Christopher. Pentru a-și face cunoscută cartea, Paolini a vizitat peste 135 de școli și biblioteci, discutând despre scris și citit, îmbrăcat într-"un costum medieval compus dintr-o cămașă rosie, pantaloni negri largi, cizme și un coif negru"". Sora sa, Angela, a realizat coperta primei ediții a cărții, care reprezenta ochiul Saphirei. Cristopher a desenat hărțile din interiorul cărții. În vara anului 2002, fiul vitreg al autorului Carl Hiaasen a dat peste "Eragon" într-o librărie și
Christopher Paolini () [Corola-website/Science/314871_a_316200]
-
iar corpul este împărțit într-un mare număr de compartimente etanșe. Iahtul "Nahlin" este grațios și elegant proporționat. Forma sa clipper se adaugă la efectul plăcut obținut din proiectare. Bompresul este ornamentat cu o figură ce reprezintă un indian cu coif cu pene și pictat pentru luptă. Bordurile navei sunt proiectate în continuarea acestei figuri. Pe puntea superioară și pe puntea principală, se află castelul navei, cabinele așezate în șir și o punte de promenadă. Aproape de puntea din pupa se aflau
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
adaptată iconostasului cu crucea înaltă de pe el. Bolta are o formă simplificată, prismatică, ce se întinde din naos până în altar. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este și el secundar, și a primit forma octogonală, fiind încheiat cu un mic coif. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Doar trei dintre stâlpii pridvorului mai păstrează ciopliturile originale, cu o tratare decorativă minimală dar nu lipsită de efect. Intrarea nu își mai păstrează
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
adunate în jurul unui semicerc în care este pictat un porumbel aruncând raze în jur, simbolul binecunoscut al Sfântului Duh. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este original, cu forma pătrată, de dimensiuni relativ mari, și este protejat de un mic coif piramidal. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. În exterior, doar stâlpii pridvorului și cosoroabele pridvorului arată o tratare decorativă minimală, dar nu lipsită de efect. Intrarea își păstrează dimensiunile modeste
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
fapt Aku deghizat. Pentru ca Jack să nu observe, eremitul cheamă un crocodil care să-i poarte către prima destinație, ferindu-l în același timp pe eremit de expunerea propriei reflexii. Călătorii ajung la un templu maya. Jack intră și ia coiful mare de metal cu Ochiul lui Cronos în frunte. Dar când îl apucă, templul începe să se scufunde și este inundat. Jack nu poate înota către deschizătoarea de sus cu coiful, căci acesta e prea greu, dar găsește altă soluție
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
ajung la un templu maya. Jack intră și ia coiful mare de metal cu Ochiul lui Cronos în frunte. Dar când îl apucă, templul începe să se scufunde și este inundat. Jack nu poate înota către deschizătoarea de sus cu coiful, căci acesta e prea greu, dar găsește altă soluție. Din locul mijlocul sălii țășnea apă periodic, iar Jack înfige acolo coiful și se așază în el. Următoarea răbufnire a apei proiectează coiful cu tot cu Jack prin deschizătura din tavan până departe
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
îl apucă, templul începe să se scufunde și este inundat. Jack nu poate înota către deschizătoarea de sus cu coiful, căci acesta e prea greu, dar găsește altă soluție. Din locul mijlocul sălii țășnea apă periodic, iar Jack înfige acolo coiful și se așază în el. Următoarea răbufnire a apei proiectează coiful cu tot cu Jack prin deschizătura din tavan până departe în văzduh, unde este prins în gheare de un păsăroi strunit de eremit. A doua piatră prețioasă, fixată pe o mănușă
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
nu poate înota către deschizătoarea de sus cu coiful, căci acesta e prea greu, dar găsește altă soluție. Din locul mijlocul sălii țășnea apă periodic, iar Jack înfige acolo coiful și se așază în el. Următoarea răbufnire a apei proiectează coiful cu tot cu Jack prin deschizătura din tavan până departe în văzduh, unde este prins în gheare de un păsăroi strunit de eremit. A doua piatră prețioasă, fixată pe o mănușă metalică, se află în craterul unui vulcan, pe o platformă susținută
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
să-l prindă pe Jack. Deodată, în timp ce aleargă după Jack, lui Cronos i se rupe o mână, apoi un picior, acesta se prăbușește în mlaștină și se duce la fund: Jack pusese mâna pe Ochiul lui Cronos, piatra prețioasă de pe coif. Jack îl atacă pe Aku, acum dat de gol, are loc o luptă, iar în final Aku, după ce suferă multe lovituri, se transformă în broască și fuge. Cronos este de-a dreptul ridiculizat, căci se dovedește nu numai că nu
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
de metal, după care Boris îl va distruge pe Jack tocându-l cu buzduganele. Necunoscutul își bate joc de planul lui Boris, Boris se enervează și se repede asupra lui, dar necunoscutul îi neutralizează atacul, ridiculizându-l. Apoi își scoate coiful și se prezintă: vestita Prințesă andaluviană Mira. Jujunga și Gentilomul își aduc aminte de succesele ei. Mira își expune planul: unirea forțelor și atacarea lui Jack simultan. Apoi Mira va revendica recompensa, anume eliberarea poporului ei. În schimbul ajutorului, le va
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
I apucă sabia lui Jack cu lanțul, dar Jack o trage spre el, o taie, îl taie pe Jujunga dintr-o lovitură, se ferește de cuțitele Gentilomului și îl taie și pe el, parează atacul Mirei spărgându-i sabia și coiful, prinde cu mânecile bombele aruncate de Am și le aruncă în Boris, care explodează, și o taie și pe Am care cădea asupră-i. Mira, singura supravițuitoare, scoate un pumnal, dar își dă seama scrâșnind din dinți că nu are
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
Biserica monument istoric Sartăș, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată de pictură se poate
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
o climă aspră, ca să se așeze în Europa apuseană, mai bogată și cu o climă mai blândă. Istorisirile despre bogățiile Europei au atras vikingii, care erau săraci, ducând în nord o viață modestă, aspră. Deși este răspândită imaginea vikingilor purtând coifuri cu coarne, nu există nicio dovadă istorică a acestui presupus obicei. Vikingii au profitat de conflictele interne din Europa pentru a-și extinde activitatea în alte teritorii, Astfel, după moartea lui Ludovic cel Pios, împăratul francilor, în 840, fiul său
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
Conform obiceiului, toți oamenii liberi nordici au fost nevoiți să aibă arme proprii și le-a fost permis să le poarte tot timpul. Aceste arme identificau statutul social al unui viking: un viking bogat avea un ansamblu complet de un coif, scut, cămașă de zale și sabia. Un viking tipic ar fi avut mai probabil pentru a lupta o suliță, scut și un pumnal. Arcurile au fost utilizate în etapele de deschidere de lupte pe uscat și pe mare, dar ele
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute și monede mărunte de bronz pentru
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
o acvilă având capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila cruciată este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova plantatio”. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Există opinia
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de un coif care are pe post de cimier acvila cruciată. Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. În cronica lui Ulrich von Richental (copia de la Aulendorf, din 1483) se află
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
timp de pace pază curților domnești, iar în timp de război, avea la dispoziție pedeștri-voinicii- ce se ocupau cu paza cetăților, iar în lupta, formau nucleul principal al oastei. Oștenii dispuneau de arc, sulița, sabie, iar ca protecție de scut, coif și de o îmbrăcăminte confecționată din mai multe pânze de in, cu lână între ele, ce acopereau partea de sus a corpului, conform cronicarului Antonie Verancsic. Ștefan a adăugat de asemenea o nouă armă-artileria. Conform cronicarului polonez Jan Dlugosz, domnitorul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]