1,232 matches
-
locuitori în satele Lecușeni, Săbăoani și Traian. În 1950, comuna a fost transferată raionului Român din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț; tot atunci, a fost desființat satul Lecușeni (comasat cu satul Săbăoani). Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț că monumente de interes local, toate fiind clasificate că situri arheologice: în situl de „la Bisericuța” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut la județul Prahova, satele Buda și Crăciunești fiind comasate și localitatea rezultată arondată comunei Cislău. În comuna Lapoș se află (1823), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în cimitirul din satul Lăpoșel. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
de comuna Bicaz. Satele comunei erau Chișirig, Hamzoaia, Secu, Tașca și Ticoș-Floarea. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Secu a fost desființat și comasat cu satul Tașca. Primarul comunei este Dana Ursache, candidat independent ales în 2016. Componența Consiliului Local Tașca, ales la 1 iunie 2008 (11 membri): După despărțirea comunei Tașca de comuna Bicaz, în 1931, aceasta a avut la conducere următorii primari
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
fost transferate raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ele au trecut la județul Neamț; comuna Miron Costin a fost desființată și inclusă în comuna Trifești, și au fost desființate și satele Brănișteni (comasat cu Miron Costin), Rediu și Șofrocești (comasate cu Trifești). În comuna Trifești se află (construită în 1520, cu adăugiri în 1700 și 1894) din satul Miron Costin, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ele au trecut la județul Neamț; comuna Miron Costin a fost desființată și inclusă în comuna Trifești, și au fost desființate și satele Brănișteni (comasat cu Miron Costin), Rediu și Șofrocești (comasate cu Trifești). În comuna Trifești se află (construită în 1520, cu adăugiri în 1700 și 1894) din satul Miron Costin, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos. Satul Chiliile a fost alipit și el comunei Valea Ursului în 1981.
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
și Gorgani, având în total 849 de locuitori, o școală mixtă și 2 biserici (una datând din 1820 și una din 1744). Aceasta din urmă comună a fost reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată cu ocazia reorganizării administrative a României, iar satul Poienarii Apostoli a devenit parte a comunei Gorgota, în timp ce Poienarii Vechi a trecut la comuna Poienarii Burchii.
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
satele Pietroșani și Pușcași, avea 1497 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, cele trei comune au revenit la județul Prahova, și au fost imediat comasate în comuna Puchenii Mari. În comuna Puchenii Mari se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1742) din cimitirul satului Odăile; (1855-1861) din Puchenii Mari; și (1818) din cimitirul satului Puchenii Moșneni. În rest, singurul obiectiv din comună
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
locuitori, o școală și o biserică fondată de familia lui vel vistier Radu Scarlat la 1735. Comuna Hăbud era formată din satele Hăbud și Brătești și avea o școală din 1889. În perioada interbelică, comunele Șirna și Tăriceni au fost comasate, comuna rezultată fiind denumită Tăriceni și având 3408 locuitori. În 1931, comunele Șirna și Tăriceni s-au separat din nou, revenindu-se temporar la structura dinainte de 1925. În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Comună și satul Pățești au fost rebotezate în 1964 "Unirea". În 1968, orașul Odobești a fost transferat la județul Vrancea și a primit în administrare și satul Unirea, cu care a fost comasat și satul Boțești. După revoluția din 1989, în anii 2000 începe un nou avânt economic și demografic. În anul 2005 se înființează două noi cartiere: Mihai Sturza și Tineretului. În oraș există în prezent două licee: Liceul Teoretic "Duiliu Zamfirescu
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești. În 1950, comuna Albota a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, satele Albota de Jos și Albota de Sus au fost comasate, formând satul Albota. În comuna Albota se află o cruce de piatră datând din 1704, considerată monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflată în curtea bisericii din fostul sat Moșteni. În rest, un singur alt monument din comună
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
de reședință cu 420 de locuitori. În 1950, comunele au fost transferate raionului Roșiori de Vede din regiunea Teleorman și apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Brătieni le-a fost schimbată denumirea în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și satul Slătioara (numit inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt monument istoric de
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
Jos și Bradu de Sus. În 1950, a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, în urma unei reorganizări administrative, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești, tot atunci satele Bradu de Jos și Bradu de Sus fiind comasate și formând satul Bradu. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Argeș.
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, preluând și satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni de la comuna Corbeni, din care primul a devenit reședința comunei; tot atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
Berevoești", având 2014 locuitori în satele Berevoești-Pământeni, Berevoești-Ungureni, Mănești și în cătunele Gămășești și Oțelu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, iar satele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni au fost comasate în satul Berevoești. Comuna a devenit celebră în 1991 după ce jurnalistul Petre Mihai Băcanu a descoperit pe dealurile de la marginea sa un „zăcământ” de documente ale Securității. În iulie 2016, în satul Gămăcești, autoritățile au arestat 38 de persoane pentru
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
primit în 1931 denumirea de "Văleni-Podgoria", pentru a le diferenția de Văleni-Dâmbovița. În 1950, comunele au fost transferate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș și au fost comasate, apărând comuna Călinești în alcătuirea actuală. În comuna Călinești se găsesc patru monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”-Drăghicești (1744, strămutată în 1988) din Călinești; Biserica de lemn „Sfântul Apostol Toma
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Olteni și Vulpești, avea 760 de locuitori, o școală rurală mixtă și o biserică ridicată la începutul secolului de postelnicul Gheorghiță Vulpescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Teleorman a aceluiași județ. Comunele Vulpești și Cornățelu au fost comasate sub numele de "Cornățelu", comuna rezultată având locuitori în satele Bujoreni, Cornățelu și Vulpești (care a devenit reședință). De asemenea, comunei Buzoești i se alipise și satul Curteanca (fost la comuna vecină Găujani), și avea în total acum 1742 de
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Vulpești"; comuna Ionești a absorbit atunci și ea comuna Șerboeni, fiind alcătuită din satele Ionești, Șerboeni și Tomșanca. În 1950, comunele Buzoești, Ionești și Vulpești au fost arondate raionului Costești din regiunea Argeș, în timp comunele Buzoești și Vulpești fiind comasate sub numele de "Buzoești", reședința comunei rezultate fiind în satul Vulpești. În 1968, comunele Buzoești și Ionești au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a fost desființată și satele ei au trecut la comuna Buzoești. În comuna Buzoești
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
comuna Ciomăgești din județul Argeș în plasa Dănicei, cu 751 de locuitori în satele Bratia, Ciunglea și Giuclani. În 1950, comunele au fost transferate raionului Gura Boului și apoi (după 1952) raionului Drăgășani din regiunea Argeș, fiind cu această ocazie comasate în una singură, doar satul Stănuleasa trecând la comuna Sâmburești. În 1968, comuna Ciomăgești a trecut la județul Argeș. Singurul obiectiv din comuna Ciomăgești inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este vila Dianu
Comuna Ciomăgești, Argeș () [Corola-website/Science/300615_a_301944]
-
și o școală. Comuna Richitele de Sus, cu satele Dealu Scroafei, Grebenu și Richitele de Sus, avea o populație de 782 de locuitori, două biserici și o școală cu 48 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu, Moțoești și Pleșești; iar comuna Răchițelele de Sus avea 1775 de locuitori în satele Bărbătești, Ciocești, Dealu Cătușii, Dealu Scroafei, Grebănu, Linia-Richițelele și Picuești. În 1931, comunele Richițelele de Jos și Richițelele de Sus au fost comasate, formând comuna Richițele, cu reședința în satul Linia-Richițelele; tot atunci, comuna Cocu a luat vremelnic denumirea de "Cocu-Crucișoara". În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
această comună luase numele de "Gruiu" și i se alipiseră și satele Cireșu și Cacaleții de Sus. În prima parte a perioadei interbelice, comuna a primit denumirea de "Siliștea", după ce satele Cacaleții de Jos și Cacaleții de Sus au fost comasate sub acest nume. Comuna a fost desființată în 1968, când satele ei au trecut la comuna Căteasca.
Gruiu (Căteasca), Argeș () [Corola-website/Science/300624_a_301953]
-
fiind și reședința. În 1950, comuna a fost arondată raionului Costești din regiunea Argeș. Ea a revenit însă la județul Argeș, reînființat, în 1968; tot atunci, cele două sate ale ei, Izvoru de Jos și Izvoru de Sus au fost comasate sub numele de "Izvoru". În comuna Izvoru se află (1701), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comuna Izvoru inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523 de locuitori în satele Brăteasca, Crâmpotani și Vâlcelele. În 1931, cele trei comune au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând la un moment dat denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]