1,437 matches
-
Bilbao, din tată francez și mamă spaniolă andaluză. Pp. 5-39. Paul Painlevé (1863-1933), matematician și om de stat francez. Ediția de față nu include și textul lui Jean Cassou, foarte pertinent de altfel; voi cita în notă unele dintre pasajele comentate mai jos de Unamuno, restul discuției putând fi lesne urmărit chiar și în lipsa textului care a provocat-o. Abatele Henri Bremond (1865-1933), La poésie pure, 1926. „Saint Augustin s’inquiète, avec une sorte de frénétique angoisse, de concevoir ce qu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
operă este profund Înrădăcinată În realitate, un veritabil dublu atât al fiecăruia din ei, cât și, În același timp, al amândurora. 4. O originală proză polițistă. Fără Îndoială că, răspunzând mai ales pasiunii cu care Borges și Bioy au citit, comentat și antologat de-a lungul Întregii lor vieți proză polițistă, căci aceasta răspundea cel mai adecvat exigențelor lor naratologice, Șase enigme pentru don Isidro Parodi constituie punctul culminant al colaborării simbiotice a celor doi prieteni. Simptomatic pentru Borges și Bioy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
OCTAVIAN LOGHIN, TUDOREL POPA - Drept penal român, partea specială, Casa de editură și presă „Șansa“ SRL, București, 2001. 2. NARCIS GIURGIU - Drept penal general, doctrină, legislație, jurisprudență, Editura „Sunset“, Iași, 1997. 3. PAVEL ABRAHAM, EMIL DERSIDAN - Codul penal al României, comentat și adnotat, Editura pentru Științe Naționale, București, 2002. 4. ALEXANDRU ȚICLEA și alții - Răspunderea contravențională, Editura „Atlas Lex“, București, 1995. 5. ȘTEFAN CRISU, ELENA DENISA CRISU - Codul penal, Codul de procedură penală, infracțiuni prevăzute în legi speciale, Editura „Argesis“, Curtea de Argeș
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
drept reper precumpănitor perioada interbelică; 3) deși volumul e în două treimi ale sale critic, sfîrșitul e confesiv. Ion Dur e genul de exeget a cărui detașare lucidă îl scutește de riscul de a se apropia prea mult de textul comentat. Din acest motiv, autorul nu are nici puseuri de simpatie și nici izbucniri de antipatie față de autorii comentați. Scrisul său are întocmai culoarea temperamentului autorului: echilibrat, sanguin și moderat. Parcă o frînă interioară îl împiedică să treacă de la considerațiile tăioase
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
Ion Dur e genul de exeget a cărui detașare lucidă îl scutește de riscul de a se apropia prea mult de textul comentat. Din acest motiv, autorul nu are nici puseuri de simpatie și nici izbucniri de antipatie față de autorii comentați. Scrisul său are întocmai culoarea temperamentului autorului: echilibrat, sanguin și moderat. Parcă o frînă interioară îl împiedică să treacă de la considerațiile tăioase de ordin general la imprecațiile țintind persoane anumite. Ion Dur e prea plin de măsură. Critic în plan
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
a lui Verax, care vizase disprețul pentru ortografie manifestat de tinerii aspiranți la gloria Parnasului. În sine, "cronica" nu are mare importanță, numai că, în paginile "Noutății", sînt și altele iscălite cu același pseudonim 22, mai toate în marginea faptelor comentate și de Verax. Sînt, în sfîrșit, de examinat și patru cronici sub genericul Din carnetul unei femei (Frumosul, Cultur㸠Actualități, Anul femenist)23, semnate Crysis (Chrysis și Crisis), care cuprind o serie de considerații privitoare la psihologia feminină și de
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
nu e firesc ca opera lui Sebastian să incite în continuare la o recepție intensă, dialectică? Descoperit încă din adolescență de concitadinul său Nae Ionescu, cel ce i-a semnat și prefața "în răspăr" la romanul De două mii de ani, comentat, în marea majoritate a cazurilor favorabil, de floarea criticii și eseisticii interbelicului autohton (E. Lovinescu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu ș.a.), Mihail Sebastian nu mai posedă drept de
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
Între mine și mine, De profundis etc.). Până și o simplă recenzie la cartea unui confrate, - bunăoară „Poeme în aer liber” de Stephan Roll - transformă argumentația propriu-zisă a adeziunii într-un fel de rescriere, de continuare și amplificare a textelor comentate, utilizate mai degrabă drept catalizatori ai propriei imaginații creatoare. Textul „critic” se impune astfel ca un nou poem, paralel cu poemul-reper, într-o redundanță semnificativă pentru gradul de implicare a cititorului; un impresionism sui generis, respingând orice tentație realmente analitică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nemișcării”, ori versuri elegiace ca acesta: „și-n geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni” etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decât o variantă a „poeziei în versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, în fond, nici în celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ibidem, p. 96. 413 Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara, 2003 și Complexul Bacovia, Ed. Junimea, Iași, 2002. 414 Milan Kundera, Insuportabila ușurătate a ființei, Ed. Humanitas, Bucureștu, 2005, p. 5. 415 Ibidem, p. 6. 416 Nicolae Breban, Fr. Nietzsche. Maxime comentate, Ed. Fundației Culturale "Ideea europeană", București, 2004. 417 Milan Kundera, op. cit., p. 7. 418 Ibidem, p. 11. 419 Ibidem, p. 63. 420 Ibidem, p.47. 421 Ibidem, p. 49. 422 Ibidem, p. 45. 423 Ibidem, p. 52. 424 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
grele). Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol despre Peto´´fi. Alți scriitori comentați elogios (în articole nesemnate) sunt Victor Hugo și I. S. Turgheniev. Se traduc fragmente din memoriile lui Heinrich Heine. Interesul pentru mișcarea teatrală românească este vizibil în corespondențele lui D. de la Tismana despre spectacolele teatrelor populare din Transilvania, ca și
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
același timp, diverși cercetători, mai mult sau mai puțin avizați, cum au fost Ioan Rațiu XE "Rațiu" , Al. Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" sau Septimiu Popa XE "Popa" , vor semna câte o contribuție pe marginea foii, limitându-se la selectarea unor citate, comentate și analizate sumar. De o cu totul altă calitate este studiul istoricului literar Ion Breazu, dedicat receptării operei lui Lamennais XE "Lamennais" În mediul românesc din Transilvania, studiu care urmărește, cu acribie, prezența autorului francez În publicațiile ardelene, inclusiv În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu sunt deloc mulțumiți dacă lucrurile lor nu provin din Paris sau din Londra” - ceea ce intră oarecum În contradicție cu cele afirmate anterior, dar se aliniază unei viziuni critice de ansamblu. Se subliniază, În context, fără a fi prea mult comentată, și francofilia societății muntene: Românii Îi urmăresc pe francezi În aproape tot ceea ce fac aceștia și folosesc foarte mult limba franceză. Uneori chiar, Învățând franțuzește din copilărie, vorbesc mai ușor În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost tradusă în limba engleză, în 1821, de R. Laurence. Studiul literaturii apocrife a cunoscut o adevărată revitalizare abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, manifestată prin noi descoperiri și prin publicarea mai multor lucrări traduse și comentate. În anul 1886, A.M. Ceriani a descoperit întâmplător în Biblioteca Ambrosiana din Milano un manuscris sirian al cărții lui Baruch, ce va fi publicat în cadrul colecției sale Monumenta sacra et profana. În 1904 Edgar Hennecke publică prima traducere în limba
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este abordată în prezent, fiziologia poate fi intuitiv modelată ca o seamă de funcții stabilite între cauze și efecte (fig. 15). Se pot defini o multitudine de funcții de tipul, mai precis. Complexitatea unui astfel de tablou nu mai trebuie comentată. Mai mult, este cunoscut faptul că un același efect se poate datora mai multor cauze. Pentru a reprezenta în model acest fapt, mai trebuie introdusă o condiție; de pildă, la efectul Ej se poate ajunge într’o condiție de la cauza
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
săi. O întoarcere în timp ne arată că în afara cataloagelor și documentelor care atestă par- ticiparea pictorului în expoziții, în afara tex- telor din publicațiile vremii unde, în mod curios, Stahi este de regulă doar amintit ca prezență și mai puțin comentat, comparativ cu alți artiști, singura sursă adevărată de informații, rămâne textul din Autobiografia mea, manuscris aflat în posesia urmașilor familiei sale, ca bază de pornire pentru o cercetare autentică. De aici plecând în cadrul seminarului de Istoria Artei al Universității din
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
face ca aceasta să devină și un de neînlăturat semn cu valențe expresiv-plastice, el însoțind compo- ziția repertoriului de bază al tabloului. În cele ce urmează prezentăm zece dintre naturile sale moarte aflate în colecția Muzeului de artă din Iași, comentate poate într-o manieră eseistică dar analizate cu privirea pictorului dintr-o altă generație, purtată pe suprafața pânzei și printre "obiectele neînsuflețite" care stau cuminți și ordonate în acele imagini, așteptându- și poate un cu totul alt statut social decât
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
concepție o entitate lingvistică, deși exprimă gândirea (ca și în concepția diadică), aceasta din urmă nu poate fi decât despre lume (fie ea naturală, socială, spirituală). Concepție inițiată de Peirce, clarificată de Ogden și Richards, asumată de Wittgenstein în textul comentat mai sus. Pentru Ricoeur, limba ca sistem de semne este „lipsită de lume”, întrucât în cadrul ei semnele nu trimit decât la alte semne, doar vorbirea limbii sau concretizarea, actualizarea ei în discurs are o lume, cu alte cuvinte, „discursul se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cunoașterii (întrebări 158-169) .... 132 Resurse umane (întrebări 170-179)............... 145 Dezvoltarea profesională biblioteconomică (întrebări 180 193)........................................... ..........175 Legislație de bibliotecă (întrebări 194-197) ............... 190 Posibile întrebări pentru interviu (întreb. 198 201)........................................... ............. 193 Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise/orale................................... .............. 200 Comentați textul/citatul................................. ...........203 Postfață: O privire distanțată despre informație și propunerea pentru formarea specialiștilor în documentare și biblioteci ........................................... 226 Bibliografie generală ............................................... ..232 Index.......................................... .................. 248 Anexe.......................................... .................. 261 UNIMARC ............................................... ...........263 MARC 21 ............................................... ........ 270 Formatorii „Renașterii informaționale” ............... 278 8 Nota autoarei Concepută ca
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
bun prieten cu prim-procurorul din Constanța, colonelul Prosan. Socrul meu fiind vaporean, mi-a adus din voiaj un video-player, noi luam masa la procuror și ne uitam la acest video-player și comentam politică. Toată lumea îl înjura pe Ceaușescu. S.B.: Comentați și cu secretarul de partid? L.M.: Nu, cu el nu. El era căpitan rangul II și distanța era destul de mare. S.B.: Care era rolul CI-stului în unitatea dumneavoastră? L.M.: În perioada respectivă CI-ul era în subordinea Ministerului de Interne
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
soluții pentru asigurarea necesarului energetic local. ● Redactați un eseu având ca suport schema stressului în mediul urban. ● Explicați raporturile dintre amenajarea spațiului, dezvoltarea durabilă și globalizare, cu accent pe orizontul local. Pe baza informațiilor din presă și de pe rețeaua Internet, comentați una dintre problemele de geografie politică actuale. Bibliografie Apostol, D. (1988) Neștiuta natură, edit.Ion Creangă, București Allheim, K., Egger, K., Bäsler,Teufel, D. Die Umwelt des Menschen, Meyer Lexicon Verlag, Mannheim Amariței Șt. (1999) Economia protecției mediului în agricultură
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Le cas de la Roumanie, Editions de l'Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 2009. Coman Ramona, Dallara Cristina (eds.), Handbook on judicial politics, Institutul European, Iași, 2010. Constantinescu Mihai, Deleanu Ion, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan, Vasilescu Florin, Vida Ioan, Constituția României - comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992. Constantinescu Mihai, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan, Tănăsescu Elena Simina, Constituția României revizuită - comentarii și explicații, All Beck, București, 2004. Constantinescu Iulian Mihai, Le problème juridique actuel des syndicats du clergé dans l
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
M. Of. nr. 451/24.05.2006; Decizia nr. 375/2005, M. Of. nr. 491/8.07.2005. 6 M.Of. nr. 701/12.10.2012. 7 Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, Constituția României - comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992, p. 184. Autorul acestui comentariu este Florin Vasilescu. 8 Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită. Comentarii și explicații, All Beck, București, 2004, pp. 157-158. 9 Antonie
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]