1,413 matches
-
istoriei cartea distilează doar negrul, așa cum alte cărți distilează doar albul. Defect și calitate în același timp. Din nou despre Nichita Colecția „Canon” a Editurii Aula s-a îmbogățit recent, sub semnătura lui Vasile Spiridon, cu Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, (dosar de) receptare critică. Încercând să surprindă fizionomia spirituală a poetului și treptele devenirii sale încă de pe primele pagini, Vasile Spiridon - îmbrăcat „în frac” și cu o retorică „la patru ace” - cedează destul de des ispitei limbajului ușor academizant și suprasolicita
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
poetul „creează semantica unui cuvânt care nu există”, atunci criticul are sarcina de a găsi cuvintele potrivite și de a-l conduce pe cititor pe cărările mai puțin cunoscute ale specificității limbajului și viziunii unui poet. Din păcate, în raport cu textul comentat, critica lui Vasile Spiridon, sfidând gravitația, se înalță în spații din ce în ce mai ermetizate. Adrian Majuru - Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Editura Compania, București, 2003, 248 p. Vasile Spiridon, Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, receptare critică, Ed. Aula, Brașov
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
poet. Din păcate, în raport cu textul comentat, critica lui Vasile Spiridon, sfidând gravitația, se înalță în spații din ce în ce mai ermetizate. Adrian Majuru - Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Editura Compania, București, 2003, 248 p. Vasile Spiridon, Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, receptare critică, Ed. Aula, Brașov 2003. 100 pag.
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
de rude ale acestuia. E o tușantă dovadă a prezenței permanente a lui Blaga prin mijlocirea admiratorilor săi, în așteptarea unui context mai fericit. Găsesc nimerit a spicui acum cîteva rînduri referitoare la ipostaza sa umană, evocată deseori în scrierile comentate. Iată o mărturie făcută de soția sa, Cornelia, care i s-a devotat cu totală abnegație: „Era prea mare ca să fie numai al meu. Muzele care l-au inspirat nu mi-au produs amărăciuni. Lucian avea nevoie de ele pentru
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
în ultimele decenii, Nicolae Manolescu, Alexandru George și Sorin Alexandrescu. Dacă mai adăugăm contribuțiile documentale, uneori foarte prețioase, ale lui Z.Ornea, Liviu Rusu, George Munteanu, ca și ale multor altora, realizăm că Titu Maiorescu rămîne una dintre cele mai comentate personalități ale literaturii noastre, veritabil magnet pentru glosatori. Mai puțin examinată a rămas valoarea pur literară a scrisului maiorescian - pentru că există și o asemenea latură. Topografia gîndirii criticului pare astăzi stabilită în integralitate; singura zonă a operei în care lectura
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
eminesciană ulterioară va purta semnele acestui debut. Analizele maioresciene au rămas cam la aceeași formă, din tinerețe pînă la sfirșit; după expunerea cîtorva principii de bază și elaborarea unei teze generale pe care respectivul autor o exemplifică, urmează citatele, vag comentate, puse cap la cap. De la articolul despre Alecsandri din 1868 (Asupra poeziei noastre populare) și pînă la cel despre Eminescu, două decenii mai tîrziu, tiparul nu a evoluat cu nici o iotă. Pretutindeni, partea teoretică a articolului rămîne cea interesantă: la
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
privirile pe covorul roșu la Festivalul de la Cannes. Unii cronicari de modă au găsit-o extrem de inspirată, alții nu au fost chiar atât de încântați, spunând că actrița care a purtat-o a arătat "prea multă piele". Ținuta extravagantă, mult comentată, a fost purtată de către actrița Paz Vega, cunoscută pentru rolul ei din Sex and Lucia, comedia Spanglish sau cunoscutul film al lui Almodovar Talk to Her. Criticii de modă au fost destul de critici și cu actrița Julianne Moore, a cărei
Vezi rochia care a atras toată atenția la Cannes by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72280_a_73605]
-
Gheorghe Grigurcu Marin Mincu ne oferă o substanțială antologie comentată, sub titlulGenerația 2000, (Ed. Pontica, 2004, 368 pag.). Generație? Să nu ne pripim. Dacă admitem existența șaizeciștilor, șaptezeciștilor, optzeciștilor și a nouăzeciștilor, s-ar zice că procreația se stabilește mai nou în jurul vîrstei de zece ani și că individul poetic
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
-o Umberto Eco, "o pluralitate de semnificații care există în același semnificant". Al doilea grupaj, Omul care aduce ploaia conține aplicații, cronici literare la volume reprezentative aparținând, în principal, unor autori din Republica Moldova și România, dar nu numai (mai sunt comentate un volum al lui Eco, dar și o carte despre postmodernismul rusesc). Ultimul capitol, Vânătorul de himere, se încadrează cel mai bine la categoria eseuri. Sunt texte despre autorii pe care îi admiră, unele scrise cu multă libertate și cu
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
matematicilor superioare. Și totuși, muzica și matematica au, cel puțin în teoria și practica universitară americană, certe afinități comunicând subteran (dar și la marile altitudini ale spiritului) sub varii aspecte. Relațiile ce există între muzică și matematică sunt îndeobște observate, comentate și, mai ales, valorificate. Ambele, se știe, sunt limbaje universale. Din ce în ce mai mulți muzicieni recurg la arsenalul matematicii, în timp ce destui matematicieni se inspiră din anatomia artei sunetelor. Probabil că nu poți intra în împărăția muzicii autentice dacă nu ai măcar o
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
le-am putut vedea reproduse anul trecut în "Adevărul". Receptarea în actualitate a cărților lui Breban s-a resimțit de pe urma acestor fapte și de aceea le-am și amintit. Romanul său ultim, Voința de putere (Dacia, 2001), a fost puțin comentat, iar cineva dintre cei care au făcut-o au văzut în el o expresie a epuizării literare a scriitorului. Nu am avut, citind romanul, același sentiment, chiar dacă și pe mine m-au nemulțumit repetările, discursivitatea, rarefierea substanței epice, resimțită pe
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
specifice epocii postmoderne -, opera lui Liviu Rebreanu se ține încă bine, iar coeziunea sa internă nu a avut prea mult de suferit după aproape șaizeci de ani de la trecerea în neființă a autorului ei. Ion Simuț, Liviu Rebreanu, monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 174 pag.
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al revistei la care cronicarul, colaborează: e vorba de faptul că dl. Geacăr a intrat în posesia cărții comentate abia după doi ani de la apariție. O a doua carte a aceluiași nu se găsește în librării, dl Ungureanu împrumutînd cunoscuților săi, pe rînd, unicul exemplar pe care-l posedă. Ai fi zis că Dîmbovița e un mic județ și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de documentare citate să fie prezente numai prin siglele lor, fără lămuririle necesare). Figura Elenei Hrisoveloni, prințesă Șuțu, e înscrisă astfel pe un orizont al timpului și mediului româno-francez, acesta din urmă comentat cumva din interior, cu micile sau marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
stă în posibilitatea de a te înșela, bineînțeles ceea ce i se poate accepta oricărui critic, dar nu de prea multe ori“. Un alt risc tot atît de inevitabil al practicantului cronicii literare e de natură socială. Marea majoritate a autorilor comentați fiind în viață, e de la sine înțeles jocul comportamental al acestora, de la presiunile exercitate în prealabil pentru a se „scrie“ neapărat despre ei (eventual cu rigurozitate despre fiecare carte!) pînă la nemulțumirile inerente unei opinii mai puțin ori defel favorabile
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Gheorghe Grigurcu Cioran e, la ora actuală, probabil cel mai comentat autor român. Cum s-ar putea explica imensa vogă de care se bucură într-o postumitate ce are alura de-a răscumpăra deceniile în care se vedea, în propria-i patrie, fie pus la index și "interpretat" printr-o univocitate
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
acoperire, ca și utopiile cu "farmecul neîntinat de verificarea în practică", lasă loc acelora deduse din fenomenul literar; compartimentările, categoriile estetice, termenii se justifică prin adecvarea lor la materia de studiu. Bogdan Crețu are o foarte bună priză asupra operelor comentate (în sumarul volumului de față apar cronici numai la cărți de critică, eseu și memorialistică), privindu-le deopotrivă în litera și în contextul lor, nici timorat, strivit de respect, dar nici cu impertinența specifică vârstei. Analizează scriitori consacrați (Al. Paleologu
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
comunism (internaționalismul era exclusiv proletar) și de la tradiționalismele interbelice (românismul, autohtonismul) la protocronismul postbelic. Să ne amintim că Nicolae Iorga nega "Istoriei" lui Lovinescu din 1937 calitatea de a fi una a literaturii române, pe considerentul că mulți dintre autorii comentați erau evrei. Și tot atunci lui Sebastian i se lua dreptul de semnătură. Odată cu diversitatea, metisajul și globalizarea din zilele noastre, identitatea națională se vede paradoxal întărită ca reacție. În Italia sau în Franța, ea a devenit preocupare legislativă, menită
Ce este identitatea națională? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6614_a_7939]
-
între Mircea Nedelciu și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune, Scara de serviciu, conține materiale care îl privesc direct pe Gheorghe Crăciun: dificultățile debutului sau cu amînări și umilințe repetate, motivația
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
dreptate, fiindcă în lumea literară și în familia nu prea numeroasă, dar suplinind cantitatea prin calitate, a cititorilor pasionați, Andrei Codrescu e un nume cunoscut și recunoscut. Traducerile cărților lui, cîte au apărut pînă acum, au fost mult și bine comentate și vîndute, lumea a putut să înțeleagă de ce adolescentul plecat din Sibiu a ajuns celebru în America. Din presa culturală, din mărturiile intelectualilor români care au călătorit peste Ocean, s-a aflat că tabletele sale de la "National Public Radio" au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
condeie dintre cele mai reputate, ci le-am supus unui stil descriptiv, din dorința profesională de-a lua din cînd în cînd pulsul fenomenului poetic la nivelul său de actuală manifestare medie. Spre a da un exemplu: chiar despre poetul comentat mai sus, Ștefan Aug. Doinaș s-a pronunțat cu o munificență pînă la care noi n-am îndrăznit a ajunge: "Gheorghe Istrate este un poet incomensurabil mai mare decît ecoul poeziei sale", care "și-a desăvîrșit un mit al său
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
Magdalena Boiangiu Revista franceză Courrier International ( în mod curent compendiu săptămânal al actualității, așa cum este ea comentată, sintetizată și dezbătută în presa mondială), a editat recent un supliment dedicat teatrului, șaisprezece pagini sub genericul Politica revine pe scenă. Totul este sau poate fi politic: și faptul că rolul lui Henri V din piesa istorică a lui Shakespeare
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de altă factură estetică. Gândindu-ne la devenirea Școlii de compoziție ieșeană, constatăm la Cristian Misievici (cel mai tânăr exponent al grupării din concertul comentat) o sinteză personală exemplară. Dacă prin tehnica plurivocală a sonorității globale continuă linia deschisă de Anton Zeman cu două decenii înainte, cucerind o complexitate și o forță dramatică sporită, prin ordonarea intonației, în baza modalismului geometrizat, Misievici este un demn
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
restul poemului, ca și de compoziția sa, la fel de atent gîndită, acesta e reprezentativ pentru modul în care poetul (își) concepe și scrie poezia. Pentru a nu mai lungi vorba, citez, în întregime, Iasomia, un poem exemplar prin aceea că merită comentat și, în același timp, nu e cazul să fie comentat - pentru cei care-l înțeleg, comentariul sună ca o profanare, pentru cei care nu-l înțeleg, oricum e inutil: "E iarăși toamnă, iasomia / cea albă și pătrunzătoare - / îndată ce-o
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
-mi plac, indiferent de relațiile noastre omenești. Regretabil, mai persistă la noi, după momentul recepției sărbătorești a șaizeciștilor, un decalaj între numele în vogă și altele, purtătoare ale unor valori cu (cel puțin) nimic mai prejos decît ale celor larg comentați, premiați, difuzați. Multă apă a trebuit să curgă pe Dâmbovița, pentru ca un M. Ivănescu, un Leonid Dimov, un Emil Brumaru, un Cezar Ivănescu să se apropie de cota unor Nichita, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu. În zilele
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]