1,296 matches
-
Pirandello am cerut Isabell Allende. Bibliotecara mi-a arătat pe ecran toată oferta de cărți scrise de autoare. — Le-am citit pe toate! Ceva scris de curând nu aveți? M-a privit. — Ce naționalitate ești? m-a întrebat. — Sunt româncă. — Complimente! Scrisoarea 145 Draga mea, Am obosit. De-o viață de trudă. Mi-aș dori să am măcar două zile ale mele, să stau la o pen siune modestă pe malul unui lac, să am cu mine două cărți și ceva
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
semne ale timpului. A înțeles că, după atâtea succese ale frumuseții, singurul mijloc de a mai părea încă frumoasă era de a nu mai pretinde că este. Unei femei care o revedea după ani de zile, și care îi făcea complimente despre chipul ei, i-a răspuns: „Nu, draga mea, n-are rost să-mi 241 mai fac iluzii. Din ziua în care am văzut că nici hornarii de pe stradă nu se mai întorc după mine, am înțeles că a venit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sunt singurul om din lume, iar îndoielile referitor la propria mea ființă sunt strict ale mele. Nu plec de la premiza că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții, sunt un senzualist. E un compliment că mă vezi "grijuliu". "Grija" aceasta, dacă există, îmi vine din copilăria petrecută alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea deloc rezonabilă, dar eroică, pe care parcă o aud: "Orice ai simți tu e mai puțin decât am îndurat și mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai prudenți decât era de așteptat, pentru ei nașterea psihologiei însemnând ceva mai mult, ireductibil simplist la identitatea lor națională germană de apartenență, și nici doar la cea a lui Wilhelm Wundt ca persoană. Firește, aprecierea era considerată ca un compliment, dar de care se fereau, profesionist, ca de o capcană. Am considerat că prudența și reținerea lor au avut la bază serioase rațiuni istorice și metodologice. Nașterea psihologiei ca domeniu de cunoaștere științifică de sine stătător și autonom corespunde unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un singur determinant obligatoriu: en. small talk, small hour sau small change) și "frazeoloizii" (al căror termen cu sens figurat își poate asocia mai mulți determinanți cu sens propriu, aflați în variație liberă: en. to pay one's respects/a compliment/court to someone 36). Or, pentru Amosova, doar primul tip de unități ("frazemele", nu și "frazeoloizii") ar face parte din obiectul propriu al frazeologiei. Nu în ultimul rând, o altă distincție importantă în câmpul frazeologiei ruse/sovietice "clasice" a fost
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu este adevărul, ci este ASEMĂNĂTOR cu adevărul. Discursul politic este mincinos, contrar adevărului deplin Politicianul, adresând câteva , făcut cu intenția de a înșela pe votanți. Se poate minți nu numai vorbind ci la fel de bine și prin gesturi, mimică, comportament. complimente abil plasate și chiar elogii, speră Politicianul este „un lup moralist” care condamnă pe alții pentru fapte pe care el însuși nu pregetă să le săvârșească. Fățarnicul vorbește despre egalitate de șanse, „dar nu și pentru căței!”. Vorbește, în galop
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
doar tangențial legat de domeniul public. Dacă un lucru nu se bagă de seamă primprejur înseamnă că, practic, nu există, nu? Esse est percipere. Bine văzut, n-am ce zice! O construcție prevăzută cu șanț de apărare... fenomenologică. Ian primi complimentul cu o înclinare ușoară a capului. Dar obiecțiile nu se lăsară mult așteptate: − Să nu fie cu două tăișuri: dacă moda prinde și omenirea se-ntoarce la corturi, s-a zis cu slujbele noastre! sugeră Luc de pe bancheta din spate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
zi, s-a trezit că nu mai dispune de suficientă democrație pentru uzul intern”. Oricine poate împărtăși soarta Greciei din acest schimb de replici, dacă se joacă prea mult și prea des cu iluzia exportului de democrație. De aceea, resping complimentul dvs. potrivit căruia aș fi implementat democrația în Basarabia, ca să nu mai spun că am oroare față de termenul „implementat”, aruncat în limba română cu prea mult entuziasm de prima echipă politică de după decembrie 1989. Deși deseori este o imprudență să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ambiguitatea în relația cu vărul său. Tânăra stabilește cu Henri, pe care își închipuie că "îl iubește ca pe-un frate", o "cvasi-intimitate pe jumătate plină de afecțiune, pe jumătate răutăcioasă". În conversațiile cu tânărul său văr se regăsesc deopotrivă complimente, "lucruri spuse cu amabilitate" și cuvinte batjocoritoare. Dinspre Catherine vin fără încetare sufluri calde și reci. Fata își arată afecțiunea, dar în același timp îl bombardează cu mici răutăți și ironii. De pildă, ia în derâdere accesele sale de mizantropie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
afecțiunea, dar în același timp îl bombardează cu mici răutăți și ironii. De pildă, ia în derâdere accesele sale de mizantropie sau proasta alcătuire a poemelor sale. Prin aceste manifestări de ostilitate, aproape insesizabile, Catherine neutralizează efectul euforizant pe care complimentele sale l-ar putea avea asupra lui Henri. Fata răcește relația dintre ei, evitând efuziunile lirice sau sentimentale. Prin urmare, menține un echilibru, un compromis acceptabil între atracție și distanță, și reușește astfel să respecte buna-cuviință. Fără îndoială, acest echilibru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
jumătate de ceas mai târziu, cuplul se desparte, se găsește întotdeauna cineva care să se apropie de doamna respectivă și care s-o întrebe pe un ton nemulțumit sau ironic, sau indulgent, sau nepăsător: Ai flirtat destul în seara asta?" Compliment cu o nuanță de reproș, semn al unei admirații în care se împletește o discretă dezaprobare, cuvinte care implică, în orice caz, o recunoaștere a caracterului seducător al protagoniștilor flirtului. "O a doua viață" Însă flirtul nu este doar acest
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât arareori avansurilor bărbaților. După cum observă Roland Dorgelès, "nu-i ușor să placi femeilor când singurele tale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nu se cade să-mi spună așa ceva!123" Situația este oarecum ambiguă. Tinerei Micheline îi face plăcere să atragă privirile, chiar și pe cele ale "nemțălăilor", însă șovăie să le răspundă "în fața oamenilor". Știe că "nu se cade" să accepte complimentele unui neamț. Când o bombardează aparatele foto, nu uită că soldatul străin e inamicul și că nu ezită să întindă adevărate "capcane". Prin urmare, inima sa oscilează tot timpul între cochetărie și simțul datoriei. În aceeași zi din iunie 1940
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îl poreclesc "broscoi", "cârnat" sau "microb", reușește, într-o mașină frumoasă, să agațe o păpușă drăguță cu părul făcut permanent. Rulează încet paralel cu trotuarul, pe lângă ea, turează motorul, laudă puterea și confortul mașinii și îi aruncă în treacăt un compliment frumoasei blonde. Aceasta, flatată în amorul propriu, se oprește atunci din mers și inspectează cele mai neînsemnate detalii ale mașinii. Va urca sau nu va urca? Tapiseria scaunelor o face să se hotărască. "Cu o banchetă ca asta, te simți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și avocații ocupă un loc atât de important, încât toate aceste jocuri ale seducției au fost interzise la locul de muncă. Departe de a fi considerate ca făcând parte dintr-un joc plăcut și inocent, privirile cu subînțeles, atingerile echivoce, complimentele strecurate abil riscă să fie percepute drept "hărțuire sexuală". Mai rău chiar, această vânătoare de vrăjitoare îndreptată împotriva indecenței nu-i iartă nici pe adolescenți, nici pe copii chiar: în Carolina de Nord, Jonathan Prevette, un elev de șase ani
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încuviințarea să se retragă. Salută politicos, în timp ce colonelul B. făcu observația; - Când mai vii pe la noi să vii în ținută militară. Îți stă foarte bine. Îmi place mult să fiu salutat de un caporal că ține. Lăură îi mulțumi pentru complimente, îl asigura de toată gratitudinea ei, îl felicită pe colegul lui pentru cartea pe care o scrisese, iar acesta îi promise un autograf cu prima ocazie. Mergea foarte des la acel spița, deoarece frații ei erau medici militari acolo, iar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
jucat ” la tinerețe” teatru. Am invatat foarte bine să mă prefac, să fiu altă persoană. A sosit timpul să fiu eu însămi , Lăură, pur și simplu Lăură. Telefonul sună iarăși. Era tot el . -Iartă-mă, am vorbit cu Adnan.Îți trasmite complimente. -Mulțumesc! La fel și lui ! -N-am putut ține secret, i-am spus și lui... -Nici nu trebuie să fie un secret...La noi se spune că naști un mut... -De ce? -Daca ții secret copilul... -Pentru asta m-ai sunat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe Grigore și Panaiota: un prieten de-al nostru. O să-l cunoști. Panaiota plecă urându-le poftă bună și adăugând cu o simpatică undă de orgoliu: "O să-mi spuneți pe urmă cum a fost musacaua." Sigur că da, întâi mâncăm, complimentele ți le facem după. Musacaua e specialitatea ei. Are un băiat dintr-o căsnicie anterioară cu un marinar care a pierit pe mare. Și băiatul ăsta, pe care îl cresc părinții Panaiotei, venea în fiecare an să-și petreacă vacanța
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
În al doilea pachet era opera Panaiotei, o căciulă passe-montagne, tricotată din aceeași lână ca și mănușile. Firește, femeile se înțeleseseră între ele. Învățătorul își puse căciula imediat și își roti în aer mâinile înmănușate: "Cum arăt?" Epatant! Nemaipomenit! Uluitor! Complimentele sfârșiră în ironii, zeflemele și râs general. "Acum poți să-ți scoți echipamentul alpin, zise Constantin, doar n-o să stai la masă cu toate astea pe tine." Ba nu! Mă simt bine în căldura pe care aceste mânuțe încântătoare mi-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
primul care, nerăbdător, a tras de lanțul care îi lega de povara lor. Era la curent cu ceea ce mâzgălea rivalul lui și, neferindu-se s-o spună cu voce tare, Arcadi n-avea decât s-o ia ca pe un compliment: "Pușkin!" Aha, înseamnă că ea îi spusese despre pasiunea lui literară! Poate pentru că o bântuia gândul la bărbatul ei. Sumbru, Arcadi ciocni în cinstea lui Pușkin, poetul său favorit, poetul. Filtră o privire albăstruie printre pleoapele pe jumătate lăsate: știa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a impune unui pacient să se așeze lîngă cineva în autobuz și apoi să-i ceară acelei persoane să schimbe locurile fără un motiv sau fără nici o scuză; a merge în grup pe stradă în șir indian; a face un compliment unui necunoscut; a se ridica în picioare și a închina în sănătatea cuiva pe rînd, într-o cafenea. Este extrem de util dacă terapeutul și-a format deja o idee cu privire la ce s-ar putea întîmpla cînd se utilizează setul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sau lipsită de sens cu altă persoană. De exemplu, a cere cuiva să schimbe locul în autobuz cînd persoana care întreabă nu vrea de fapt locul, dar face asta fiindcă așa i s-a cerut, sau a face cuiva un compliment fără ca persoana care îndeplinește sarcina să creadă cu adevărat ceea ce spune (ei vor ști că nu sînt sincer și se vor supăra). În realitate, nici un pacient nu a raportat vreodată o reacție care să indice că cealaltă persoană știa că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt sincer și se vor supăra). În realitate, nici un pacient nu a raportat vreodată o reacție care să indice că cealaltă persoană știa că el nu era sincer. Dimpotrivă, pacienții sînt adesea uimiți că majoritatea oamenilor reacționează chiar și la complimente nesincere cu o plăcere evidentă. Ideea că ei pot face pe altcineva să se simtă și să se comporte într-un anumit fel presupune o provocare puternică. Este, de asemenea, important să se reamintească participanților că cealaltă persoană care ia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Tata nu prea era de acord cu aceste metehne ale mamei, dar n-avea ce face. Majoritatea timpului eram cu ea, dânsul fiind mai toată ziua la serviciu. Dacă se întâmpla ca vreo vecină să-mi facă din politețe vreun compliment, că am părul ondulat ca o zână sau că, ochii strălucesc ca smaraldul, că obrajii sunt roșii ca un măr copt, mama intervenea numaidecât, spunând că, frumoși sunt toți copiii când sunt mici, fără nicio deosebire. Mi-a povestit tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toți acești vagabonzi care rătăcesc pretutindeni și știu tot ce se petrece sub soare nu vă povestesc nimic? Solomon răspunse: — Nu vi se poate ascunde nimic, domnii mei! Nu mi-aș dori niciodată să am potrivnici ca domniile voastre... Giancarlo Întrerupse complimentele care pentru cei doi negustori erau Începutul firesc al oricărei negocieri: — Propun, domnilor, să nu pierdem din vedere de ce ne aflăm aici. Messire Solomon, spune-ne mai bine unde se găsește acum jupânul Urs. Am străbătut un drum lung ca să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]