27,363 matches
-
luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în celebrul fals propagandistic - Protocolul înțelepților Sionului: "Tot ce e benefic pentru poporul iudeu este drept și sacru din punct de vedere moral".) Măreția "Reich-ul de o mie de ani" ori societatea egalitaristă comunistă, paradisul săracilor - iată
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
poate tot preot iezuit - ne-ar putea oferi unele explicații privind originea fosilelor pe care le studiază. Exprimă și ele "libertatea creativă a lui Dumnezeu", adică au fost plămădite tot de tatăl ceresc, cu scopul de a inspira fiilor săi concepții evoluționiste? Revenind la subiect: voga extratereștrilor s-a instalat cu autoritate după al II-lea Război Mondial, fiind promovată decisiv de doi factori convergenți: tensiunile războiului rece și debutul erei cosmice. Cele două mari puteri nucleare încercau reciproc să se
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
ornând-o apoi cu jerbe de arpegieri dantelate, similare ghirlandelor florale din tablourile cu Madone renascentiste sau din epoca rococo-ului. Felul în care a fost construit și redat poemul ”O viață de erou” de Richard Strauss a reconfirmat adâncimea concepției dirijorale a lui Mariss Jansons. Dirijorul de origine letonă a exprimat, cu o veridicitate aproape palpabilă, varietatea trăirilor general-umane, cu treceri bruște, adesea dramatice, de la angoasă la extaz și invers, iluminând și tensionând discursul muzical într-un crescendo magistral. Ultima
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
fie că nu i-a înțeles alcătuirea și ethosul. Din nou, muzica lui Enescu a avut de pierdut, iar gradul de receptivitate față de conținutul simbolic, de nuanță metafizică, al simfoniei mahleriene a fost drastic diminuat. Seara a fost salvată de concepția savantă, atotcuprinzătoare imprimată de Cristian Mandeal Simfoniei a III-a de Mahler. Cu gestica lui augustă, aristocratică, Mandeal a construit imensul edificiu sonor acordând importanță și semnificație fiecărui detaliu - ritmic, melodic, armonic, timbral - subliniind cu inteligență, luciditate și viziune perspectivală
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii coincidente în destinul solar al lui Oedip (D.Petecel), ” Cu pași mici spre nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția lui George Enescu (Constantino Salvatore), Cercetări asupra doinei, cercetări asupra lui Enescu (Vincent Rastaedter). A fost a doua ediție în care, din inițiativa muzicologului Mihai Cosma - coordonatorul științific al Simpozionului - comunicările, prezentate în câte o limbă străină de circulație, au
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Anghel sau tânăra Diana Rotaru. Cu celebrul flaut de aur Muramatsu, muzicianul este nu doar un virtuoz, ci și poet. Întregul repertoriu dedicat acestui instrument, de la Bach la contemporani, din genul concertistic sau cameral își găsește o expresie unică în concepția lui Ion Bogdan Ștefănescu. Concertul lui Carmen Petra Basacopol are o alcătuire quasi tradițională în trei mișcări: Quasi Adagio. Molto rubato . Allegro giusto Andante malincolico Allegro risoluto Procedeele de atac neconvenționale sunt folosite cu economie, astfel că flautul își păstrează
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
preferat să creeze mai mult o atmosferă propice meditației decât să profileze capacitățile narative și descriptive ale lucrării și, pentru acest motiv, a creat o stare de așteptare care a luat sfârșit doar odată cu simfonia. Semyon Bychov a etalat o concepție influențată poate de muzica franceză, deci mai puțin dramatică, dorind să estompeze șocul „catastrofei” și să acorde ascultătorului privilegiul de a decripta sentimentul și motivația care au generat această scriere. Dacă a urmărit într-adevăr acest lucru, a reușit cu
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
consemnat în aproape toate muzicile sale, chiar și atunci când orizontul limită abia se zărește. În același timp, Maestrul sondează istoria ca simbol al umanității, caută sensurile, cele foarte aproape de noi și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin experimentare, la unul comparabil, dar îmbogățit, se produce astfel : Concertul devine Simfonie concertantă • Staticul se transformă în Dinamic • Forma de sonată capătă, prin contopirea cu Allegro-ul de concert în concepția culiniană, un aspect aparte. Sonata reflectă evoluția Ideii care experimentează universul substanțial al sunetului. Episodul central al Allegro-ului de concert înlocuiește dezvoltarea (tranzitorie prin definiție) cu o secțiune expozitivă (e drept, precedată și urmată de tranziții), creând alt palier
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de tutti, precum și tema secundară. O cadență marcată în partitură (Solo) precedă coda care încheie Allegro-ul de concert. Concepția lui Cuclin asupra ethosului diferit al temei secunde în raport cu cel al primeia, idee pe care o va detalia atât în Tratatul de forme muzicale, cât și în Estetică,este deja evidentă în această partitură. Și aici, Cuclin evită perioadele cu
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Epitoma esteticii muzicale, urma să fie tipărită în engleză cu o prefață de Vincent d’Indy, dar moartea maestrului, survenită în 1931, a împiedicat realizarea acestui proiect. Este posibil ca în 1954, după experiența Canalului, să fi meditat și asupra concepției personale a semnificației metafizice a formei de sonată. În locul unui descensio abrupt care să impună un ascensio cât mai intempestiv spre punctul inițial, armonia originară a sistemului, e posibil ca Cuclin să fi întrevăzut o altă cale muzicală de atingere
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere pe dominanta (depresivă). Acest tip de mișcare funcțională este caracteristic armoniei lui Cuclin, iar sonoritatea ei devine o stilemă. Grupul tematic secundar
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
este un marș, în cvinte, ascendent/descendent, pe care îl parcurge tema principală, reluată în diverse tonalități. Punctul de „ruptură” îl constituie modulația enarmonică: Do# major - Lab major din măsura 71, care marchează o coborâre bruscă de 11 cvinte. În concepția lui Cuclin, ceea ce urmează nu este doar o „luptă de recucerire a tonului principal”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 187 footnote>. Mișcarea ascensională este asociată cu creația umană, ca răspuns la gestul creator inițial, și cu aspirația spre armonia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
când e uzată - abuzată - necugetat.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, p 92-93 footnote> Cele trei concerte pentru vioară ilustrează evoluția reflecției cucliniene asupra acestui gen: de la etalarea virtuozității și expresivității solistului la cea de imagine a dinamismului uman (caracteristic concepției compozitorului asupra sonatei), interpretat ca o mișcare funcțională de desprindere, apoi de reatașare, ca o sensibilă față de tonica sistemului originar - un răspuns, prin creație, la gestul creator al lumii.
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
făcut o cronică a producției respective, pe care o consider o mare reușită. Opera „Lohengrin” constituie o lucrare specială în repertoriul wagnerian, având conotații profund religioase, creștine și degajând în întregul ei o atmosferă de sacru, de mister, de legendă. Concepția regizorală îi aparține lui Ștefan Neagrău, un artist matur și serios, care a înțeles sensurile simbolurilor wagneriene dar mai ales ale ideilor construcției compozitorului ce pledează pentru puritate și credință în dragoste, pentru încredere între oameni, pentru noblețea și autenticitatea
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
și realizatoarea costumelor de bun gust, având o cromatică adecvată), lumini sugestive care evidențiază stări de fapte, relații inter-umane, realizând o întreagă atmosferă (aparținând lui Cătălin Ionescu - Arbore), dar rămâne în esență o montare clasică, în stil wagnerian ce respectă concepția compozitorului. După opinia noastră, această nouă înscenare devine emblematică pentru evoluția teatrului liric de la tradiție la modernitate, pentru că ea respectă și nu trădează în nici într-un caz întreaga ideatică și filozofie a marelui compozitor german. Numai astfel, vedem
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
Am receptat „Focul Anatoliei” ca pe un eveniment, deștept gândit anume pentru zilele noastre, când atributele esențiale ale show-ului sunt: grandios, strălucitor, monumental, bogat, adică mega..., dar și ca pe un spectacol unic, foarte interesant, cu personalitate, original prin concepție și bun din punct de vedere coregrafic, mai puțin părțile solistice lirice, cam subțirele. Cei care l-au urmărit, cu siguranță au înțeles de ce ei și nu alții sunt consemnați în atât de vânata „Guinness Book of Records”.
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
acut convingător, a creat un personaj complex, construindu-și foarte bine fiecare arie pentru a releva accentele sarcastice, parodice ori ironice. Siebel a fost Andra Bivol, o tânără apariție care ne-a impresionat prin modul în care s-a integrat concepției regizorale, înțelegând subtilitățile personajului. În Valentin l-am reascultat pe baritonul Vicențiu Țăranu care a mai interpretat acest rol și în vechile distribuții ale operei. Vocea sa s-a maturizat , s-a împlinit și rotunjit frumos, realizând astfel, un personaj
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
Valentin cu trăire dramatică pe care o vom reține cu siguranță. Martha a fost Angelica Popescu, o tânără mezzosoprană onestă. În Siebel, soprana Julia Stein s-a străduit să interpreteze rolul la cerințele impuse atât de partitură cât și de concepția regizorală. Îi putem reproșa o anumită timiditate scenică pentru un debut. Daniel Filipescu, în Wagner, s-a integrat onorabil întregii distribuții. Baletul din scena „Noaptea Walpurgiei”, construit magistral de Alexa Mezincescu, a beneficiat de două cupluri de balerini de excepție
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
onorabil întregii distribuții. Baletul din scena „Noaptea Walpurgiei”, construit magistral de Alexa Mezincescu, a beneficiat de două cupluri de balerini de excepție: Călin Rădulescu - Bianca Stoicheciu și Bogdan Plopeanu - Bianca Fota. Întregul colectiv de balet sa integrat artistic cu profesionalism concepției spectacolului.
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
cu sufletul, inima și mintea, fiecare detaliu bucurându-se de aceeași atenție și dragoste. Iar costumele - de la linie la culoare, de la textura la ambianță și volum, ele însele o fină reliefare a anotimpurilor; luminile - care la rândul lor subliniază subtil concepția filozofică asupra lucrării, împreună cu harul interpretativ și look-ul balerinilor sibieni, toți de nota zece, au făcut din premiera baletului Anotimpurile un eveniment, un succes, și o mare izbânda a teatrului respectiv. De ce izbândă și de ce a Teatrului? Simplu. Pentru că
La Sibiu, Eleganța unei creații by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84265_a_85590]
-
este una dintre cele mai mari creații umane! Dacă noi nu putem face un lucru mare, să încercăm cel puțin să facem ceva ieșit din comun." Încercare plină de riscuri: transpunerea în muzică a unui asemenea subiect punea probleme de concepție componistică și mai cu seamă de adecvare a muzicii la sensurile tragediei, la trăirile fundamentale. Pentru a se apropia cât mai mult de esența lor, Verdi era dispus să cuteze cele mai radicale modificări ale convențiilor genului, suprimând elementele exterioare
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
Șt. Niculescu și îi aprecia originalitatea. Sunt consemnate și discuțiile din cadrul colocviului din Oldenburg, unde Ștefan Niculescu a fost invitat în 2006 și la care au participat și fostele sale studente, Violeta Dinescu și Adriana Hölszky. Atunci a vorbit despre concepția sa componistică, analizând câteva lucrări proprii. Sunt incluse de asemenea laudatio de Prof. Dr. Reinhard Lauer la decernarea Premiului Herder, Universitatea din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
din București, sub conducerea lui Lawrence Foster. Muzica este tratată în stil modern și are caracter rapsodic. Conținutul se bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini, două colinde transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
pe ale Americii precolumbiene ilustrate mitic de faimosul oraș al aurului, El Dorado, ci să le tezaurizeze în beneficiul umanității și mai ales să le păzească de spoliatori. Cruciatul luptă ex catedra punînd în locul crucii, a religiosului, știința și o concepție umanistă împotriva unor satrapii moderne nazismul, comunismul sau orientale, în "The Temple of Doom". De data aceasta, Indiana se deplasează în Peru în căutarea orașului mitic Akator, El Doroado, și a craniilor de cristal într-o cursă contra cronometru cu
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]