1,143 matches
-
În principal, structurarea problemei și apoi descoperirea câmpului soluțiilor posibile. Așadar se impune o analiză fină și exhaustivă pentru deciziile tactice și o mare capacitate de sinteză pentru deciziile strategice; aplicarea sistematică a metodelor riguroase pentru primele și mai multă conceptualizare pentru ultimele. Formularea strategiei este În mod inerent diferită de la o situație la alta, dar și dinamică. Ea diferă de la caz la caz, pentru că esența formulării unei bune strategii este Îndemânarea antreprenorială În poziționarea și organizarea mediului său pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
revistei „Ateneu” (1986) și al orașului Slobozia (1992). Unele dintre poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
Deschiderea aglutinantă ce definea „heracliteismul” (conceptul e preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii perpetue însemnate de Heraclit) ajunge să copleșească suflul liric. Drept pentru care poetul se va orienta către proză. Impasul în care l-a adus conceptualizarea excesivă, preocuparea deosebită față de construcție, de structurarea etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc vulturii, 1987) și la reveria istorică
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
viața”. Un volum, Cina (1977), este apreciat și recomandat de Gheorghe Tomozei, care îl așază „sub zodia bestiarelor cantemirene, dar și a Luceafărului emiescian”. O altă carte, Răpirea (1978), este prezentată cu căldură de Nichita Stănescu; el vorbește de o conceptualizare a imaginii la C.: „Textul cărții este dur și penetrant ca o lacrimă înghețată”. Poetul se crede un damnat, în veșnic abandon. Solitar insolit, va fi mereu un incomod protestatar în forme poetice voalate, dar care uneori frizează pamfletul: „o
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
sunt în același timp și factori de reziliență ai familiei. Așadar, dacă ai șansa de a crește într-o familie rezilientă, îți sporesc factorii de protecție. Masten și Coatsworth (1998, apud Patterson, 2002) sintetizează trei condiții ale rezilienței familiei: 1. conceptualizarea rezultatelor acțiunilor la nivelul familiei (măsura în care un individ, membru al familiei, participă la rezolvarea problemelor familie); 2. depășirea unor riscuri care fac să se creadă că familia nu va reuși; 3. înțelegerea mecanismelor de protecție (factorii de protecție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cadrele și de actorii care dominau câmpul literar al începutului de secol: cenacluri, raporturi privilegiate cu mediul politic, elitele de cititori. Problematizarea directă a bazinului demografic din care se recrutează scriitorii și cititorii are în acest sens un potențial revoluționar. Conceptualizarea "milioanelor" e o readucere a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie, ca o scufundare în magma originară de resurse și pure posibilități din care s-a născut. Vom înțelege astfel de ce oamenii începutului care operează cu aceste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Heliade Rădulescu legate în mod direct de reprezentarea corpului social și a angajării lui în producția de literatură. Tema centrală a reflecției sale e aceea a unei populații - anonime, numeroase, nedeslușite - care să fie implicată în literatură. Multe dintre conceptualizările la care recurge, "multitudinea", "sarsailismul", "cenobitismul", sunt variațiuni, uneori pozitive, alteori negative, pe marginea unor reprezentări demografice. Ceea ce e interesant în acest caz e persistența preocupărilor. Într-un fel, toată cariera sa a fost pusă în slujba unei asemenea problematizări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o analiză a formelor de viață contemporane (2001), iar Antonio Negri și Michael Hardt au conceput prelungirea influentei lor cărți din 2000, Imperiul, printr-un text intitulat Multitudinea: război și democrație în epoca imperiului (2004). Contextul care a determinat această conceptualizare e un aspect particular al globalizării: decuplarea politicii de elitele naționale, delegarea tacită a autorității spre o rețea de guvernare care scapă vechilor cadre de suveranitate și reprezentare implicate de statul național. Altfel spus, un fenomen de globalizare a puterii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simple persoane particulare neînsumabile. Rolul acestei reprezentări în reflecția contemporană asupra unei democrații postnaționale e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod curent, a pleca de la o asemenea conceptualizare înapoi spre ideologia politică a romantismului s-ar numi anacronism sau, mai rău, protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a finalității fără scop. Doar că filiera pe care au fost vehiculate aceste noi forme de apreciere estetică a fost legată prin figurile monumentalității de recuperarea trecutului și ulterior de exaltarea conștiinței naționale. Estetica fragmentelor ocupă un loc esențial în conceptualizarea epopeilor naționale după 1760, unde monumentalitatea numea atât evocarea trecutului, cât și rețeta compozită de producție prin reunirea unor bucăți disparate de poezii, legende sau expresii populare 21. Ulterior, figurile monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vorba de a răspunde la un "apel", ci și de a te recunoaște în el, de a reuși să definești tu însuți chemarea care îți conduce destinul. Și oricâte limitări ar avea universul profesiilor, oricât de stereotipe ar apărea ocupațiile, conceptualizarea vocației e condusă de aspirația de a inversa raportul dintre muncă și chemare - în loc să îți placă ce faci, să faci ce îți place: "fiecare are dreptul ca ocupația sa, care îi asigură conținutul fiecărei zile, să nu fie impusă și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010, pp. 339-379. Despre situația conceptualizării caracterului național din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010, pp. 339-379. Despre situația conceptualizării caracterului național din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la pp. 344-346 (cu referire directă la problema folclorului în raport cu domeniul caracterologiei naționale). 34 Ibidem, p. 242. 35 Ibidem. 36 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 426. 37 Ibidem, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu doar teologice, ci și etice și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției Bisericii în perioada pontificatului său. Teza regalității lui Cristos a cunoscut o conceptualizare sub aspect teologico-juridic, exprimată în enciclica Quas primas 52. Ideea de bază a conceptului era aceea că adevăratul rege trebuia considerat Cristos (nu doar în sens metaforic, ci și în sens specific). Această regalitate implica o stăpânire nu numai în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Orientul Mijlociu, diplomația Uniunii Europene Cuprins Lista de abrevieri / 7 Prefață (Vasile VESE) / 9 Cuvânt-înainte / 13 Capitolul 1. Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene. Aspecte teoretice, structurale și funcționale / 17 1.1. Diplomație și securitate - fundamente teoretice / 17 1.1.1. Diplomație - conceptualizare / 17 1.1.2. Securitate - scurtă abordare teoretică / 32 1.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a conflictelor internaționale / 39 1.3. Specificul structural și funcțional al diplomației Uniunii Europene la începutul secolului al XXI-lea / 46 Capitolul 2
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
am neglijat în tot acest răstimp) și nu în ultimul rând părinților. Pentru toate acestea sincere mulțumiri! Capitolul 1 Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene - aspecte teoretice, structurale și funcționale 1.1. Diplomație și securitate - fundamente teoretice 1.1.1. Diplomație - conceptualizare "Diplomația este aplicarea inteligenței și tactului în desfășurarea relațiilor oficiale între guvernele statelor independente"5 (Shaun Riordan) "Diplomația a fost dintotdeauna și este pretutindeni; totuși, cu reperele ei actuale diplomația, ca interacțiune structurată și continuă, nu a existat dintotdeauna, ci
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Dictionnaire de pédagogie, 1996, p.124) În ultimele decade, conceptul de evaluare a elevilor a suferit transformări semnificative în ambianța învățământului și a procesului de învățare. Iar secolul al XX-lea a fost decisiv pentru evoluția evaluării. Pornind de la prima conceptualizare științifică a lui Tyler, urmată de cele oferite de Bloom și de contribuția lui Popham sensul practicilor evaluative s-a schimbat în intenția de a se adapta la noile cerințe educative și sociale. Definiții ale evaluării elevilor Evaluarea folosită în
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sau implicită, a evoluției relațiilor internaționale. Potrivit lui Hedley Bull, relațiile internaționale au evoluat de-a lungul timpului în trei etape, calitativ diferite, din punctul de vedere al Relațiilor Internaționale. Cele trei etape se disting în primul rând prin modul de conceptualizare a lor, putând fi aplicate retrospectiv realității istorice a diferitelor perioade din trecut. O prima etapă se caracterizează prin existența statelor ca entități de sine stătătoare, independente, fără legături între ele. Relațiile internaționale sau sistemul internațional nu există în acest
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și reducerea incertitudinii în interacțiunile internaționale. Evaluând în profunzime aportul Școlii engleze, această conceptualizare a ordinii și regulilor, însoțită de analiza implicațiilor ei pe plan practic și normativ, reprezintă o propunere de a schimba perspectiva, unghiul de abordare, cheia de interpretare a relațiilor internaționale. Ordinea este definită de Hedley Bull ca un aranjament menit
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
a politicii internaționale. Fiind vizibile și, adeseori, generând riscuri serioase, încălcările înțelegerilor internaționale rămân mult mai frecvent în percepția colectivă cu privire la ceea ce înseamnă politica internațională. Pentru un autor ca Andrew Linklater, principala contribuție a Școlii engleze constă tocmai în această conceptualizare a ordinii, această căutare extinsă a modalităților în care state caracterizate prin culturi foarte diferite pot conveni asupra unor principii minimale ale ordinii și justiției internaționale, formând o societate a statelor. Situând teoriile în ordinea cronologică a elaborării lor, Școala
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
cultural al acelor ani este posibilă prin apel la flash-urile memoriei. în acest text am încercat să arăt care sunt principalele echivalențe date disciplinei istoriei și m-am concentrat asupra a trei semnificații majore: trecutul, timpul și narațiunea. Deși conceptualizarea tuturor acestor semnificații a fost rodul reflecției și speculației filozofice încă din Antichitate, nefiind condiționate de spațiile culturale în care ele au fost produse, m-am limitat la a descrie particularitățile acestora în spațiul fost comunist al Europei Centrale și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
coduri evidențiază structura unei extinderi sau generalizări a castrării, a stingerii dorinței. Iată deci că și în analiza conotației rămân în funcțiune și sunt puse la lucru, deși nu intenționat și poate nu perfect conștient, aceleași instrumente care provin din conceptualizările unei psihanalize antropologizate, folosite și anterior, pentru analiza teatrului racinian. Definiția structurii semnificative, pe care, pe urmele lui Piaget, o propune Lucien Goldmann este similară cu cea a structuralismului lingvistic: o "serie de regularități care fac ca, într-un ansamblu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența concretă, observația reflexivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă. Inițial, cel care învață trăiește o experiență concretă pe baza căreia face observații și asupra căreia reflectează. Aceste observații permit conceptualizări abstracte care produc generalizări sau principii. Folosind aceste generalizări, cel care învață poate fi implicat în
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența concretă, observația reflexivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă. Inițial, cel care învață trăiește o experiență concretă pe baza căreia face observații și asupra căreia reflectează. Aceste observații permit conceptualizări abstracte care produc generalizări sau principii. Folosind aceste generalizări, cel care învață poate fi implicat în experimentarea activă care generează o experiență concretă de nivel superior. Aceste patru elemente formează esența unei spirale a învățării care poate fi inițiată de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]