1,159 matches
-
implozează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul inițial se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă a unei lumi abordate brutal, dar înțelese profund. Cu alte cuvinte, opera lui Marin Gherasim descrie un itinerariu vast care conciliază fervorile pecabile ale cărnii cu parfumul ireal și casant al moaștelor mîntuitoare.
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
concentrarea unei adversități și uri profunde între cele două fețe ale vieții și lumii basarabene, publice sau private, cea rusească și rusofilă, respectiv cea basarabeană și filoromână, fețe și fațete care nu se pot despărți una de alta, dar nici concilia - asemenea unui cuplu conjugal, care se iubește, în stil balcanic, dar și rusesc, cu „năbădăi”. (Și Makanin, în Underground, ironizează la un moment dat cuplul abisal al literaturii ruse, care trece așa de ușor de la păruială la amor.) Ura conjugală
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
pentru a le putea utiliza în activitățile lor specifice. Detalii se pot solicita la Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. , Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22, sau la tel. 219 171. DUȘAN BAISKI Campanie de informare l Femeile rrome sunt conciliate Asociația Filantropică Medicală Creștină Christiana continuă faza a doua a proiectului „Educație și suport pentru grupuri marginalizate”, finanțat de Church of Sweden Aid. Beneficiare sunt femeile de etnie rromă din zona Kuncz. Ele află, prin intermediul întâlnirilor periodice cu membrii asociației
Agenda2005-47-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284397_a_285726]
-
au intenționat să vîneze, a primit răspunsul. Dar întrebîndu-i dacă au vînat ceva și răspunzîndu-i-se negativ, scandalizat celebrul critic a replicat " Atunci de ce nu spuneți că ați fost să vînați lei?" Înțelegîndu-se, într-o perfectă armonie, "viețiștii" nu se puteau concilia cu de toți recunoscutul conducător al revistei, Ibrăileanu. Își făceau și vacanțele împreună, la mînăstiri sau în localități din apropierea munților Moldovei și, apoi, cu toții contribuiau la alcătuirea celei mai bune reviste din țară. Poetul nostru a trăit, din 1916, momentul
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
acela de a fi o "marfă", de a fi vândută - și pictura lui Philippe Caracostea pare a răspunde cu brio acestui deziderat -, aceasta nu înseamnă că ea nu poate fi admirată. întrebarea este în fond foarte generală: cum poate fi conciliată arta - prin esența ei ruptă de tranzacția de vânzare-cumpărare - cu economia de piață? Cui trebuie să placă tabloul, artistului sau mai mult cumpărătorului? Pe cine trebuie să-l reflecte el? Pericolul este foarte mare ca arta să se transforme într-
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
Serviciul de expediție al editurii, adică postul cel mai umil. Noica îi scria atunci că a descoperit în această carte vechi motive obsesive de acum treizeci de ani. Era atunci, ca și acum, un nereligios, un anticreștin care, adesea, se concilia cu Dumnezeu și Isus Christos. Poate de aceea "nu mă înțeleg în profunzime decît cu evreii". Se plîngea, ca de obicei, de sterilitatea sa cronică, pe care încerca să o frîngă, întrebîndu-se însă de ce și pentru ce ar izbîndi. Nouvelle
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri Manor (Israel), cu o inspirată evocare a relațiilor istorice dintre turci și români, conciliați după atâtea conflicte prin tolerare reciprocă. Tot în sensul afirmării identității au mai vorbit Leo Butnaru și Valeriu Matei (Republica Moldova), Horia Gârbea, Puși Dinulescu, Elena Loghinovski, Ricardo Montserrat (Spania). O chestiune derivată a relației „eu - celălalt” este și aceea a
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
se face joncțiunea la un nivel superior între două capete de afiș interbelice: mult editata monografie a lui Ion Popescu-Sibiu și studiul despre Eminescu al doctorului C. Vlad (minus impreciziile entuziaste și involuntarele imprecații ale celui din urmă); căci se conciliază creator și se sincronizează punctual informația cu speculația, astfel încât cartea reprezintă un salt solitar, fiind de departe și probabil pentru multă vreme demersul critic românesc cel mai aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
căutării în orizonturi tulburi, dar și bucuria victoriei depline pe termen lung, pe acela care măsoară întreaga lor carieră. Toți au înfrînt, împreună, asalturile mutilante ale realismului socialist, iar fiecare în parte a găsit soluții surprinzătoare și spectaculoase de a concilia Orientul cu Occidentul sau, uneori, chiar de a eluda presiunile acestora prin recursul la căi alternative, pe cît de ingenioase, pe atît de autentice și de solide. În această dispută a paradigmelor, în această oscilație sfîșietoare între formă și semn
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
la Sibiu 2007. Pe alte scene unde-l văzusem în ultimii ani părea copleșit de oboseală. De data asta însă artistul și-a alcătuit o formație pe măsura complexității propriilor capacități expresive, ca saxofonist, cântăreț, recitator: un nonet capabil să concilieze ecouri din Sun Ra sau Art Ensemble of Chicago cu frazările a doi rapperi (Jalal și Vicelow), fantasmele keyboardistice ale malianului Cheik Tidiane Seck, cele ghitaristice ale francezului Stephane Guéry și suportul solid al camerunezului Raymond Doumbé la ghitară-bas și
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
mînă, o examinează pe ambele fețe și exclamă: ,Suntem scăpați!" Cît de grosieră trebuie să fi fost imitarea celor două semnături pentru ca o privire atît de sumară să-i ofere prefectului certitudinea unui fals? Și atunci, cum s-au putut concilia, în cugetul lui Trahanache, cele două ipostaze ale plastografului: de o îndemînare extremă în plăsmuirea scrisorii de amor și de o totală stîngăcie în falsificarea poliței? E o întrebare căreia nu izbutesc să-i aflu răspuns. Și sper să nu
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
comunismului doresc să transmită urmașilor repulsia față de chipul și măștile violenței. Deunăzi, reclama pe o jumătate de pagină a unui ziar pentru bucureșteni pentru acel post privat de televiziune ce ne gratulează cu cele mai spumoase pete de sânge, ne concilia, spre a ne fi "mereu mai aproape": Află adevărul până la cel mai mic detaliu. Implică-te cu toată ființa ta. Râzi cu poftă. Folosește fiecare moment pentru a te bucura..." Râzi, adică. La asta nu mă gândisem!
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
le revedea. ("Adio, Gonzalv!" exclamă Ioanide în sine.) Cu toate acestea, contactul cu studenții era insuficient pe calea asta și Conțescu plănuia să dubleze peste o lună orele de curs și seminar, pentru a câștiga timpul pierdut. Peste vară, ca să concilieze prescripțiile medicale cu programul de lucru, geograful socotea să se instaleze statornic într-o regiune muntoasă din Muntenia, unde avea un teren. Până acum se adăpostise în cort, ducîn-du-se și venind, periodic, cu trenul. Credea că e mult mai nimerit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și câteva schițe. Sensul articolului era în general că Ioanide reprezenta primul arhitect mare al școalei creatoare urbanistice după câteva generații de arhitecți profesionali mai mult sau mai puțin merituoși. Ioanide renunțase la pitoresc și specific de suprafață, căutând a concilia viziunea apriori a arhitectului cu spiritul peisajului local. Când Pomponescu sosise, Gulimănescu, din epatare pentru orice autoritate, îl întrebă dacă știe despre articol. Acela, circumspect, neștiind despre ce e vorba și nevrând să se manifeste satisfăcut în cazul când ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care vrea să fie riverană unde n-are palmac de pământ. Drept recunoștință... o să vă escludem pavilioanele voastre de la navigațiunea pe Dunăre" Guvernul susține libertatea navigațiunii pe Dunăre și în același timp rezervă cabotajul pentru statele riverane? Cum se pot concilia aceste două principii contrarii? întreabă d. Kallimach - catargiu și adaogă: În Londra am pierde toate simpatiile. Presa engleză afirmă deja prea mult că politica noastră este cu totul înfeodată celei germane... Occidentul nu va mai pune nici o bază pe noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apare puternic influențat de producerea de norme legate de limbajul drepturilor. În opinia unor cercetători, drepturile sunt "lovituri" (Dworkin, 1977), argumentații care permit rezolvarea unui conflict atât între indivizi, cât și între instituții și cetățeni, pentru că sunt în măsură să concilieze, în baza unor argumentații care pot să fie universal acceptate, diverse concepții de viață și justiție. Cu alte cuvinte, drepturile, dacă "sunt luate în serios", sunt condiții suficiente pentru găsirea unui punct de echilibru în hotărârile jurisprudențiale, un echilibru care
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
în locul corpului plin, de cal, al inorogului? Sau poate a prețuit gândirea filosofică elină, ce vedea în Dionysos, zeul țapului, pe cel de două ori născut întru nemurire, acceptând înțelept adevărul naturii duale a omului, în care apollinicul și dionisiacul conciliază? Pavel Chihaia identifică în stema pe care o analizăm un alt animal decât licorna - “un țap cu corn care învinge un balaur” , simbol biblic descoperit de autor în cartea lui Daniil (8,3-7) din Biblie, profetul care are o vedenie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
lingvistic, încât „ne mai lipseau steagurile pe națiuni”. Doamna Moise avea o prezență de spirit fabuloasă și deseori ne întreba: - Dragii mei, ajutați-mă vă rog la evaluare, ce facem, rămânem în Europa, intrăm în Asia ? Eram atât de toleranți, conciliam ușor, pesemne datorită educației primite, încât răspunsul nostru venea imediat și direct: - Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lingvistic, încât „ne mai lipseau steagurile pe națiuni”. Doamna Moise avea o prezență de spirit fabuloasă și deseori ne întreba: Dragii mei, ajutați-mă vă rog la evaluare, ce facem, rămânem în Europa, intrăm în Asia ? Eram atât de toleranți, conciliam ușor, pesemne datorită educației primite, încât răspunsul nostru venea imediat și direct: Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
detalii, vezi cartea cu titlu omonim), accesibile oricui. Sarcină grea, impunând drept condiție preliminară renunțarea, asceza, reprimarea tendințelor egolatre și a impulsului afirmării de sine. În plus, naratorul acesta ubicuu și lipsit de viață personală ar avea menirea de a concilia literatura cu viața și de a-i învăța pe ceilalți (pe cei care trăiesc fără a fi capabili să povestească) alfabetul unei etici „de buzunar“, la îndemâna tuturor. Ceea ce nu înseamnă, cum tinde să creadă scriitorul într-un moment mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tăceam. „S-au produs dereglări. Ar trebui niște reașezări, altă articulare. Să fiu readus la funcționalitate. Recentrat, poate.” Îl ascultam Îngrijorat, fără să rostesc vreo vorbă. Poate avea dreptate, cine știe... Se simțea agresat de un adevăr ascuns, greu de conciliat, primejdios. În aceeași perioadă, prietenul său, Mircea Horia Simionescu, fusese șocat de o mică secvență În parcul Ioanid. Era cu o prietenă și cu Radu. Aveam să ascult relatarea, mult după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
tema viitorului scriitor: „ce-i viața, ce-i moartea, dar mai ales ce-i lumea”. Elevul consideră că uimirea și frica de necunoscut nasc sentimentul divinității, dar și pasiunea cunoașterii, pe care va Încerca, de altfel, de pe atunci, să le concilieze Într-o sinteză caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sa viață este cuprinsă În acest moment. Imaginea conferită de operă, ca și de acest film pare a unui om obsedat de identitatea sa, decis să scruteze fiecare aspect al eului, să nu evite nimic În procesul autoanalizei. Cum am concilia această imagine cu afirmația menționată?” Nu era o contradicție ireconciliabilă. Intensa implicare și detașarea lucidă, amploarea afectivă ca și cea cerebrală serveau incisivei introspecții. „Îl rănesc toate și se poate detașa de orice”... A doua Întrebare se referea la Chicago
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mândru că sânt european. A fi european înseamnă pentru mine nu a fi bun (mai bun decât alții), ci a fi complex, a fi un personaj complicat, plin de contradicții interne, dar în stare să le recunoască și să le concilieze. Marea tradiție europeană mi-a ghidat întreaga viață, la fel ca și revolta împotriva ei. Dar a vorbi despre Europa e la fel cum vorbești despre America sau Asia: ce frază poate să cuprindă toată realitatea lor? Și chiar ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]