13,648 matches
-
puse întrebarea iar răspunsul și-l dădu tot el. Pentru simplul fapt că acel cărui poporul îi spunea Mesia nu avea nici cea mai mică putere. Iar Iisus stătea în fața lui legat la mâini, neputincios, abătut și umil ca orice condamnat fiindcă văzuse mulți în calitatea sa de suveran și judecător. Acel ,,Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci mai degrabă un aspect comun
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
luate pentru haremurile demnitarilor otomani. Plânsetul lor o îngrozea. Cei prezenți gemeau ușor la fiecare cădere de capete. Soarele se ridicase cu mult deasupra orizontului, tăind cu razele lui pânza seninului de zi. În dreptul eșafodului ajunse cel de al treizecilea condamnat. Un tânăr înalt, chipeș, cu ochii mari și senini ca ai apelor cristaline de munte, mustață groasă, până la colțurile buzelor, plete negre, căzute peste umerii dezveliți din cauza sumanului despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
înhață!”, scormonindu-ne cu privirile reci și imobile intențiile, poze, haine și de „paznic-vânător” și de „vânat”, cătușe, chei și lacăte pentru lanțuri de prindere a picioarelor, monitoare prinse în zalele groase ale lanțurilor de la glezne, care urmăreau pretutindeni deplasarea condamnaților, în orice loc și timp s-ar fi aflat, bonete, caschete, scrisori ale condamnaților pentru cei dragi și pentru lumea de-afară și cu atât mai mult m-a nedumerit și întristat întâmplarea nefericită a unui gardian, de a a
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
și de „vânat”, cătușe, chei și lacăte pentru lanțuri de prindere a picioarelor, monitoare prinse în zalele groase ale lanțurilor de la glezne, care urmăreau pretutindeni deplasarea condamnaților, în orice loc și timp s-ar fi aflat, bonete, caschete, scrisori ale condamnaților pentru cei dragi și pentru lumea de-afară și cu atât mai mult m-a nedumerit și întristat întâmplarea nefericită a unui gardian, de a a fi fost omorât de către un pușcăriaș, atras printr-un vicleșug chiar în celula acestuia
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
ales acești pași împleticiți ?! Dacă ți-ar fi plăcut și-ai fi prețuit diversitatea nu încurcai acest loc câțiva ani din viața ta, unică și fără șansa de-a o mai lua de la capăt!”... Sunt câteva cuvinte scrise de un condamnat, economist și profesor, pedepsit pentru furturi și escocherii bancare repetate și care n-a apucat nici măcar să le trimeată cuiva și nici să le semneze, undeva pe un petec de hârtie găsit lângă tinetă! S-a sinucis imediat după remușcările
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
de Los Alcatraces sau Insula Cormoranilor - a corbilor de mare, folosită ca palisadă militară pentru armata coloniștilor și pentru partizanii statelor confederației ... A fost la vremea ei ca fortăreață, cea mai mare construcție de beton armat din lume, construită cu condamnații locali și zonali, până în 1934 când a devenit închisoare federală. Din anul 1972, la un deceniu de la desființarea ca loc de detenție, a devenit “parc naționa!”. De la primul vizitator al închisorii din 1973, eu am fost în 8 noiembrie 2009
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Foarte simplu pare la prima privire... Oare chiar nu înțelege că unele chestiuni nu se potrivesc absolut deloc?”. După ce Iuliana recunoaște că cel declarat vinovat nu este făptașul, din nou se instalează incertitudinea. Apare următoarea victimă în persoana iubitei celui condamnat pe nedrept, cea care a crezut în nevinovăție și a angajat un avocat pentru apărare. Istoria se repetă. Femeia este răpită și dusă în același loc unde cu ceva timp în urmă, Iuliana a suportat durere și umilință. Bestia umană
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
Foarte simplu pare la prima privire... Oare chiar nu înțelege că unele chestiuni nu se potrivesc absolut deloc?”. După ce Iuliana recunoaște că cel declarat vinovat nu este făptașul, din nou se instalează incertitudinea. Apare următoarea victimă în persoana iubitei celui condamnat pe nedrept, cea care a crezut în nevinovăție și a angajat un avocat pentru apărare. Istoria se repetă. Femeia este răpită și dusă în același loc unde cu ceva timp în urmă, Iuliana a suportat durere și umilință. Bestia umană
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
că într-o zi, va trebui să te întorci și să treci de voie sau de nevoie acel râu. „Isihia, Isihia” În fața unei posibile mari treceri, chiar și flacăra religiei și a credinței devine mai mică și nu e de condamnat, fiindcă până și Domnul, în astfel de împrejurări a strigat cu durere, că a fost părăsit. Nimeni nu poate fi condamnat când tremură în fața posibilului final, fiindcă aici nu mai există eroi și nici cununi. Dar există o diferență pentru
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
Acasa > Strofe > Atasament > TRĂDAREA Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trădarea Ca pe-o haină ponosită, veche, Ai schimbat iubiri după iubiri Prețul însă-i fără de pereche Condamnat ești singur ca să fii. M-ai trădat cu zâmbetul pe buze Vorba-ți nemiloasă mă ardea Sufletu-mi murea încet în mine Chiar de fața-mi caldă surâdea. Te-am iertat că mare mi-e iubirea Zâmbet peste lacrimi am
TRĂDAREA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363624_a_364953]
-
răspuns diriginta Oficiului, cea care era soția secretarului primăriei. Aceasta mi‑a strigat în telefon: - Nu aveți voie să folosiți telefonul! - Dar telefonul este pe numele meu, iar abonamentul este plătit la zi. De ce să nu am voie? Până și condamnații la moarte au dreptul să dea un telefon. - Așa am primit dispoziție, a strigat încă o dată soția secretarului și mi‑a închis telefonul. După puțin timp a apărut cineva cu o scară și mi‑a tăiat firul de la telefon. Am
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
de ce atâta efort să mă găsiți tocmai în acest defileu unde îmi caut lacrima știți voi să gustați ierburile din pereții stâncilor să vă strecurați în iad pentru o rugăciune căzută din palme? mergeți și căutați-vă izbânda în alt condamnat de la mine nu vă alegeți cu nimic cu nimic cu nimic... Referință Bibliografică: pentru o rugăciune căzută din palme / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia
PENTRU O RUGĂCIUNE CĂZUTĂ DIN PALME de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363689_a_365018]
-
fulgi de păpădii, din fulgi pufoși de pernă... Tu fulg de om, eu fulg de aripă paternă... Nici nebuniei de o clipă nu te-aș duce Ofrandă a iubirii de-o clipă ce seduce Și-mpinge în prăpăstii călău și condamnat, Tu fulg de om, eu fulg de șoim vânat... Și nu te-aș da pe-o umbră de himeră În așternut de sticlă, ca-ntr-o seră, Și-n colivii de aur să te țin, ca-n turn, Tu fulg
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Păcat că mi l-am însușit când nu-mi mai servește la nimic. - Nu chiar. Viața are multe cotloane în care vrând nevrând intri uneori. Până și mămica ta a fost angrenată într-un astfel de carusel. Nu este de condamnat. Așa este viața spre a lua definitiv o hotărâre. Parcă ne-a spus-o chiar ea. Eu am înțeles-o deplin. Ai și tu ocazia acum. - Să sperăm că nu este și cazul nostru. - Deie Domnul. Încheie lecția Ionel Abia
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
Preda pentru că-mi omorâse calul. Speram ca Florea Gheorghe să aibă un pic de omenie și să se răzgândească în ultimul moment, să-i acorde încă un timp, așa cum, în ultimele secunde, i se acordă grațierea, printr-un mesager, unui condamnat, tocmai când acesta și toată lumea care asista, își luase nădejdea de la viață. * Era prin 1976, o toamnă târzie, prin noiembrie și stăteam la părinți, pe malul Dunării. În drumul meu spre serviciu, treceam printr-un teren viran care fusese odinioară
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
Valea Neagră Peninsula, de exemplu, era aplicată ,,broasca“ prin care deținuții după ce se întorceau de la lucru, erau obligați să țopăie în poziția ,,pe vin“, cu mâinile pe șolduri, fiecare ținând în spate un alt deținut. În lagărul de la Valea Neagră condamnații erau obligați să stea înghesuiți câte doi, o noapte întreagă într-o cutie fără acoperiș, etc 13. O altă metodă folosită împotriva deținuților a fost munca forțată. Condițiile de muncă din lagărele și coloniile comuniste au fost dintre cele mai
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
sud-estică a Câmpiei Române și sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Perieși, Grădina, Satul Nou etc.) 14. Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate că dispozițiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, în genere, separațiunea individuală, admițând-o numai pentru condamnații de drept comun și numai pentru o perioadă de maximum 2 ani de la începerea executării pedepsei, în realitate condamnații din secțiile speciale erau trecuți la izolatoare. Astfel de izolatoare se aflau la ,,zarca“ de la Aiud, ,,neagra“ la Sighet și Jilava
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Aiudului - Izolarea Cu toate că dispozițiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, în genere, separațiunea individuală, admițând-o numai pentru condamnații de drept comun și numai pentru o perioadă de maximum 2 ani de la începerea executării pedepsei, în realitate condamnații din secțiile speciale erau trecuți la izolatoare. Astfel de izolatoare se aflau la ,,zarca“ de la Aiud, ,,neagra“ la Sighet și Jilava, ,,cazinca“ la Suceava, etc.. Aici deținuții executau pedepse într-o totală izolare, în condiții de mizerie și înfometare. Un
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Aiud, ,,neagra“ la Sighet și Jilava, ,,cazinca“ la Suceava, etc.. Aici deținuții executau pedepse într-o totală izolare, în condiții de mizerie și înfometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopulării închisorilor. În cei mai mulți ani ai detenției, condamnații politici au dormit pe jos, pe rogojini, în celule neîncălzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire centrală, temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența medicală
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Daniil Sandu Tudor (1896-1960), și despre care mișcare spiritual - duhovnicească vom vorbi mai pe larg, în rândurile care urmează. Condamnat fiind la douăzeci și cinci de ani de închisoare, Părintele Daniil sandu Tudor a murit în anul 1960 în temnița de la Aiud; condamnat la cinci ani, Părintele profesor Dumitru Stăniloae a intrat și el în carcerele Aiudului, de unde a fost eliberat în luna ianuarie anul 1963. Prin urmare, ani îndelungați în România comunistă Lumina taborică s-a ascuns în inimile oamenilor, spațiul exterior
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
cu prezența ei diafană, cu acele momente de iubire, de dăruire și de pasiune, cum nu am mai întâlnit la nicio altă femeie. Și-acum? Iar sunt la un pas să pierd din nou o iubire pură? Sunt oare un condamnat al vieții și trebuie să mă mulțumesc doar cu frânturi de fericire? N-am dreptul să sper la împlinire și la continuitatea ei? Acestea erau gândurile ce mă tulburau în timp ce aranjam fiecare lucru în portbagaj. O vedeam pe Miruna, că
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Au mai făcut-o și alții înaintea mea, nu sunt primul, și nici ultimul”, replicase el iritat. Iar despre pocăință, părerea sa era că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși, pentru condamnați, pentru datornici, adică într-un cuvânt pentru cei învinși și supuși de vitregiile vieții. Răspunsul profetului îl scandalizase și enervase în același timp pe tetrarh. ,, În felul tău ai dreptate tetrarhule, despre cine are nevoie de pocăință, căci suntem cu toții
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
Mai toată plină cu zăpezi de gală, Mi-ai spus într-un răvaș sculptat cu dor Ce l-ai trimis cu ultimul cocor. Ne îmbătasem dintr-un vin târziu, Puteai să-mi fii. Și eu puteam să-ți fiu! Doi condamnați de-un tribunal nebun, Atunci am învățat sentințe să-mi adun!) Ne-am întâlnit în scorburi de lumină, Tu rătăceai, eu așteptam să vină O caravană dintr-un țărm uitat Lângă un far mereu îngândurat. Și m-ai văzut cu
IARNĂ MAGISTRALĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350208_a_351537]
-
zicala nu se mai potrivește, papii chiar au încercat să le aibă pe toate. Merită amintite câteva poduri celebre. În Veneția - Ponte dei Sospiri, singurul care e tradus nu pod, ci punte. Puntea Suspinelor este cea prin care erau duși condamnații din Palatul Dogilor, unde se găsea tribunalul, în închisoare. Tot în Veneția - Ponte Rialto, cel mai mare pod peste Canal Grande. În Florența, peste Arno, Ponte Vecchio are o mulțime de magazine de bijuterii. Tot acolo există un obicei străvechi
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]