4,913 matches
-
obiective, luate ca atare, ce inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită de concepția privind diversificarea și integrarea activităților productive ale firmelor pentru a include și fazele de proiectare și distribuție a propriilor produse (integrarea verticală a activităților orizontale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pot surveni prin acțiunea aspiranților la pozițiile dominante și din modificarea instituțiilor formale care reclamă schimbarea pattern-ului relaționărilor sociale. În același timp, inerția structurală poate decupla instituțiile formale, perpetuând practicile relaționărilor existente. În cazul analizat de noi al sectorului confecțiilor pentru export, politicile monetare ale statului pot induce presiuni de schimbare care să limiteze parteneriatele de tip lohn Între firme autohtone și contractanți externi În favoarea unor strategii de afaceri mai diversificate, cu valoare adăugată mai mare; În felul acesta, presiuni
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
repartiția pe genuri între ramurile strategice și nestrategice. Căci nu s-a operat cu criteriul economic al eficienței, ci cu unul de naturăxe "„natură" politică. Industriile românești cu cele mai mari exporturi au fost, în 2002, în ordine ierarhică: industria confecțiilor, metalurgică, textilă, a pielei și încălțămintei, chimică și a fibrelor sintetice, prelucrarea lemnului. Din aceste cinci industrii, trei sunt din ramuri economice dominate de femei. Cel puțin acestea puteau trece drept strategice, pe criterii de utilitate. Dar subvențiile, creditele și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tăiau din tulpinile de flori partea care trebuia folosită la înmulțireă. Trebuie să specificăm că mediul în care lucrau era foarte destins, favorizând o atmosferă plăcută. În industrie, activitățile spre care erau orientate persoanele cu handicap erau reprezentate de: tâmplărie, confecții textile, montaj, împachetare (cartonajă, reparații motoscutere. Pe tot parcursul vizitelor am constatat că toate activitățile în care erau implicate persoanele cu handicap presupuneau acțiuni simple, repetitive. Pentru realizarea completă a unei activități era necesară implicarea mai multor persoane cu handicap
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cei din echipele de „coaching” care participă la activitățile manageriale), un element se profilează ca fiind esențial: activitatea managerială este, În primul rând (și mai presus de toate), o activitate cu oamenii. Indiferent dacă managerul activează Într-o Întreprindere de confecții sau de producere de utilaje tehnice, Într-o organizație de consultanță sau uzină chimică, el lucrează cu oamenii și se ocupă de oameni. Managementul este un domeniu complex de activități (diferențiate și corelate) care urmăresc atragerea membrilor la realizarea performantă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
până la dispariție. Mari intreprinderi ca Movas, Mecanica, Abrom, FUC, Moldosin, ș.a. care exportau produsele lor pe tot globul, au dispărut, falimentate mai mult intenț ionat. Foștii angajați, fie și-au schimbat meseria, fie au plecat la muncă în străinătate; azi Confecții..., în Lohn! Agricultura socialistă a dispărut. S-au ridicat câteva proprietăți cu acumulări masive de teren și prelucrare corespunzătoare dar marea majoritate a suprafețelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o fi mergând celor de la mare, sau de la munte, sau din străinătate. Producția staționează pentru că lohnul din județul Vaslui duce încet și sigur la faliment unități productive până mai ieri tare bune. Nu e greu de văzut că producția de CONFECȚII pleacă din România ( și mai ales din județul Vaslui) spre țări mai galbene sau mai negre. Am ajuns să ne bucurăm chiar dacă vreunul din exterior promite. Vedeți cât de greu se implantează producția de energie ,,eoliană"? Deși au fost promisiuni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru cei fără vreun venit... Când mai vedeți vreun idiot pe la vreo televiziune că spune că la noi e mai ușoară ca în Vest, să-l scuipați ca pe necuratul...) Ce putem anticipa? Falimente în serie. Mare serie. E gata Confecții Vaslui, Vastex ? Bispuntul s-a dus ! înfeudarea și mai mult a țării, care depinde și mai mult de programele europene (cât dă țara și cât de puțin ne dau ei) Infracț ionalitate în creștere, putem să avem orice poliție. Exod
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
contemporane, piața monopolistică se prezintă într-o structură tot mai diferențiată. Pe de o parte, există structura tradițională în care IMM-urile (întreprinderi mici și mijlocii) prestează servicii pentru populație, mici producători din agricultură, mici meșteșugari în special din sectorul confecții, tricotaje, prelucrări mecanice, pielărie-încălțăminte, lucrări de construcții. Pe de altă parte, altele intră în relații speciale cu firme mari, puternice, de tip oligopol - autohtone sau străine - livrându-le, pe baza unor contracte ferme, anumite servicii, piese, semifabricate, care sunt încorporate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești efectuate de o gospodărie sau o persoană într-o anumită perioadă de timp, pentru plata serviciilor. Se determină prin însumarea următoarelor elemente: − cheltuieli pentru confecții noi și reparații; − cheltuieli pentru sănătate și îngrijire personală; − cheltuieli pentru cultură și agrement; − cheltuieli pentru învățământ și educație; − cheltuieli pentru locuință și întreținerea acesteia; − cheltuieli pentru transport și telecomunicații; − alte cheltuieli pentru plata serviciilor. B) Indicatorii consumului în unități
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Moldova, Ucraina, suntem din nefericire în situația cea mai proastă. De pildă, spre noi sunt delocalizate încă industriile textile. Acestea sunt extrem de volatile, au capacități de producție migratorii, aflate în căutarea mâinii de lucru celei mai ieftine. În Ungaria, deja, confecțiile în Lohn nu mai există. Ce a rămas pentru moment? Centre de cercetare-dezvoltare ale unor companii foarte mari, cum ar fi Nokia, fabrici de automobile, echipamente industriale etc. Ungaria și-a pierdut avantajele fiscale intrând în Uniunea Europeană, nu mai poate
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și Securitate"31. Știri apar chiar și la jumătate de an după eveniment: "continuă să apară lozinci pe pereți. Cu o vopsea metalică, greu de șters (meseria de zugrav e azi cea mai apreciată de autorități). La Magazinul Universal, la confecții, în buzunarele hainelor noi, clienții au găsit... manifeste"32. Multe alte incidente sunt reținute în Jurnal: la parada din 23 august 1981 oamenii scandează pentru o viață mai bună, în septembrie explodează două bombe în Ploiești, minerii aruncă cu pietre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
s-a întors acasă. Mă-sa a primit-o bucuroasă crezând că fetița ei s-a lecuit. A reușit chiar să o înscrie la niște cursuri de calificare de scurtă durată în croitorie și a încadrat-o la Fabrica de Confecții însă, fata a făcut în așa fel încât, după trei luni, i-au desfăcut contractul de muncă. Din acel moment devenise casnică. Aflase și că maică-sa și-a găsit un bărbat bun cu care vrea să se căsătorească. Își
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a muzeului de arheologie și etnografie pe care l-au amenajat în locuința lor și a lucrării ,,Dăinuiri dăneștene“. A crescut cu dragoste zece copii care la maturitate au devenit: Elena Darie, educatoare, Oșești -Vaslui; Maria Blănaru, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Mărioara Obreja, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Florica Hușanu, învățătoare, Iași; Gheorghe Buraga, lucrător la întreprinderea de Transporturi București; Vasile Buraga, învățător, Oșești-Vaslui; Eva Maltcașu, profesoară Dănești; Via Bobu, profesoară, TăcutaVaslui; Florin Buraga, profesor, Tăcuta, Ana Ungureanu, învățătoare, łibana
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care l-au amenajat în locuința lor și a lucrării ,,Dăinuiri dăneștene“. A crescut cu dragoste zece copii care la maturitate au devenit: Elena Darie, educatoare, Oșești -Vaslui; Maria Blănaru, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Mărioara Obreja, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Florica Hușanu, învățătoare, Iași; Gheorghe Buraga, lucrător la întreprinderea de Transporturi București; Vasile Buraga, învățător, Oșești-Vaslui; Eva Maltcașu, profesoară Dănești; Via Bobu, profesoară, TăcutaVaslui; Florin Buraga, profesor, Tăcuta, Ana Ungureanu, învățătoare, łibana - Iași. S-a stins din viață la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
industriale, rulmenții, strungurile, etc. 9 N. Sută, Op. Cit., p. 176 ponderea deținută în exporturile românești de mărfuri de aproape 14 ori în perioada 1950-1989 (tabelul 3.2), remarcându-se pe primele locuri în special produsele intensive în factorul muncă (țesături, confecții, textile, tricotaje, încălțăminte, covoare, mobilă, etc.). Tabelul 3.2. Dinamica structurii exportului de mărfuri al României în perioada 1950 1989 EXPORT 1950 1960 1970 1980 1989 Mașini, utilaje și mijloace de transport 4.2% 16.7% 22.4% 24.9
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Unul dintre elementele principale care au atras investitorii străini în România a fost reprezentat de forța de muncă ieftină și posibilitatea unui acces facil la o serie de piețe din țările slab dezvoltate. Ca urmare, în acele ramuri industriale (textile, confecții, prelucrarea lemnului, etc.) care necesită un volum substanțial de muncă, riscul de majorare a ratei șomajului pe termen scurt și mediu este destul de redus. deficitul balanței comerciale și de plăți externe, ca urmare a unor creșteri superioare ale importurilor comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (2002); adoptarea permanentă a măsurilor pentru monitorizarea și implementarea politicii textile comunitare și consultarea Comisiei Europene înainte de întreprinderea măsurilor de integrare a produselor sau cotelor prevăzute de Acordul privind textilele și confecțiile; compatibilizarea tuturor acordurilor și tratatelor bilaterale ale României cu obligațiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerț, cooperare economică și tehnică până la data aderării; pregătirea pentru aplicarea Tarifului Vamal Integrat Comun (2005). Progresele înregistrate de România au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
întregii perioade de tranziție. Efectuarea unei analize mai detaliate dezvăluie și trăsăturile caracteristice ale specializării pentru diferitele secțiuni ale Nomenclatorului Combinat, evidențiind o dată în plus faptul că România deține încă avantaje comparative în sectoarele tradiționale, intensive în forță de muncă (confecții, încălțăminte) și dezavantaje în industriile care utilizează preponderent capital uman și tehnologii performante, în special mașini și aparate electrice, mecanică (tabelul 7.1). Începând cu anul 1994 se poate observa un ușor avantaj comparativ al țării noastre în sectoarele intensive
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
INSSE Figura 7.2. Evoluția gradului de concentrare a exporturilor românești de produse industriale spre UE 15 în perioada 1991-2002 Tendința conturată în dezvoltarea acestui fenomen își are explicația în faptul că un număr relativ redus de ramuri industriale exportatoare (confecții textile, încălțăminte) au deținut o pondere însemnată în cadrul exportului total de mărfuri, pe care și-au majorat-o într-un ritm aproape 10 Coeficientul de concentrare Corrado Gini se calculează după relația n 1 X i gi n reprezintă ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
într-un proces de ascensiune accelerată, situându-se produsele care utilizează intensiv forța de muncă și capitalul (în special îmbrăcămintea și încălțămintea). Datorită faptului că, prin prisma costurilor muncii relativ scăzute, fazele de producție axate pe muncă intensivă din sectorul confecțiilor au fost dislocate din țările UE în direcția țărilor din Europa Centrală și de Răsărit, fiind păstrate și dezvoltate în țările Comunității doar procesele productive bazate pe muncă de creație și capital fizic intensiv și cele legate de politica și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bazată pe operații de procesare în exterior, caracterizată prin export temporar de produse intermediare și prin reimport de produse finale în vederea comercializării lor în țară sau pe terțe piețe"15. Implicațiile directe ale acestui fenomen asupra industriei de textile și confecții s-au reflectat pe de o parte în reducerea fără precedent a activităților specifice producției intermediare (țesătorii, filaturi, etc.), numai în perioada 1996-2002 importurile totale de fire, țesături, articole necuprinse în altă parte și produse conexe (cod SITC 65) înregistrând
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
diminuat comparativ cu anii anteriori, acesta concentrându-se cu precădere în sectoarele pentru care ratele tarifului consolidat precum și cele efective sunt relativ ridicate în prezent sau mult mai reduse (caz extrem de rar) față de cele ale UE (produsele agroalimentare, textilele și confecțiile). Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de diminuarea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
CEFTA a condus la accentuarea acestuia în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a fost reflectat în principal de sporirea gradului de concentrare al exporturilor aferente industriei prelucrătoare, ponderea cea mai consistentă fiind deținută de produsele textile, de confecții, pielărie, încălțăminte, metalurgie și produse din lemn. Problema este reprezentată de faptul că, majoritatea acestor sectoare dețin un potențial de creștere destul de scăzut pe piața mondială, sunt sectoare economice sensibile pentru UE (metalurgia și textilele) sau sunt intensive în forță
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu o viteză superioară față de nivelul productivității, va determina sporirea costurilor cu forța de muncă în termeni reali, aspect care implică inevitabil și o diminuare a avantajelor comparative caracteristice sectoarelor care utilizează în mod intensiv acest factor de producție (textile, confecții, încălțăminte, prelucrarea lemnului). Această stare de fapt se va prelungi și după momentul aderării propriu-zise a României la UE, fiind corelată cu 26 ConformUNECE Economic Survey of Europe 2004 No. 1, ritmul mediu anual de creștere a PIB pentru UE
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]