6,847 matches
-
Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se transgresau venerabilele clivaje feudale deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din 1744 semnalează lărgirea sferei de cuprindere a "națiunii" care devine superpozabilă acum cu românitatea ardeleană în integralitatea sa etnică, fără osebire de stația socială a membrilor săi. În contextul socio-politic și religios agitat în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat a imperiului aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de omogenizare culturală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care națiunea valahă din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială a făcut concesii majore începând cu anul 1806, când bisericile au fost reinstalate ca agenții principali ai educației publice. În fapt, până în 1918, învățământul românesc din Transilvania a fost un învățământ confesional, în care întreaga responsabilitate educațională revenea celor două confesiuni românești (unită, respectiv ortodoxă). În principatele danubiene, unde procesul de instituționalizare a învățământului public a început ezitant doar odată cu Regulamentele Organice din 1831-1832 și prin Regulamentele școlare din 1832 (Țara Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean va rezista sub forma sa confesională până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua ca finalitate a procesului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913, stabilea patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale românești a continuat să fie cea românească, planul de învățământ al acestora era în mare măsură similar cu programa școlilor de stat în care limba de predare era, desigur, maghiara. Iată cum era structurată tabla materiilor de învățământ, alături de ponderea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din eforturile pedagogice erau astfel investiții lingvistice. Geografia, Istoria și Constituția patriei erau, se subînțelege, geografia, istoria și constituția patriei maghiare. Autoritățile statale maghiare își exercitau controlul asupra procesului educațional uzând și de pârghia autorizării manualelor școlare folosite în școlile confesionale românești. Cărțile didactice aferente materiilor cu conținut eminamente ideologic Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica necesitau aprobare ministerială. Caracterul necorespunzător intereselor statului maghiar atrăgeau după sine exercitarea cenzurii prin interzicerea cărților școlare găsite neconforme. De la începutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
emblema națională pe toate fațadele unităților școlare (ibidem, p. 111). Sub raport cantitativ, în anul 1914, pe întreg teritoriul Ungariei funcționau 16.635 de școli primare, din care 2.257 erau școli cu predare în limba română (2.092 școli confesionale, restul de 165 fiind școli comunale). Statistica oficială a învățământului în limba română din teritoriul românesc al Ungariei numără un total de 2.092 de școli confesionale primare românești, dintre care 1.147 ortodoxe și 945 greco-catolice. Statistica paralelă realizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care 2.257 erau școli cu predare în limba română (2.092 școli confesionale, restul de 165 fiind școli comunale). Statistica oficială a învățământului în limba română din teritoriul românesc al Ungariei numără un total de 2.092 de școli confesionale primare românești, dintre care 1.147 ortodoxe și 945 greco-catolice. Statistica paralelă realizată de consistoriile românești sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești prezintă un total de 2.655 de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli confesionale românești, în 1914 numărul acestora a crescut la 2.655 (dacă e să dăm crezare datelor românești). Privite în oglindă, pe măsură ce se desfășoară pe lungimea celei de-a doua părți a "lungului secol al XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ritul bisericeĭ resăritului" (Melidon, 1874, p. 119). b) a doua dimensiune este reprezentată de "jidani" (străinism etnic): "Streinismul, în România, este represintat, în mod maĭ covârsitor și maĭ vetemător, prin Evreĭ (jidanĭ)" (Melidon, 1874, p. 120). Dacă în privința apartenenței confesionale și a opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine vorba de limba română ("paladiumul saŭ cetatea cea maĭ tare a Românismuluĭ") și loialitatea națională: " Daca dar nu trebue să obligăm pe nimenĭ să se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transilvăneni a luat sfârșit în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unghiulară a românismului. Denunțarea unirii cu Roma ca trădare identitare a românismului este perfect rezonantă cu teza românității duale pe care Nae Ionescu o va explicita în 1932. Pentru directorul de conștiință al generației '27, Samuil Micu, datorită apartenenței sale confesionale, poate fi "bun român", dar niciodată "român" pur și simplu. Trădarea elitelor ecleziale s-a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc), întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]