6,839 matches
-
un titlu nietzschean) că "marele vid este rădăcina creației și adevărul fundamental de dincolo de bine și de rău" și, mai mult, că "nu poți crea o operă de valoare fără a fi nihilist". Homosexual, cu un profil psihologic sado-masochist, autorul Confesiunilor unei măști ajungea să-și confecționeze el însuși un paravan îndărătul căruia să poată ascunde toate obsesiile, frustrările și fatalitățile acumulate într-o existență scurtă, dar extrem de intensă. Oamenii au ucis și s-au sinucis dintotdeauna. Rezistența la asemenea acte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
campioni. Există, în arhipelagul nipon, atât de multe mărturisiri virtuale, încât cei care aleg să NU se exprime prin intermediul calculatorului constituie excepția de la regulă. Derivate din relativ celebrele jurnale online apărute în 1994, blogurile de astăzi nu se reduc la confesiuni textuale (citate culese anapoda din tratate zen, haiku-uri banale, picanterii semierotice, amintiri din copilărie și/sau de călătorie, rețete de supe); există numeroase audiobloguri, fotobloguri, sketchbloguri și chiar videobloguri (numite, nu râdeți, vloguri). Grație ușurinței cu care se poate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
varietate a motivelor care ar determina acest mut, neștiut unison, refuz în continuare să cred că cineva ar putea găsi drept firească poziția japoneză. Totuși, dintr-o lașitate pe care mă văd nevoită să o mărturisesc în acest punct al confesiunii mele, preferând să nu mă confrunt cu perspectiva, oricât de îndepărtată ar fi fost ea, a demolării eșafodajului meu antropologic, mi-am limitat numărul subiecților la patru (având grijă să asigur însă o minimă reprezentativitate etnică). Au fost solicitați să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în fața unei noi decizii de luat: cunosc persoane care nu au primit o educație religioasă și nu sunt interesate de religie, altele care tocmai din acest motiv au început să se intereseze de ea. Altele, crescute în diverse religii sau confesiuni, rămase rigide în credința copilăriei lor, și altele care s-au ostenit să obțină o credință iluminată. Știu mulți catolici care s-au îndepărtat de Biserică, dar și mulți alții care se angajează în comunitatea parohială în ciuda faptului că nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iluminată. Știu mulți catolici care s-au îndepărtat de Biserică, dar și mulți alții care se angajează în comunitatea parohială în ciuda faptului că nu sunt mulțumiți de ierarhia ecleziastică, cunosc alți credincioși catolici, evanghelici sau ortodocși care și-au schimbat confesiunea. Este un fapt demn de laudă faptul că, în societatea laică actuală, puterea ecleziastică luptă pentru a păstra oamenii în credința lor. Fiecare din noi este liber să-și aleagă credința și să o schimbe. Sau să o abandoneze definitiv
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dialogul între civilizații" a început să facă parte din programul Națiunilor Unite, în opoziție cu "clash of civilizations", ciocnirea civilizațiilor teoretizată de Samuel Huntington. Totuși, pentru ca dialogul să dea rezultate, nu este suficientă bunăvoința: este importantă și cunoașterea altor religii (confesiuni, Biserici), în special pentru responsabilii politici și religioși. Dialogul nu ar trebui extins doar religiilor monoteiste precum ebraismul, creștinismul și islamul, ar trebui să cuprindă și religiile mistico-sapiențiale ale Asiei. O spiritualitate mistică? "Ce este misticismul?" Odată unul dintre celebrii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
compari Cu tine însuți"20. Isus ca model de viață pentru mine, care vreau să fiu un creștin așa cum trebuie, este înainte de toate o provocare. Despre acest punct central al credinței pot vorbi chiar și cu cine aparține unei alte confesiuni: eu dialoghez în mod constant cu evrei, musulmani și de alte religii. Însă nu doresc să-l impun pe Cristos ca model de viață altora. Nici chiar unui evreu care are multe în comun cu Isus și pe care îl
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
răspuns teoretic la problema teodiceei nu există. Această afirmație nu face imposibilă menținerea unei atitudini de fond a credinței. Astfel, privind în special la ororile Holocaustului, pot spune: dacă Dumnezeu există, atunci exista și la Auschwitz. Credincioși de religii și confesiuni diferite s-au rugat Domnului în acea fabrică a morții. Au rămas fermi în convigerea lor chiar și în momentul suferinței și al morții: în ciuda tuturor, Dumnezeu este viu. Rămâne însă imposibil să răspundem la o altă întrebare: cum a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
totul calm, lin, împlinit. Aceasta este speranța mea în viața veșnică, o viață în sfârșit împlinită, în pace și armonie, într-o iubire și fericire durabile. Înainte de toate însă, este valabil ceea ce marele Sfânt Augustin a spus la început în Confesiunile sale: "Inquietum est cor nostrum, donec requiescat in Te, Domine Neliniștită este inima noastră până când nu se va liniști în tine"23. Capitolul 10 Concepția despre viață " Viața îl pedepsește pe cel ce ajunge prea târziu". Președintele Mihail Gorbaciov, discurs
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unitate ecumenică a Bisericilor creștine în care diferențele se reconciliază. Este oare o speranță prostească și excentrică? Nu, este o viziune realistă, iar realizarea stă la baza bisericilor de ceva vreme. Așadar nu renunț la speranța mea: o ecumene între confesiunile creștine este posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea țiganilor înspre aceasta confesiune. De remarcat este faptul că pe coperta lucrării sale dedicate țiganilor, publicată în 1930 la Paris, Șerboianu apărea menționat ca profesor la Seminarul din Blaj și, mai mult, el îi mulțumea monseniorul greco-catolic Vladimir Ghica, pentru sprijin. Cercetarea biografiei sale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
convingerea că în aceea perioadă se bucura de o largă apreciere. În general, textele lui Calinic Popp Șerboianu, publicate în Cultura Poporului merg pe linia discursului social al Bisericii Ortodoxe Române și, mai ales, nu ies din linia învățăturilor acestei confesiuni. Cu atât mai mult va părea surprinzătoare cotirea arhimandritului înspre mișcarea cremaționistă din România în deceniul patru al secolului trecut. Ceea ce le caracterizează este latura lor moralizatoare, chestiune pe care o regăsim și în scrierile sale cremaționiste. De asemenea, patriotismul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dus la "slăbirea sentimentului național, lucru urmărit cu statornicie de toți vrăjmașii neamului nostru mai ales după întregirea țării"76. De asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment dat arhimandritul ocupându-se de Duminica Ortodoxiei, prezenta această confesiune ca fiind "dreapta credință", iar "depănarea firului trecutului" oricărei biserici, reprezenta și istoria directă a neamului 77. Dincolo de articolele cu tematica directă religioasă (deși toate fac trimiteri la aceasta), îmi par extrem de semnificative și cele orientate și înspre alte sensuri
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
faptul că acești cremaționiști adoptau, în mod public, un discurs anticlerical și nu unul anti religios sau anti ortodox. Aceasta era o situație în care ei nu se considerau sub nicio formă rupți de majoritatea populației țării, ci împărtășind aceeași confesiune și același sistem de valori. Pe de altă parte, titulatura de arhimandrit a lui Șerboianu a fost utilizată în paginile revistei ținând cont de posibila influență asupra cititorilor și persoanelor neutre, care veneau în contact cu ideile cremaționiste. Ca dimensiune
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu prezenta astfel o privire generală asupra percepției cremațiunii în epocă, raportată la spiritul ce caracteriza Biserica Creștină, cât și cel propriu acelor vremuri. Semnificativ este faptul că arhimandritul se referea la Biserica Creștină în general și nu menționa deloc confesiunea ortodoxă. El critica Biserica, ca fiind o stavilă în cazul progresului, în ciuda faptului că creștinismul era "cea mai ideală și perfectă religie în principii"132. Spiritul "excesiv conservator", mai ales al conducătorilor bisericii, determina o atare situație, care în aparență
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru arderea cadavrelor: tratamentul sfintei împărtășanii, conform Liturghierelor vremii, în caz de mucegăire sau vărsare din greșeală pe jos trebuia locul ras, ars, iar cenușa îngropată sau aruncată într-o apă curgătoare. Acest argument îl punea în directă conexiune cu confesiunea sa ortodoxă, menționată în text cu putere și, de asemenea, utilizând maniera dialogului cu posibilii săi detractori: "Spuneți: Mai aveți ceva de răspuns asupra focului, pe care însăși biserica ni-l arată vrednic de măreția lui Dumnezeu? Atât am avut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în ciuda interdicțiilor forurilor superioare ale acestei Bisericii? Am încercat să ofer un răspuns acestei spinoase interogații în cercetările mele anterioare. Procentual, cel puțin pentru perioada interbelică, când există date publicate, proporția celor incinerați a fost covârșitoare de partea celor aparținând confesiunii ortodoxe (deși o asemenea afirmație trebuie luată cu rezervele de rigoare datorită numărului ridicat de "incinerări administrative", adică în contul municipalității București, practicate de către Societatea "Cenușa"). Situația pare a nu se schimba mult în perioadele ulterioare, deși se remarcă o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
morții și cheamă lucrurile cari nu sunt, ca și cum ar fi" (Romani IV 17). (Flacăra sacră, III, 6, 1936, pp. 2-3) Cremațiunea și religia creștină. "Tradiția" (XIV) În biserica creștină, afară de ortodocși și catolici, cari socotesc tradiția ca sfântă, toate celelalte confesiuni o repudiază motivând excluderea tradiției pe faptul că aceasta ar fi o simplă născocire a înaintașilor noștri, care prin repetare a devenit "obișnuință", iar obișnuința "lege". Ribot, în a sa "La Psichologie des sentiments" pag 141 spune: Dacă sunt chipuri
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
tot ceia ce întreprinzi?" sau "La ce-ți folosește norocul, dacă nu ești sănătos?" Urarea "noroc și sănătate" este mai ales urarea oamenilor necăjiți, cari cu trecerea fiecărei zile așteaptă îmblânzirea soartei lor și realizarea diverselor dorințe pământești. Reprezentanții diferitelor confesiuni și religii trimit în această zi credincioșilor lor, "pastorale" și "enciclici" cu sfaturi și îndemnuri spre o viață mai ideală, în care să troneze pacea, iubirea de oameni și practicarea celor mai nobile virtuți. Conducătorii de popoare și diplomații fac
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mea, dar te rog încă o dată, te rog din suflet, să nu te-apuci să mă compătimești... Iar tu, Bart, ești un bărbat adevărat, nu? îi întoarse Arm vorba. Bine, poți începe. Te ascult... Maestra și ucenicul ...Arm ascultase lunga confesiune a lui Bart cu răbdare și multă înțelegere, iar acum, când era în sfârșit lămurită, își dădea seama că avea de-a face cu un om prăbușit în sine însuși, care credea că suferința rămăsese singurul mod de existență și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a lămurit într-un fel? Sau ți-a spus că pot fi simple născociri ale minții... În lucrurile pe care nu le știe, mama nu se pronunță. Și oricum, ea spune că paranormalul de azi este normalul de mâine... După confesiunea lui Arm se așternu tăcerea. O tăcere pe care Bart nu se putu hotărî să o curme decât într-un târziu, după minute lungi de reflecție: Ei bine, și?... Vrei să sugerezi că toate astea au vreo legătură cu noi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
subtilul biograf Ion Iovan să inventeze, din nimic, un capitol absent din jurnalul moșierului de la Sionu? Stranie - și încântătoare - e apariția în lista destul de ermetică a unui tânăr critic ca Angelo Mitchievici. Apoi, dacă ne bazăm pe o mai veche confesiune a lui Eugen Simion, care, în deceniul al șaptelea abandonase un plănuit eseu despre Craii... doar pentru a nu fi suspectat de conformare la moda vremii, observăm că tipul acesta de temere pare să fi dispărut. De fapt, după părerea
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
și care este pus acum să constate că toate speranțele și idealurile sale au rămas în urmă. Sînt deziluziile date de trecerea inexorabilă a timpului, de vîrsta care nu iartă și care este scadența ultimă a iluziilor fiecărei vieți". Astfel confesiunea criticului nu e prezumțios ori astuțios ruptă de context, riscant suspendată, ci introdusă cu pertinență în fluxul cultural, în atmosfera stimulativă a predecesorilor. Explicabil, standardul comportamental al lui Tudorel Urian îl formează civilitatea. Finețea, scrupulul obiectivității, cultivat cu o nuanță
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
Lăcrămioare", apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, Lăcrămioarele demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace. Ciclurile de poezii intitulate "Suvenire" (1853) și "Margăritarele" (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]