3,116 matches
-
clar, imaginarul Îndeplinește cumva rolul pe care Îl are transcendentalul la Kant? Face el posibilă apariția imaginilor? Asta ar fi prima Întrebare. Și a doua, În aceeași ordine de idei: operând cu aceste metode de cercetare a imaginilor, poate cercetătorul configura, poate da seama despre imaginarul unor anumite grupuri sociale, de exemplu, sau chiar al anumitor civilizații? Doru Pop: Răspunsul la prima Întrebare este: nu știu. E Întrebarea sofistă tipică: „Cine a fost mai Întât: oul sau găina?”. Nu știu! Mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de istorie, nu poate fi altfel). E nevoie Însă, În termeni stănescieni, de Împlinirea lui Într-un trup cerbos, unul În care Întâlnește - În experiența semantică, În experiența estetică - eul. Eu de care este Împlinit și pe care concomitent Îl configurează identitar. E nădejdea cuvântului aici; stănescian spus, e punctul de fugă al cuvântului către eu și, În acest loc dintre timpul scriiturii și timpul vieții, al credinței și al nădejdii, e și fuga (după o perspectivă renascentistă a vederii cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de temporalitate al credinței. Bazându-ne pe experiența anterioară, nu putem spune nici unul dintre noi, văzând urma, decât: „pe aici a trecut un cal”. În momentul În care Învestești cu nădejde acest lucru, apare alteritatea. Pentru că accepți faptul că putem configura calul acesta În mod diferit, putem accepta că avem atitudini diferite față de acest cal, fiind Împreună prin atitudinile noastre față de acest cal. Ești În credință câtă vreme interpretezi identic și nu ești În alteritate. Ești În alteritate atunci când rădăcina interpretării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar În cele din urmă accesul la muzica Înregistrată (casetofoanele de acasă și cele de la discotecă) au configurat ambianța culturală a satului românesc Într-un mod masiv schimbat. Unde e locul Mioriței În noua configurație? Poate printre pensionarii fostelor CAP-uri. În mod sigur În manualele școlare. În reveriile elitei. Nu e semnificativ că una dintre ultimele anchete
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spune directorul unui spital de nebuni. Ovidiu Pecican: Doar o vorbă, din nou... De fapt, ce Înseamnă să pui În intrigă sau, mă rog, să construiești un plot? Înseamnă să Încerci să dai sens, să explici, să pricepi, Înseamnă să configurezi Într-un scenariu permeabil, accesibil configurației noastre psihologice, dar nu foarte simplist, pentru că este neverosimil, atenție! Lucrăm și aici cu verosimilul, poate mai mult decât cu adevărul, pentru că știm din viața de zi cu zi, adeseori ceea ce ni se Întâmplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din Gabriela Adameșteanu și din I.D. SÎrbu. Întrebarea mea se formulează ușor impudic și anume În ce măsură vedeți, Sanda, și aici apelez mai degrabă la teoreticianul literaturii de tip clasic decât la sociologul literar, În ce măsură acest tip de lectură care se configurează În anii comunismului, și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de lectură este o lectură specifică, condiționată de aspectul politic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale. În universul său poetic, marcat de pudoarea simțirii și a expresiei, „lebăda” e simbolul sufletului însingurat, „nacela” - simbolul înălțării la
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche m-a speriat/ un hohot de plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii veninoase așteaptă să muște din mine
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
singura posibilitate de comunicare între lumea luceafărului, veșnicia astrelor, și aceea pământeană a muritoarei Cătălina (visul). Universul motivelor, ipostazierea imagistică și filosofică ori corespondențele cu romantismul european și îmbogățirea acestuia cu noi reliefuri plastice și ideatice sunt analizate pentru a configura o operă grandioasă, ce scoate din străfunduri inițiatice motivele grave, fundamentale, legate de soarta cosmosului, dându-le o turnură romantică. Intuind în arheul exprimat la nivelul fragmentului unitatea existențială pierdută, ce tânjește într-un impuls dramatic spre refacerea ei, exegeta
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
vicisitudinile soartei, vânturile istoriei. G. Călinescu observa că la Sadoveanu indivizii au o autenticitate fenomenală, nu una structurală. D. nu se deosebește esențial de acest tip de creatori rurali care concep nu atât eroi, cât un specimen uman ce nu configurează structuri psihologice, ci o ontologie vagă a spiritului. Numai că, la el, este resimțită mai dramatic invazia civilizației, a tot ce periclitează și anihilează frumusețea și sfințenia naturii. De aceea satul apare ca spațiu sacru. Ca și țăranul lui Sadoveanu
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Egiptului la Londra. Dându-se drept angajați ai companiei de telefonie veniți să efectueze reparații, ofițerii de informații britanici au putut să planteze într-un telefon din apropiere un dispozitiv capabil să detecteze clar sunetele care se auzeau când egiptenii configurau setările inițiale ale aparatului. Cu aceste informații, spărgătorii de coduri britanici au putut să copieze setările respective pe propriul aparat, un model larg răspândit, și decodau pe loc comunicațiile egiptene cifrate. Operațiuni asemănătoare au necesitat instalarea unor dispozitive de supraveghere
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
30, serviciile de informații franceze au obținut de la un agent din Germania date importante despre aparatul de codare german numit „Enigma”, inclusiv instrucțiuni de utilizare a sa, unele detalii despre construirea lui și „cheile” care specificau modul în care trebuia configurat zilnic aparatul. Aceste informații au fost împărtășite serviciului de informații polonez, care a făcut progrese criptanalitice majore, ce au stat la baza succesului pe care l-a avut operațiunea Ultra a Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial 88
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Costs of Verification and Compliance under Pending Arms Treaties (Government Printing Office, Washington, DC 1990), pp. 43-47. Deoarece costurile de construire și lansare a sateliților sunt mari, tendința a fost să se achiziționeze câțiva sateliți performanți și aceștia să fie configurați astfel încât să poată sta mult timp în spațiu (poate șapte sau mai mulți ani). Această abordare, deși economicoasă într-un fel, are dezavantajul că poate lăsa o țară în „întuneric” în cazul în care se întâmplă ceva neașteptat cu unul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
adevăr aflat pe punctul de a deveni clișeu: ea reprezintă o tentativă de a institui o lume, de a smulge neantului fiecare petec de realitate; o lume/realitate aflată, e drept, în continuă surpare, deoarece ofensiva „umbrelor” înlătură orice obstacol, configurând un sfârșit previzibil. De altfel, frecvența imaginilor sexual-viscerale se explică tocmai prin tentativa de a delimita un hinterland protector. Încercând să împiedice disiparea cosmosului, eul liric densifică aglomerările de materie, împrăștiind sânge și înmulțind numărul sexelor: „menirea mea-i să
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
sub pseudonimul Soveja, cartea întrunește date și comentarii privitoare la crearea Junimii și activitatea „Convorbirilor literare”, opera lui V. Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, I. Creangă, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, configurând un peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de speranțe și atestând emanciparea geniului creator național. Se justifică orientarea „Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
tendințe spre organizare, probabil trăsături caracteristice vârstei. Nu a dispărut din practica lovinesciană „intenția expresiei literare”, însă față de limbajul anterior, „exclusiv artistic”, fraza înclină spre intelectualizare, ideile generale nemaifiind evitate „ca elemente caduce”, dimpotrivă, articulându-se nu doar pentru a configura o sugestie, ci „și pentru a trezi și o convingere”. Cum apelul la intelectualizare a fost luat drept dogmatism, cum impresionismul însuși a putut fi adoptat de „spirite mai mult sau mai puțin dogmatice” (Faguet și „chiar Taine”) - iată motive
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
tendința evaziunii în iluzoriu și himeric, deja schițată, apare ca o revanșă în imaginar a eului macedonskian, lovit și încarcerat în real. Imaginea romantică a geniului, demiurg al unui univers ideal, și mișcarea fundamentală de eliberare din real își corespund, configurând axa în jurul căreia se organizează întreaga rețea de motive și teme. Repulsia în fața unei lumi dominate de „tâmpita burghezime”, conștiința adversităților de tot soiul („Am fost paria-n mijlocul țării mele”) și solitudinea, când mândră, când dureroasă, a geniului converg
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
conținutului; dacă mai târziu (de exemplu Ieronim) unii crezuseră, cu destulă naivitate, că vor găsi în Scripturi aceleași norme retorice și aceleași genuri poetice ca și în cultura păgână, acum Augustin consideră Scriptura valabilă în sine cu scopul de a configura o elocvență creștină și, în consecință, identifică în scriitorii creștini, care s-au format tocmai în spiritul acelei Scripturi, pe primii auctores. De aceea, creștinul nu are de ce să fie educat prin studierea păgânilor. Cu îndreptățire, cercetătorii au insistat asupra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
intitulat Scriere de mulțumire către Dumnezeu, cu descrierea vieții mele (Eucharisticos Deo sub ephemeridis meae textu); e o autobiografie care începe cu o prefață în proză. Opera lui Paulin exprimă cu multă sinceritate implicarea autorului în evenimentele povestite și se configurează ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu, care l-a vegheat mereu în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut, și ca un imn închinat Providenței, de aceea Courcelle și Fontaine au vorbit despre niște „Confesiuni” în miniatură. Într-adevăr, și Paulin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
specifică a perfecțiunii divine. Această perfecțiune a lui Dumnezeu, fără să sufere nici o modificare, se revarsă, ca să spunem așa, provocând emanația mai multor ființe care se găsesc într-un raport de purcedere descendentă. Progresiva lor îndepărtare de izvorul divin se configurează ca o degradare de la unitate către pluralitate și diferențiere. Degradarea are trei trepte precise: Intelectul, Sufletul universal și lumea sensibilă care atinge capătul acestui transfer acolo unde intră în contact cu materia care nu este realitate sensibilă, ci non-ființă absolută
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți „poeți blestemați”, dar și cu, în genere, marii obsedați ai transcendenței translucide („timpul extatic” barbian, „șistul acvatic” valéryan din Cimitirul marin), întregul intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
iar sosirea toamnei echivalează cu iubirea pierdută. Deși la nivelul acestor versuri de început nu se poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind subordonată peisajului, se observă totuși câteva încercări izolate de autonomizare, ce se vor configura târziu, în Poemele verii, din 1964: „Și gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd” - Convalescență. O nouă direcție
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
și, de fiecare dată, reușește să construiască doar o „societate românească”, ce îmbină trăsături care pot fi considerate occidentale cu unele care în nici un caz nu sunt. În parte, aceste eșecuri pot fi explicate prin presiunea lumii dezvoltate de a configura societățile în curs de dezvoltare într-o formă funcțională mai degrabă în raport cu dezvoltarea lumii occidentale decât cu dezvoltarea lumii mai puțin dezvoltate. Iar până acum, o astfel de formă a însemnat - într-un număr semnificativ de cazuri - fie menținerea unor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acela că societatea românească este dispusă să accepte aproape orice condiții impuse de lumea occidentală pentru ca aceasta din urmă să integreze instituțional România în centrul lumii dezvoltate. O singură condiție, însă, este pusă sub semnul întrebării de structura de putere configurată în postcomunism, și anume tocmai condiția de prosperitate generală a societății. Tranzițiile anti-prosperitate ale societății românești Iată o situație paradoxală. Ceea ce își dorea societatea românească, atât la nivelul populației, cât și al elitelor ideologice, a fost un obiectiv constant de-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în etapele succesive consemnate în variante. Analizele de detaliu, cu citarea în traducere franceză a fragmentelor lirice constitutive, sunt relevante pentru exigența și capacitatea lui Eminescu de a-și modela arta la nivelul capodoperelor lirice universale. Cercetarea atentă a poeziilor configurează o imagine a procesului creator, marcând și evoluția în timp a tematicii și a artei expresive eminesciene. SCRIERI: La Genèse intérieure des poésies d’Eminescu, Paris, 1963; ed. (Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu), tr. Gh. Bulgăr și Gabriel Pârvan
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]