1,086 matches
-
în primul rînd, de terorismul intelectual prezentat de Edward Belir în a sa America de care ne temem drept politically correct (limbaj și comportament politic corect). Este vorba de acea formă de maladivitate socială ce s-ar traduce astăzi prin conformism, stupiditate și gândire superficială, stereotipică, modelată substanțial de puterea oligarhiei politico- mediatice. În România anilor '90, terorismul a cunoscut o istorie specială grație de acum celebrului Teodor Brateș. Acesta l-ar fi rostit prima dată la TVR în 22 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
să-i ia ca model, numai din dorința cu orice preț de originalitate și singularizare, nu s-a găsit atunci. În societatea aceea, ca în toate societățile mai primitive, nu putea exista dorința de singularizare; societățile primitive se caracterizează prin conformism, și nu prin individualism. Dar chiar și fără această cauză, pe vremea aceea nu puteau apărea veleități de singularizare, pentru că, neexistând încă o literatură, nu aveai în contra cui să te singularizezi. Influența au avut-o atunci mai ales Hugo și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
perspectiva „poeziei” și rezistența artei literare la orice formă alienantă; cu alte cuvinte, recuperarea esenței printr-o absență. Preluând această particularitate modernă a valorizării negației, d. nu rămâne imun la efectele adverse: nonconformismul său sistematic generează un nou tip de conformism; respingerea și combaterea artei aulice, a „artei pentru artă” recunoaște indirect conceptul de artă, chiar dacă este vorba de un alt tip de artă. Abolirea literaturii devine un adevărat ritual, și negația în general aproape o convenție. Adept al antiestetizării, d.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
literare, privită din diverse unghiuri, ori în interpretările referitoare la sensurile accesibilității artei, raporturile poeziei cu spiritul contemporan, cele dintre semantica operei și stilul ei, condiția poeziei moderne ș.a. A publicat și un roman, Timpul dezmoșteniților (1983), care plătește tribut conformismului politic. Acțiunea are loc într-o colonie de mineri, în preajma și timpul rebeliunii legionare, elogiindu-se, conform rețetei oficiale, activitatea comuniștilor. Pregătirea filosofică l-a impulsionat pe S. să traducă din limba franceză câteva lucrări. Se oprește la scrierile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
s] o fac] posibil] în situațiile de opresiune. Totuși, persecuțiile periodice nu au ing]duit Bisericii s] renunțe prea ușor, o astfel de atitudine reg]sindu-se în ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate împotriva conformismului, prin intermediul unor referiri la p]câte ce nu pot fi iertate. Nu știm care era „p]catul de moarte” de la 1 Ioan 5,16 (poate apostazia), ins] ni se interzice s] ne rug]m pentru cei care îl s]vârșesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
16), în timp ce Revelația nu consider] deloc c] cei care sufer] pedepsele însp]imânt]toare din viziunile lui Ioan se vor c]i, neexistând nici o speranț] în acest sens; mai degrab], se bucur] de pedepsirea lor. Aceste dou] tendințe au continuat. Conformismul în Biseric], mai ales dup] „convertirea” lui Constantin, cum se spune de obicei - nu se știe în ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etică creștin] are un caracter represiv. Majoritatea analizelor psihologice moderne cu privire la dezvoltarea uman] consider] drept norm] etic] atitudinea altruist], autonom]. Nu se consider] ins] c] religia creștin] poate crea aceast] atitudine, întrucat impune un comportament defensiv și restrictiv și un conformism social inactiv. Acest aspect are leg]tur] cu o alt] critic]. 4) Etică creștin] menține oamenii la un nivel imatur, deoarece conduce la stocarea reacțiilor morale, indiferent de circumstanțe. Nu permite oamenilor s] învețe din experient]. Mulți oameni imaturi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiție sublinia leg]tură dintre conștiința moral] interioar], experiențial] și expresia exterioar] a acesteia, astfel încât se considera c] o adev]rât] acțiune moral] este aceea care îmbr]țișeaz] și p]trunde întregul vieții. În cadre instituționalizate, organizate, grupurile sufiste susțineau conformismul în fața musulmanilor tradiționaliști, dar ad]ugau componentă disciplinei și a purific]rii interioare. Știind c] practicile care instaurau disciplină și conștiința moral] variau în funcție de culturile și de tradițiile r]spândite în Islam, s-a constatat apariția multor practici locale. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sa să fie dată de diferența dintre suma a doi indicatori ce denota spiritul "protestantismului" (perseverența și cumpătarea) și suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară obediența și a unuia ce măsoară respectul pentru alte persoane
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară obediența și a unuia ce măsoară respectul pentru alte persoane. Independența este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară independența și a unuia ce măsoară creativitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare de tuburare somatică, dar și sufletească
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle de Charles Darwin, iar în cuplu cu Mihai Berechet, în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă ca fiind complet prezentă, dar marginal. Trebuie să fac o precizare aici. Eu nu mă refer la opțiunile politice ale sociologilor, eventualele lor credințe/conformisme față de regimul comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut fi sincere, dar În nici un caz la mulți sociologi. Atunci când ei operează efectiv ca sociologi, sunt purtători ai unei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subiecților. Cercetătorii admit efectul sponsorului care se referă la următoarea constatare: cei ce privesc tind să internalizeze mesajele media dacă ei consideră că cineva pe care Îl respectă sau Îl admiră susține aceste mesaje. Efectul sponsorului este strâns legat de conformismul situațional. Expunerea la pornografie Întărește ideea efectului sponsorului. În al doilea rând, teoria rutinei. Conform acestei abordări, criminalitatea ar fi mai puțin frecventă dacă activitățile de rutină ale potențialilor infractori și victime reduc oportunitățile de contact. Incidența violenței scade dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința socială este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare socialistă - o „servitute intelectuală” ce anunța cedările ulterioare ale unei importante categorii de intelectuali. Analizele celor patru au ca ținte fie impregnarea culturii și a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu rezidă doar în pluralitate și schimbare, ci se manifestă în dialogul pluralităților care produce schimbarea. Nu rezidă în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează devenind modă, superficialitate, snobism și conformism). Ceea ce contează în viața și devenirea culturii europene este întâlnirea fecundantă a diversităților, antagonismelor, concurențelor, complementarităților, adică dialogica lor. Aceasta este produsul-producător al cercului "turbionar", unde fiecare element sau moment este în același timp cauză și efect al întregului cerc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
obligatoriu. Pe deasupra, aproape toate aceste comunități arborează denumiri a căror estetică maiestoasă și perimată mate-rilealizează susceptibilitatea patrioților spanioli.405 În fapt însă, această estetică maschează o extremă densitate de formule poli-tice reale, de la cele mai radicale la cele dictate de conformismul instituțional, trecînd și printr-o serie de înlănțuiri oarecum folclorice inspirate de vechile tradiții medievale. Privită în ansamblu, Spania cuprinde mari comunități care pot reclama precedente istorice pe baza unei identități culturale specifice, opunîndu-se astfel tuturor celorlalte. Primele dintre acestea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a României pe care doreau să o construiască. În contrast, exilul din Franța de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a văzut confruntat cu o scenă politică dominată de intelectualitea de stînga, care controla În mare măsură aparițiile editoriale. Conformismul era așa de mare Încît Virgil Ierunca afirma că este „Încîntat de apariția - deși cam provincială - a unei reviste care vrea să se opună valului de conformism stîngist...”. Exilul contemporan s-a văzut astfel pus În imposibilitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politică dominată de intelectualitea de stînga, care controla În mare măsură aparițiile editoriale. Conformismul era așa de mare Încît Virgil Ierunca afirma că este „Încîntat de apariția - deși cam provincială - a unei reviste care vrea să se opună valului de conformism stîngist...”. Exilul contemporan s-a văzut astfel pus În imposibilitatea de a se face auzit, În condițiile În care mass-media au fost principalul mijloc de influențare a opiniei publice, iar românii nu au avut acces la mass-media occidentale. Virgil Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o cultură pe furiș, la o cultură «după ureche», o cultură de zvon, pe care nu se poate clădi nimic temeinic” (p. 233). În alte articole, Monica Lovinescu identifică existența unei cezuri Între generația tînără care Încearcă să se opună conformismului și scriitorii consacrați și promovați de regim. În acest sens, unele evenimente, precum Primăvara de la Praga, au permis „generalizarea curajului” scriitorilor tineri din România care au solicitat suprimarea cenzurii Într-o ședință publică, dar aceasta nu a fost nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]