1,576 matches
-
și farfuriile au fost în sfârșit strânse, s-a comandat o casată - culorile ei pastelate și bucățile de fructe confiate te făceau să te gândești la tapetele și jaluzelele cu modele în triunghiuri sau cerculețe. Apoi s-a băut un coniac VSOP, fără să recunoască nimeni că, de fapt, aveau tot mai mult din ceva ce n-ar mai fi vrut să piardă nici în ruptul capului. Pe urmă s-a fumat o țigară de foi care trebuia să fie „foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fermecătoare. Rochița ei simplă, pălărioara cochetă, mănușile, ciorapii și pantalonii, toate negre, evidențiau un farmec blond, înflorit într-o binefăcătoare liniște. - Bine! zisei , ridicându-mă să aduc sticla și două păhărele. Ne așezarăm la măsuța de lângă canapea și sorbirăm câteva coniacuri. Obrajii Laurei se îmbujorară. Ea râdea. - Laura, miroși a femeie! făcui eu zăpăcit și așa cum râdea, cu căpșorul dat pe spate, mă înclinai peste mescioară, sărutându-i gropița din vârful bărbiei. - Nu! zise ea, respingându-mă. Nu vreau! Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de vinuri. Ostașii treceau cu cizmele prin lichidul scurs din poloboacele cu caneaua lăsată dinadins deschisă de cei care își umpluseră gălețile. Poate fiindcă bubuiturile tunurilor abia se mai puteau desluși, o bucurie delirantă cuprinseră pe toți. Gâlgâia în beregăți coniacul sângerui din bidoanele umplute mereu. Numai Moses, băiatul hahamului, care ori de câte ori murea vreunul dintre noi plângea de mila lui, căzuse leșinat, după ce scăpase dintre genunchi o gâscă pe care o crestase cu briciul de vreo douăzeci de ori, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În locul maiorașului neisprăvit, așezat în fața mea, la un pahar cu vin, îmi apăru altă brută de maior prusac”, - își continuă povestea Ferdinand Sinidis. Îl voi urî până la moarte, scrâșni el, cu toate că mi-a turnat între dinții încleștați, două păhărele de coniac, și mă ținuse o săptămână împlinită în ambulanța batalionului, până la convalescență. Amintindu-mi de maiorul Plaschke, simt și azi nevoia să scuip în obrajii lui, sfârtecați de spadă. Îl disprețuiesc fiindcă avea țeasta plină cu beton armat, în locul creierilor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
față și dăm din lingură în același ritm. „Fraților“, zice careva aflat la câțiva pași de noi și care mănâncă și el, „păi azi e ziua de naștere a lui Adolf! Unde e suplimentul nostru? Păi, ciocolata, țigările, păhărelul de coniac să ciocnim! Heil, Führer-ul meu!“. Acum, cineva încearcă să spună un banc, se încurcă. Râsete molipsitoare. Încep alte bancuri. O imagine pașnică, în secțiune. Nu mai lipsește decât unul care să cânte la muzicuță. „Cum se numește regiunea asta?“ „Lausitz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
faptul că, În fine, În pestrițul Musée Grevin al belleliterelor criminologice, Își face apariția un erou argentinian, În decoruri Întru totul argentiniene. Nu e plăcere mai insolită decât să savurezi, Între două rotocoale de fum Înmiresmat și alături de un irefrenabil coniac din vremea Primului Imperiu, un roman polițist care nu se supune fioroaselor precepte ale pieței anglo-saxone, străine, și pe care nu șovăi să-l alătur celor mai respectabile semnături recomandate bunilor amateurs londonezi de incoruptibilul Crime Club! Mai subliniez În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
slabe, mai curând incomprehensibile. Imediat am Întins o mână și, fără să am plăcerea de a o strânge pe a lor, m-am retras disciplinat, cu surâsul Înghețat. Am ajuns de bine de rău În vestibul. Am izbutit să bâigui: — Coniac, coniac. Narbondo s-a Întors din laborator cu un vas gradat plin cu apă, În care a dizolvat niște picături efervescente. Sfânt remediu: mirosul de vomisment m-a dat gata. Apoi, după ce a răsucit de două ori cheia În ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai curând incomprehensibile. Imediat am Întins o mână și, fără să am plăcerea de a o strânge pe a lor, m-am retras disciplinat, cu surâsul Înghețat. Am ajuns de bine de rău În vestibul. Am izbutit să bâigui: — Coniac, coniac. Narbondo s-a Întors din laborator cu un vas gradat plin cu apă, În care a dizolvat niște picături efervescente. Sfânt remediu: mirosul de vomisment m-a dat gata. Apoi, după ce a răsucit de două ori cheia În ușa care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
decât să privesc fix, să mă tușesc, să-mi Înghiț salivă, să lucesc dă nădușală, să mă fac atent la moacă, da ieram cu gându aiurea și să repet da, da, ha, ha, ca coru dă greci. Apoi am servit coniac În baloane și mandea am trecut ca valiza deplomatică la tărășeniile ăle mai repugnante, la pantomima pă bune și, pă scurt, la aia de-i zice risipă dă parole fără cap și pardon. Patinaju ăla a fost nașpa: doctoru Persky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sticle de un litru de Malibu. Sticle de țuică ungurească se comportau de parcă aveau tot dreptul să stea lângă o sticlă de Southern Comfort. În barul nostru nu exista nici un Război Rece. Vedeți voi, tata câștiga tot timpul sticle de coniac sau whiskey la golf. Iar mama câștiga ocazional cât o sticlă de sherry sau vreun alt fel de lichior de fete la bridge. Când oamenii se întorceau din vacanțe, ne aduceau cadou sticle pretențioase de băuturi. Vecinii de lângă noi ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
avea un gust respingător, atunci eram pregătită. Am petrecut multe ore vesele, fericită și afumată, la discotecile unde reușisem să-mi constrâng sau să-mi păcălesc părinții să mă lase. Afumată după ce consumasem mixtura de (să zicem) sherry, vodcă, gin, coniac și vermut (mătușa Kitty ne adusese vermutul din călătoria la Roma). Ce zile grozave! Ce zile glorioase! Ca să evit orice scenă stânjenitoare sau jenantă în confruntarea cu părinții, înlocuiam tot ceea ce luam din fiecare sticlă cu o cantitate egală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să aibă de-a face cu mine. Începusem să dezvolt un talent pentru situațiile astea. Probabil că Adam era îndesat pe gemulețul din toaleta bărbaților, chinuindu-se să iasă printre pubelele urât mirositoare, frunzele de varză și sticlele goale de coniac care se găsesc la ieșirile din spate ale restaurantelor și cafenelelor. Mi-am pus cartea în geantă - vă închipuiți că fusesem așa de fericită să-l văd că uitasem să ascund coperta romanului ăluia de doi bani? - și am aranjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Am uitat să spun că zona este centrul nevralgic al hoților din cartier. În fiecare seară Îmi privesc cu drag Browningul.) Apar, pe rînd sau concomitent, plini de voie bună. Cu unul trebuie să joc table, cu altul să beau coniac, cu al treilea să discut politică, cu al patrulea nu pricep ce fac. Pentru că unii sînt femei. Le-am spus că am nevoie de liniște, sînt scriitor, m-au Înțeles, m-au bătut pe umăr, aha, de-aia, ne Întrebam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la ea, deoarece pe de-o parte ciocăneau În ușă pînă cădea tencuiala, iar pe de alta Își făcuseră dubluri după cheia mea. Așa că se ivesc În continuare unul după altul, mă bat cu sălbăticie la table, mă Îmbată cu coniac, mă bagă sub duș ca să mă trezesc, uitîndu-mă acolo, eu adorm și ei Îmi mută mobila la loc, În tăcere. Cu rictusuri de reproș. Scrinului i s-au descleiat piciorușele, fotoliul pat nu se mai face pat, tapetul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și iubește pe ruptelea. Prietenul lui cîntă arii rusești la acordeon. Dezrădăcinarea e completă. Într-un moment de iritare, Păvălache Îi sparge armonica. Apar două pretendente la mîna lui Păvălache. Ele spun prostii. Ți-e jenă să rîzi, bei un coniac, dai sonorul televizorului mai Încet. Prea tîrziu, apare un alt personaj principal, Vasiluța. Ea nu este doar principală, ci și vădană. Cu toate acestea, Îi cedează lui Păvălache Într-o seară cu lună, cu cămeșoaia pe jos. Prin cedare, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zărit pe belgienii noștri făcîndu-ne semne de bucurie. Nu mai țin aminte cum au deschis gara și ne-au eliberat, cînd am ajuns după vreo jumătate de oră c-un Volvo la ei acasă, am băut un pahar mare de coniac, și le-am ascultat politicos scuzele că Întîrziaseră din cauza unei petreceri pînă ce-am adormit. Apoi Întîmplarea de la gară s-a volatilizat și de-a doua zi totul s-a transformat Într-un vîrtej de imagini, mirosuri, gusturi, drumuri, impresii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aș fi fost bogat, n-ar mai fi trebuit să muncesc, aș fi stat pe-un fotoliu anatomic. Bunicul din partea tatălui era economist, a ajuns director de bancă, a emigrat În Olanda În ’49. Foarte Înalt, foarte slab, Îi plăcea coniacul. Mi-a rămas de la el o poză. Bănuiesc că e din Olanda, se vede o moară care stă, el se uită la ea, apoi la mine. E Întunecat. Bunica e supraexpusă. Grecoaică. De o mare frumusețe, nu l-a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
traseră Înapoi În aceeași clipă... Jack se desprinse, amețit, din Îmbrățișare. Karen nu-și retrase imediat mîinile — Vecinii Încă nu s-au Întors din concediu. Am putea să mergem să dăm de mîncare la pisici. Da... sigur. — Îmi aduci un coniac Înainte să plecăm? Jack porni spre masa cu mîncăruri. Dublu Perkins Îi spuse: — Marfă a-ntîia, Vincennes. Noi doi avem aceleași gusturi. Un țărănoi slăbănog, Într-o cămașă de cowboy neagră, cu picățele roz. Cu tot cu cizme, bătea spre doi metri. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
făcu să se simtă ca un jeg. Șansele ca Inez să facă așa ceva cu el din dragoste erau cam de una la șase trilioane. Încetă să se mai gîndească la ea, iar restul nopții se consumă cu discuții sterile și coniac. Carolyn spuse: Cred că ar trebui să plec. — O să te sun. Se auzi soneria. Bud o conduse pe Carolyn pînă la ușă. În spatele ușii de plasă - Dudley Smith și un detectiv din West Valley - Joe DiCenzo. Dudley Îi zîmbi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
aș fi recreat propria mea marfă și-aș fi pus-o În vînzare. Duceți-vă acasă, băiețași! Cărțile cu porcărioare nu vă vor rezolva cazul de crimă. Șvarții au făcut-o. Nenorociții ăia de cioroi. CAPITOLUL 35 Sticle: whisky, gin, coniac. Reclame pîlpîitoare: Schlitz, Pabst Blue Ribbon. Marinari care dau pe gît sticle cu bere rece. Tipi fericiți, care Își fac mintea varză. Apartamentul lui Hudgens - la doar o stradă distanță. Trebuia să bea ceva, ca să capete curaj. Știuse asta dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tocuri Înalte, o zi de rahat și totuși picioarele abia dacă Îi atingeau pămîntul. Îl conduse În clădire, deschise ușa de jos și aprinse o lumină. Ed intră. O splendoare! Stofele, obiectele de artă. Lynn Își scoase pantofii și turnă coniac În două pahare. Ed se așeză pe canapea - catifea veritabilă. Lynn i se alătură. Ed Își luă paharul și sorbi. Lynn Încălzea paharul În mîini. Știi de ce te-am invitat Înăuntru? — Ești prea inteligentă ca să Încerci să mă convingi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
primele pagini ale ziarelor. — Asta pentru că a aruncat totul la gîrlă. Badge of Honor, prietenia cu Miller Stanton... totul. Nici asasinarea lui Sid Hudgens nu a ajutat, pentru că Hush-Hush datora matrapazlîcurilor lui Vincennes jumătate din murdăriile publicate. Lynn sorbi din coniac. — Nu-ți place de Jack. Nu, dar o parte din depoziția lui o cred fără rezerve. Patchett are copii după dosarele private cu murdării ale lui Sid Hudgens, inclusiv o copie după dosarul personal al lui Vincennes Însuși. Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Andrei Vlădescu, dacă se apropie cu adevărat sfârșitul, e acum? e mâine? Dar, în scurt timp, criza a trecut, bătrâna doamnă Marga Pop a reușit să adoarmă, sub efectele unui calmant puternic. În bucătărie acum, cu câte un pahar cu coniac în mână, fumând amândoi, continuând să-și spună, din priviri la început, ce începuseră cu puțin înainte, despre trecerea dincolo de irevocabila linie, în decrepit. Atunci fiica doamnei Marga Pop i-a spus lui Andrei Vlădescu că va încerca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
închisă la culoare. Părea altă femeie, cu picioare fine, șolduri late, sâni mici, aluneca prin spațiul acela strâmt cu mișcări timide, de parcă s-ar fi speriat că are oaspeți. A căutat într-un dulap și a adus o sticluță cu coniac din care a turnat în păhărele verzui așezate pe o tăviță portocalie de plastic. Încăperea se umpluse de aromă de cafea și de mirosul dulceag al coniacului. A râs stingherită, așezându-se pe pat, nu departe de Andrei Vlădescu, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
are oaspeți. A căutat într-un dulap și a adus o sticluță cu coniac din care a turnat în păhărele verzui așezate pe o tăviță portocalie de plastic. Încăperea se umpluse de aromă de cafea și de mirosul dulceag al coniacului. A râs stingherită, așezându-se pe pat, nu departe de Andrei Vlădescu, și-a întins puțin rochia peste pulpele strânse, dar genunchii albi îi rămâneau descoperiți. Au sorbit din băutură în tăcere. Andrei a întins mâna și i-a mângâiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]