1,777 matches
-
compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți. Uneori, nu te iartă nici cei care te înțeleg. Lingușitorii pot face un dictator din cel mai blând conducător. Umilința metamorfozează coloana vertebrală într-o salcie plângătoare. Conjunctural, unii creatori de artă au îngurgitat fecale cu pumnul. Alții - cu lingurița de argint. Răzbunarea nu înseamnă eliberare, ci o reîmprospătare a urii. Când crezi că ești înconjurat doar de dușmani, începi să - ți dai aere de mareșal. Statul pedepsește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nivel mediu - fiindcă, în principiu, fiecare autor din cei vreo două mii câți există oficial are dreptul să publice în paginile ei -, a făcut critică inteligentă pe materialul literar care s-a nimerit, urmărind principiul valorii, dar și cu mici oscilații conjuncturale, și ne-a ținut la curent cu ce se mai întîmplă prin lume fără ca redactorii respectivi să părăsească de obicei țara. "Romînia literară" n-a fost și nu este o revistă rea, cum sânt atâtea azi. Ea a fost indicatorul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
interpretându-l. De aici multitudinea de semnificații atribuite aceluiași simbol. El se sprijină în special pe tradiție, pe experiență și pe trăirea celui ce se îndeletnicește cu această preocupare. Din această perspectivă, divinația se prezintă ca "o inducție ipotetică sau conjuncturală întemeiată pe fapte cunoscute prin observație. Este interpretarea semnelor exterioare care ascund gândirea divină"58. În această categorie intră acele procedee care se sprijină în primul rând pe divinație. Prin ea se încearcă explicarea și interpretarea prodigiilor 59. Ea este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu întâmplătorul, iar în unele situații este chiar provocată. Ne referim aici la divinația cleromantică. În evoluția acestei categorii divinatorii, A. Bouché-Leclercq constată două stadii distincte: stadiul I, în care divinația se ocupă doar cu interpretarea prodigiilor. Are un caracter conjunctural și dobândește aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reflectate și de a le intepreta. În general, obiectele confecționate și prelucrate nu au darul divinării prin ele însele, așa cum se întâmplă în cazul obiectelor naturale. Ele sunt supuse unui ritual special. La fel, semnificațiile lor sunt aleatorii, uneori chiar conjuncturale, și au o mai mică putere sugestivă în comparație cu instrumentele naturale. 12.4. Obiecte divinatorii abstracte: imagini și fantasme Deși pare destul de ciudat, în divinație sunt importante chiar și obiectele abstracte. Care sunt acestea? Registrul celor ce se înscriu în această
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sentimente. Din punct de vedere sociologic, această familiaritate s-ar traduce printr-o solidaritate de tip organic. Oamenii descoperă că pot stabili relații și pe criterii afective și că nu totul este urmare a unui calcul rațional, de fațadă sau conjunctural. Mai mult, dacă faptele pentru care se consultă un divinator au și o anumită frecvență, aceasta îndreptățește clientul să nu se considere exclus, străin sau izolat social. Fără îndoială, efectele unei atare familiarități nu pot fi decât pozitive în plan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și adresele paginilor web postate de vizitatori. Chiar și la elementele la care s-a perceput cea mai mare interactivitate, a existat o întârziere între postările utilizatorilor și apariția mesajelor. În pofida permisivității tehnice, dialogul a fost pe alocuri minimal și conjunctural, iar comunicarea a alternat între dialog și monolog. Secțiunea cu cel mai înalt nivel de interactivitate a fost forumul, în care receptorul a postat feedback-ul, astfel încât direcția de comunicare a fost calificată ca fiind în trei direcții (three-way), deoarece
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
răspunsului programului motor este pregătit pentru inițiere. Unul din procedeele necesare aici este definirea modalității de executare a acestui program. Ce membru să folosești, cât de rapid să arunci și cât de departe trebuie să arunci, hotărât pe baza informațiilor conjuncturale existente acțiunii anterioare. Aceste decizii au drept rezultat distribuirea câtorva parametri caracteristici care definesc natura executării programului fără influențarea structurii generale temporale a producerii mișcării. Câțiva parametri includ viteza de mișcare, amplitudinea mișcării și membrului folosit. O dată ce parametrii au fost
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
3. Parametrii sunt specificați și atribuiți programului în etape de programare a răspunsului și mișcarea este gata pentru inițiere. 4. Mișcarea este executată conform unui model temporal relativ rigid cu caracteristici de suprafață, destinate pentru a face față unor cerințe conjuncturale specifice. În acțiunile cele mai rapide ale unei persoane, unde nu există timp pentru sistem de a procesa feed-back-ul privind erorile și pentru a le corecta, mișcarea este planificată înainte și executată printr-o implicare minimă a informației senzoriale. Structura
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
mecanic. Chiar dacă programul motor este responsabil de cazurile majore în tipul de mișcare, există o interacțiune considerabilă cu procesele senzoriale, cum ar fi organizarea unor procese reflexe variate pentru a genera corecții rapide, făcând mișcarea flexibilă în cazul modificării cerințelor conjuncturale. În final se poate generaliza că programele motorii explică o clasă de acțiuni (precum aruncarea), iar parametrii trebuie să fie supliniți pentru a defini modul în care modelul urmează să fie realizat (de exemplu în mod rapid sau în mod
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cu prilejul sărbătorilor de iarnă (apariția lui Moș Crăciun), al diferitelor carnavale sau a obiceiurilor locale (vezi ziua de 1 aprilie, ca sărbătoare națională a minciunii, la români) etc.; • Nivelul timpului imediat se desfășoară la nivelul evenimentelor zilnice, în care conjuncturalul pare să guverneze debitarea minciunilor mai mari sau mai mici cu care viața ne-a obișnuit deja. Nu trebuie să uităm, bunăoară, că este mult mai ușor de mințit noaptea, cînd "toate pisicile sînt (par) negre". Evidențierea acestor majore orizonturi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
natura umană. De exemplu, Morgenthau este de părere că "lumea socială nu este altceva decât o proiecție a naturii umane în planul colectiv" (1962:7, compară cu Niebuhr 1932:23). Acești realiști "văd conflictul ca fiind explicabil parțial de elemente conjuncturale, dar ... consideră că și de nu ar fi fost așa, mândria, lăcomia și goana după glorie ar face ca războiul tuturor împotriva tuturor să continue pe o perioadă nelimitată. Până la urmă, conflictul și războiul sunt înrădăcinate în natura umană" (Waltz
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
așa-numite, de frontieră (Silvian Iosifescu) sau a interferențelor (Ion Vlad), iar în acest caz intenționalitatea autorului, disimulată sau explicită, precis direcționată sau orientată spre o țintă cu un contur ambiguu, va genera o gramatică specifică a textului. Accentul, determinat conjunctural și subiectiv, se va deplasa dinspre dialectică ("polemică ad rem", după Eminescu) spre "arta de a spurca frumos" (N. Balotă), atac gratuit, cu finalitate estetică. Nu e vorba aici de trecerea pe o scară valorică superioară, decât din prisma restrictivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
simplu o turmă de haimanale alcoolice." Pasajul, extras din corespondența călugărului (pe atunci) Iosif, vădește din nou refuzul de a se integra într-un grup uniformizat și prefigurează tentația exagerărilor în polemica anticlericală. Acest segment biografic, considerat drept "o soluție conjuncturală pentru a depăși dificultățile materiale"117, va fi resemnificat peste timp de poetul autodidact și investit cu valori pe care știuse oricând să le prețuiască: prietenia, spiritul religios autentic, harul marilor monahi, timpul destinat lecturii și scrisului, de care s-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai reprezintă unicul indiciu al literarității. Ni se pare incitantă, la Arghezi, tocmai depistarea elementelor de natură estetică într-un tip de discurs construit în limitele comprehensibilului (un discurs accesibil, adaptat la rigorile publicistice) și ale evenimențialului (un discurs marcat conjunctural, dependent de un pretext real), elemente care fac posibilă situarea acestui discurs, cu un statut incert de altfel, în atemporalitate. Revenind la textul propus aici spre analiză, Arghezi recurge la asteism 154, ca dublă strategie: principială, pentru că îi permite să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
într-un sens (manifestul presupune întotdeauna o intenție și o atitudine polemice, iar polemica poate îmbrăca haina manifestului, pamfletului, scrisorii deschise, criticii sau le poate combina după bunul plac al autorului), pe când cea dintre pamflet și manifest este, de obicei, conjuncturală. Faptul că unele texte argheziene, considerate manifeste, îmbracă forma pamfletului polemic ține de vocația poetică a autorului, de individualitatea sa artistică, de o modalitate de exprimare specifică. E felul în care poetul își afirmă solitudinea ideologică. Printr-o conjuncție cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și colaborator al publicației, fie că ironizează integralismul după ce reprezentanții curentului i-au dedicat un număr întreg al revistei, fie că respinge concepția tolstoiană despre artă sau critică realismul lui Delavrancea, Arghezi își scrie manifestul polemizând explicit. Ofensiva directă, motivată conjunctural, poate fi un bun pretext pentru a-și afirma categoric convingerile și a-și trasa cu bună știință liniile directoare ale atipicului program literar. În ars poetica argheziană există o categorie aparte de texte a căror dimensiune polemică este subsidiară
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a fost cel din preajma primei conflagrații mondiale (din cel puțin două puncte de vedere, al libertății relative de exprimare și al evenimentelor politice capitale), va duce la o explozie fără precedent a diversității publicistice. Iată, așadar, numai două din premisele conjuncturale care au făcut posibilă turnura dată de Arghezi presei românești. Ca scriitor intrat în gazetăria partinică, Eminescu ar putea fi privit, dintr-un unghi eticist și evident restrictiv, ca reprezentând figura intelectualului de secol XIX, în sensul atribuit de Julien
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asupra gazetăriei, de producțiile pamfletare în care ficțiunea, "invenția personală activă" privită de însuși autorul Biletelor de papagal ca o condiție esențială a literarității -, este elementul esențial al discursului, ignorând cu obstinație texte polemice valoroase care, deși sunt marcate de conjunctural, poartă, în orice situație, amprenta inconfundabilă a stilului arghezian. Atunci când temperatura violenței scade, iar pamfletarul se mișcă în spațiul organizat și normat al polemicii literare, injuria, blestemul, ocara sau batjocura își pierd eficacitatea. Noul arsenal strategic mizează, așa cum am văzut
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reprezentat de Arghezi), etichetat ca suburban și trivial și împins, în consecință, la periferia literaturii (o poziție, așa cum se știe, reconsiderată ulterior). În sfârșit, o remarcă a criticului, semnificativă în spiritul ei pentru ceea ce a însemnat, în parte, antiarghezianismul său conjunctural, exprimă, încă o dată, poziția fermă în raport cu pamfletul publicistic arghezian: "Nedrept cu alții, a fost însă nedrept și cu sine; în năvala actualității, și-a aruncat în umbră opera poetică; polemica trece, poeziile rămân"316. Refuzul lovinescian de a privi altfel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru a o extinde, fie pentru a o modifica, reducându-se În același timp, cheltuielile publice. În plus, au fost adoptate prin lege unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Analizându-se veniturile publice din punct de vedere al sensibilității conjuncturale s-a constatat că ele pot fi Împărțite În venituri rigide (inelastice) și venituri sensibile (elastice). Sensibilitatea acestora În raport cu mișcările ciclice ale economiei este dependentă, pe de o parte, de baza impunerii, adică de alegerea obiectului impozabil și, pe de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În raport cu mișcările ciclice ale economiei este dependentă, pe de o parte, de baza impunerii, adică de alegerea obiectului impozabil și, pe de altă parte, de tehnica fiscală folosită. Experiența crizei din 1929-1933 a arătat că cele mai sensibile la fluctuațiile conjuncturale sunt impozitele directe, În general, și impozitul pe venit, În special. Acesta din urmă, considerat altă dată ca fiind achiziția cea mai prețioasă a doctrinei fiscale moderne, a Început să fie considerat ca un impozit ce trebuie adaptat noilor necesități
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
devenite tradiționale, privind apărarea, ordinea publică, funcționarea organelor administrației publice, educație, sănătate, cultură, artă, securitate socială, fie În altele mai noi, precum protecția socială, cercetarea științifică sau protecția mediului, etc., inclusiv realizarea de acțiuni economice, mai ales, pentru atenuarea fluctuațiilor conjuncturale ale economiei, se bazează pe efectuarea prelevărilor fiscale și implicit pe fiscalitate. În mod obiectiv creșterea volumului de utilități publice furnizate gratuit sau subvenționat sporește nevoia de resurse financiare a căror procurare conduce, inevitabil, la amplificarea prelevărilor fiscale sub diverse
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Asemenea diferențieri sunt determinate de factori diverși, reflectați și prin obiectivele politicii economice și sociale promovate de guverne În cadrul unor programe de guvernare, marcate nu numai de opțiunile politice ale grupărilor reprezentate În guvern, ci și de manifestarea unor situații conjuncturale În economia reală sau considerente de ordin subiectiv, etc. Prezintă interes, pentru analiza variației nivelului fiscalității, modul În care acționează factorii implicați În cuantificarea presiunii fiscale, În primul rând, mărimea impozitelor (În accepțiunea de sumă globală prelevată din materia impozabilă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de evaluare a materiei impozabile Își pun amprenta asupra gradului de sensibilitate a randamentului impozitului față de conjunctura economică. Astfel, evaluarea forfetară sau cea pe bază de semne exterioare ale avuției nu sunt sensibile decât Într-o măsură redusă față de evoluția conjuncturală a mediului economic. Comparativ, modul de determinare a cuantumului impozitului În variantele cunoscute ca sume fixe pe unitate de măsură, cote procentuale proporționale sau cote progresive, etc. influențează gradul de sensibilitate al randamentului impozitului, dar În mod diferit. Astfel, aplicarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]