2,322 matches
-
Cine va controla această instituție timp de nouă ani cât are mandatul?”. S-au formulat și alte caracterizări, precum cele de „sfat juridic al bătrânilor”, „cap limpede” sau „lampă de control”<footnote Idem, pp. 8-9. footnote>. Din examinarea Constituției rezultă consacrarea Curții Constituționale într-un titlu distinct, cel de-al cincilea. Deci, sediul materiei nu este nici în partea privitoare la autoritatea legislativă (Titlul III, capitolul I), nici în partea privitoare la autoritatea executivă (Titlul III, cap. II-IV), nici în partea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior<footnote Potrivit prevederilor art. 144 din Constituția revizuită. footnote>. 4) Atribuțiile Curții Constituționale După cum este cunoscut, una dintre inovațiile Constituției din 1991 a fost consacrarea modelului european de control al constituționalității legilor. În Titlul V, a fost reglementată Curtea Constituțională, învestită cu atribuții de control abstract, a priori, cu privire la legi, înainte de promulgare, cât și cu atribuții de control concret, a posteriori, pe cale de excepție, cu privire la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a lumii pun în evidență schimbarea principiului ordonator. Ceea ce a dinamizat lumea preglobală, adică principiul adversității (Dinu, 2004), se clasează ca lipsit de relevanță. Se impune ca necesar un alt principiu, cel care să redispute mereu simbolurile puterii sau ale consacrării și care să asigure fluența orizontului uman de așteptare. Acesta nu poate fi altul decât cel întruchipat de competiție, după exemplul jocurilor sportive colective, pe care-l vom analiza în partea a III-a a cărții. Este principiul ordonator care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rând: cei trei milițieni druzi În picioare, legați la ochi - doi În cădere, unul mândru și drept - și cei șase kataeb maroniți care Îi executau aproape la gura țevii. Victime și călăi, În munții Chuf. Coperta unei duzini de reviste. Consacrarea lui ca fotograf de război, la cinci ani după ce se inițiase În meșteșug. - Dumneata nu poți să fi fost acolo. Protagoniștii au murit, și de tras trăgeau falangiștii libanezi. Necunoscutul s-a clătinat, confuz, fără să-și ia ochii de la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Domnului (o aluzie la Apocalips 12:4), pe care i-a Întemnițat În trupuri omenești. Isus a venit În lume pentru a salva sufletele Îngerești care, de la venirea lui, se pocăiesc, după ce au primit impoziția mîinilor sau botezul spiritual (consolamentum - consacrarea perfectului cathar). În momentul consacrării, fiecare suflet primește un spirit celest ocrotitor, numit Spiritus Paraclitum ori spirit consolator, diferit atît de Spiritus Sanctum, expresie desemnînd spiritul personal al fiecăruia, suflet-Înger, cît și de Spiritus Principale, care este Sfîntul Spirit, a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
12:4), pe care i-a Întemnițat În trupuri omenești. Isus a venit În lume pentru a salva sufletele Îngerești care, de la venirea lui, se pocăiesc, după ce au primit impoziția mîinilor sau botezul spiritual (consolamentum - consacrarea perfectului cathar). În momentul consacrării, fiecare suflet primește un spirit celest ocrotitor, numit Spiritus Paraclitum ori spirit consolator, diferit atît de Spiritus Sanctum, expresie desemnînd spiritul personal al fiecăruia, suflet-Înger, cît și de Spiritus Principale, care este Sfîntul Spirit, a treia persoană a Trinității. Sfîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
deoarece diplomații Sfântului Scaun au fost implicați Într-un proces de spionaj, fiind siliți să părăsească România la 7 iulie. Nunțiatura a reușit Însă În primii ani de după scoaterea În afara legii a cultului greco-catolic să consacre sau să contribuie la consacrarea a șase episcopi auxiliari clandestini: Alexandru Todea, Tit Liviu Chinezu, Iuliu Hirțea, Ioan Chertes, Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir. Primul episcop decedat În temnițele regimului comunist a fost Vasile Aftenie, ucis În Închisoarea Ministerului de Interne, la Începutul lunii mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dizolvarea Direcției Presei. În mod semnificativ, În 1974 dispare și caseta tehnică de pe versoul paginilor de titlu, radiere simbolică ce anunță epoca obscură a manipulărilor economice (În condițiile raționalizării hârtiei) și a responsabilizărilor Împinse Înspre baza sistemului. Acrobațiile editoriale decid consacrările și declasările Într-un sistem care eludează prin litera sa cererea pieței. Drumul pe care trebuie să Îl parcurgă orice manuscris Își are odiseea lui dramatică dincolo de spațiul public, pe mesele redactorilor și ale referenților de specialitate ce Îl trimit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
introduse de colegii lui). În anii ’80, blocajul instituțional obligă la o rigidizare a comportamentelor și la o ofensivă deșănțată Împotriva temelor destabilizante, deci impure (religioase, existențialiste), Împotriva viziunilor și cuvintelor sumbre, neoexpresioniste 59 și, implicit, Împotriva tinerilor dornici de consacrare. Circumspecția deviată În instinct de supraviețuire și pasivitate mefientă transgresează limitele ideologice ale interdicției: se Întâmplă ca temele prohibite să atragă oprobiul asupra autorului 60, iar numele indezirabile să ducă la sacrificarea unor cărți neutre. Epurările fizice nemaifiind posibile, războiul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
are o dublă semnificație: - ca recipient, exprimă iubirea, atitudinea receptivă, primitoare, deschisă și maternă, dar și ideile de împărtășire și de uniune (vezi Veselă). Sfântul Graal constituie reprezentarea cea mai spirituală; - ca trofeu, simbolizează victoria, recunoașterea curajului și a meritului, consacrarea eforturilor. Este interesant de observat că în anumite situații e simbolul autorității, în aceeași măsură poate să dezvăluie o situație de supunere, de constrângere sau de dominare. A scuipa, a lăsa bale, a saliva În plan simbolic, saliva este învestită
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Un aspect i mportant de precizat în legătură cu timpul scurs până la materializarea ideilor se referă la costurile tehnologiei informaționale - în anii ’60 și ’70 costurile mari ale echipamentelor au limitat răspândirea soluțiilor informatice propuse de specialiști. Anii ’80 sunt anii de consacrare a microinformaticii, a nii în care PC-ul cunoaște succesul atât pentru utilizatorii individuali, cât și în mediul de afaceri. Managerii devin conștienți atât de utilitatea unui PC pe birou, cât și de importanța datelor stocate de acesta. Marea provocare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
au fost excluși autorii care nu au primit nici o mențiune (considerați din start ca aparținând unui grup marginal în structura distribuției capitalului social specific - prietenie, respectiv posesor de resurse sau ocupant al unei poziții legate de mijloacele și mecanismele de consacrare). Din analiză au fost de asemenea excluși scriitorii maghiari, pentru că, la prelucrarea primară a datelor, s-a observat că rețelele de prietenie obținute, română, respectiv maghiară, se suprapun într-o măsură infimă. Pentru rețeaua de sprijin profesional s-au obținut
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
axă a dezirabilității prieteniei. Pentru cea de-a doua rețea, a sprijinului profesional, construim un model similar: Figura 7. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de sprijin profesional Se observă o subelită editorială, ocupând o poziție marginală în cadrul instanțelor de consacrare, în general foști redactori-șefi ai editurii Dacia, respectiv aparținând instituțional de Fundația Culturală Română (unul dintre aceștia, V. Sălăjan, fost activist politic). Seevidențiază o poziție separată a universitarilor (Papahagi, Pop, Vartic), al căror suport nu este unul instituțional, ci bazat
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
poziții singulare ocupă Opriță, fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, respectiv Igna, fost redactor-șef al editurii Dacia (ambii în diplomație în 1997). Ele reflectă capitalul instituțional deținut ca urmare a ocupării unor poziții dominante în cadrul principalei instanțe de consacrare a scriitorilor clujeni, editura Dacia. Dimensiunea 1 poate fi considerată, ținând cont de tipul de capital instituțional deținut de diferitele grupuri aliniate de-a lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-a doua dimensiune are de-
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Dimensiunea 1 poate fi considerată, ținând cont de tipul de capital instituțional deținut de diferitele grupuri aliniate de-a lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-a doua dimensiune are de-a face cu tipul de consacrare pe care o poate da instituția din care fac parte persoanele aflate în poziții decisive în cadrul instanțelor de consacrare: edituri, spațiu academic, teatru. Ea se referă la relația pe care scriitorul o are cu publicul său în instanța de consacrare
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-a doua dimensiune are de-a face cu tipul de consacrare pe care o poate da instituția din care fac parte persoanele aflate în poziții decisive în cadrul instanțelor de consacrare: edituri, spațiu academic, teatru. Ea se referă la relația pe care scriitorul o are cu publicul său în instanța de consacrare: la un capăt este o relație privată (lectură individuală), care continuă cu o relație mediată de cunoașterea textului în cadrul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
consacrare pe care o poate da instituția din care fac parte persoanele aflate în poziții decisive în cadrul instanțelor de consacrare: edituri, spațiu academic, teatru. Ea se referă la relația pe care scriitorul o are cu publicul său în instanța de consacrare: la un capăt este o relație privată (lectură individuală), care continuă cu o relație mediată de cunoașterea textului în cadrul universității, la celălalt capăt situându-se relația care are loc în spațiul public, în teatru. Așa cum se vede din acest exemplu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
adăuga și faptul că aceștia gândesc nu doar la altceva, ci și altcumva. Acest altcumva a fost determinat de marile descoperiri științifice ale secolului al XX-lea, care au demonstrat existența unor noi principii ce au răvășit logica binară, permițând consacrarea logicii trinare a terțului inclus care permite existența unui termen T care să fie în același timp și alb și non-alb. Coroborată cu emergența diferitelor niveluri ale realității economice, sociale și politice, precum și cu complexitatea tuturor domeniilor cunoașterii actuale, această
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a i se revela. Mai mult, nihilismul de mai târziu are exact aceleași cauze. Între aceste extreme, o ființă care caută, provoacă sau neagă. Finalmente, o ființă care face din negare un sens. Prin urmare, așa cum, din nevoia ardentă a consacrării, disprețuiește Academia, cu tot ceea ce, trecând din simbolic în concret, înseamnă ea, tot așa Cioran poartă un război cu Adevărul. Ciudat război, din moment ce, la un alt nivel, el își slujește inamicul cu orice rând scris și, aș spune, cu fiecare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care voia să construiască în istorie (de nu cumva chiar istoria), acum el e adânc înrădăcinat în sentimentul dezrădăcinării. Tocmai de aceea, lipsa adevărului se metamorfozează în șansă. Întrebarea este dacă nu cumva ruptura e înscrisă în chiar manifestările de consacrare, delirante, ale începuturilor. Altfel spus, nu cumva fața își conține de la începuturi reversul? Or, reversul impune ideea că Adevărul pe care îl caută Cioran e legat strictamente de identificarea unui sens. La începuturi, acest sens e căutat în Istorie; ulterior
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nulitățile și impostorii” (26 octombrie 1973 Ă 507). De reținut, fără îndoială. Despre un Paris iluzoriu, fascinant și atrocetc "Despre un Paris iluzoriu, fascinant [i atroce" Din ce motive apare Parisul în biografia lui Cioran se știe. Parisul e locul consacrării. De-aici speră să cucerească lumea, să o posede chiar. Greu de bănuit că, nu foarte târziu, Parisul va întruchipa locul pierzaniei. De ce? Iată, într-adevăr, întrebarea. Deocamdată să reținem o mărturisire din 1970: „Orice s-ar întâmpla, nu vom
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
astfel de ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul pe care opțiunile sale îl instituie e ceva mai complex. Pe de o parte, el e încântat într-o vreme de Paris, însă nu pentru că i-ar fi adus consacrarea, celebritatea, gloria, adică nu pentru că i-ar fi satisfăcut orgoliul rănit de neputințele României, ci, paradoxal, pentru că Parisul e locul pierzaniei. Scepticismul lui găsește aici locul potrivit pentru a-și întinde tentaculele prin care soarbe seva vitală. Prin urmare, aici
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi lipsit însă experiența care să-l facă să înțeleagă acest lucru. De la Sibiu, n-ar fi putut nicicând să spună că a viețui la Paris sau la Rășinari e același lucru. În fine, Parisul, nu doar ca loc al consacrării, ci și ca opțiune pătimașă. Îi scrie lui Noica: „Ar fi mai cinstit poate să spun că adevărata mea pasiune n-au fost cărțile, ci Parisul, devenit un loc de tortură precum gura de rai de care tu ai fost
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mare înțelepciune să rămâi printre ai tăi. Cu toate astea, eu nu regret nimic” (3 februarie 1970 Ă 134). Greu de spus dacă Cioran nu regretă nimic. Să ne amintim fie și numai cuvintele despre Coasta Boacii... Așa încât, goana după consacrare a rămas, în urmă, o iluzie dureroasă. Nici măcar cititul și scrisul nu mai înseamnă nimic. „Citesc mult și scriu tot mai puțin. La ce bun? De câte ori simt nevoia să fiu cineva, mă disprețuiesc; din fericire, mă îndepărtez tot mai mult
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
surprinzător, al lui Cioran: „Astăzi i-am spus: nu bea, dacă simți că ai poftă să bei, ia o carte de rugăciuni, spune o rugăciune” (idem). Pe Ionescu, ce-i drept, îl sperie și intrarea la Academie, adică celebritatea maximă, consacrarea definitivă. Iată următoarea întâmplare: „Ieri, alegerea lui Eugen la Academie. Mi-a spus, îngrozit: «E pentru totdeauna, pentru veșnicie.» Ă Îl liniștesc: «A, nu, gândește-te la Pétain, la Maurras, la Abel Hermant și la alții. Au fost dați afară
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]