51,306 matches
-
cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde intră sub piele în desenul proaspăt tatuatť Ťharta se întinde către relieful accidentŤ
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o simplă specializare, prin trecerea de la semnificația generală "a vorbi" la cea particulară - "a vorbi (cu cineva) în vederea unui anume scop, a aranja lucrurile" (uz reflectat de enunțuri aluzive de genul
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
Al. Graur ("Notes sur ŤLes mots tsiganes en roumainť, 1936) și A. Juilland ("Le vocabulaire argotique roumain d'origine tsigane", 1952). Multă vreme cuvântul nu a pătruns totuși în zona de mare frecvență a vocabularului argotic și nu a fost consemnat în scris. În momentul de față, e destul de mult folosit, mai ales în limbajul tinerilor, dar nu cu sensul înregistrat acum mai bine de 70 de ani. Valorile actuale sunt direct legate de sensul de bază al etimonului: dumă înseamnă
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează în primul rând o femeie frumoasă, atrăgătoare (descrisă cel
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
în scenă realizată de alți figuranți (amploaiații bibliotecii), și aceștia obligați să intre în roluri dinainte stabilite, de marionete. O punere în scenă cu figuranți, realizată de figuranți si apoi relatată la gazetă de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica relatarea, nu ei decideau scrierea unui asemenea articol
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
viselor lui Nabucodonosor. în Babilonul din romanul lui Octavian Paler nu există însă nici un rege, iar Dumnezeu este cu desăvîrșire absent. Noul Daniel se substituie și unuia, și celuilalt, visele sînt ale lui, iar acestea sînt fie cu adevărat "vise", consemnate ca atare într-un "caiet de vise", fie simulacre de vise, prezentate ca "realități", fie scorneli deliberate. După fiecare ședere în Sala cu Oglinzi sculptorul le spune locuitorilor Azilului povești despre nevăzutul și poate inexistentul Bătrîn, parvenind astfel efemer la
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
mici detalii de expresie și direcționare a efectelor. O altă prestație de o valoare ieșită din comun, epuizantă, unde stările personajului Gerstein, cel mai complex și dificil din piesă, permanent la limita imprevizibilului ca tonuri și atitudini, ating paroxismul, am consemnat-o doar după câteva luni în Vicarul de Rolf Hochhuth, în regia lui Radu Penciulescu. Întâlnirile cu Victor Rebengiuc de acum încolo vor sta de fiecare dată, decenii la rând, nu doar sub semnul unor creații memorabile, dar și al
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
împărăteasă moartă și ea, la rândul ei, să-l iubească. Comentariile profesorului Nazarie strecoară mai multe indicii ale unui fond precreștin pe care locurile îl păstrează, iar domnișoara Christina și Egor sunt avataruri ale unei istorii străvechi, pe care le consemnează cele două poeme eminesciene. Strofele recitate, fie din Luceafărul, fie din Strigoii, par să aibă o funcție magică, incantații care servesc într-un rit ce se cere împlinit în mod imperios. Romanul Măștile perpetuează în plin secol XX tradiția șamanelor
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
Steinhardt, schimbat ulterior în Oscar-Saia Steinhardt. Face studii secundare la Brăila, fiind clasat întâiul cu ocazia absolvirii liceului real din acest oraș cosmopolit de la Dunăre. Urmează studiile Politehnicii din Zürich, de unde se întoarce cu diploma de inginer. Un fapt interesant, consemnat de N. Steinhardt: la Zürich este coleg cu Albert Einstein. "Einstein era cu un an mai tânăr decât tatăl meu, însă tata avea drept coleg de cameră pe un italian, bun violonist. Einstein, violonist pasionat și el (așa a rămas
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
celor cinci ani de detenție ai fiului său. Acesta din urmă va avea revelația "minunii" cu puțin timp înainte de eliberarea sa din închisoarea Gherla, când primește primul și unicul colet din timpul încarcerării sale. Acest moment de intensă fericire este consemnat într-o altă variantă a Jurnalului fericirii. Dactilograma - din păcate incompletă - a acestei variante de 529 de pagini (nepublicate încă) am găsit-o tot în Arhivele Mănăstirii Rohia: "În iunie, după citirea decretului, ni s-a dat fiecăruia voie să
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
utilizez sintagma "a treia variantă a Juranalului fericirii" cu titlu de inventar), N. Steinhardt descrie chiar o vizită pe care i-o făcuse fondatorului psihanalizei prin anii 1926-1927. Să cităm acest moment, cu atât mai mult cu cât el este consemnat într-o variantă nepublicată încă: "August 1927. De la Veneția, mâncat de țânțari, cu febră mare și stomacul răvășit, sunt luat pe sus la Semmering de tata, în ciuda protestelor mele. Trebuie să recunosc că aerul de munte și brazii îmi priesc
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
orice iluzie cu privire la vreo eventuală revelație este-tică, susceptibilă a fi produsă în post-moderni-tate de avânturile sta-hanoviste ale versificatorilor din anii de glorie ai "dictaturii proletariatului". Despre Emil Brumaru (n. 1939), unul dintre poeții de primă mână de azi, istoriile literare consemnează faptul că a publicat prima poezie în anul 1966 (în revista "Luceafărul") și că a debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros). Spiritul epicurian, extazul senzual produs de formele, culorile și mirosurile fructelor, legumelor, mirodeniilor, borcanelor și mâncărurilor
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
ulterior, "așa cum procedează Livius Ciocârlie sau Nicolae Balotă sau alți autori de jurnale , adică să introduc paranteze, subsoluri sau adaosuri, care să arate atitudinea mea de astăzi față de evenimente, situații, personaje din trecut". Ar fi lăsat textul "așa cum l-am consemnat", dar, atît de precaut, "cu mici retușuri, pentru că am mai omis unele pasaje". Deci, pentru început, o "fidelitate" filtrată. Participant la o dezbatere la ProTV inițiată de Nicolae Manolescu, pe marginea jurnalului lui Goma, criticul clujean "simte nevoia" unei "explicații
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
și 1967, Lettrines 2, cu texte elaborate între 1966 și 1973, Citind scriind - 1980) etc. Chiar dacă, în ultimii ani, nu a mai apărut nimic sub semnătura sa, "nu am încetat să scriu încetând să public" va spune el în convorbirea consemnată în "Le Magazine Littéraire", urmându-și astfel vocația de a nu abandona, până la sfârșitul vieții, drumul - atât de propriu numai sieși - prin literatură. În 1994, la Arles, în cadrul celei de a XI-a ediții a "Assises de la traduction littéraire", am
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
1993), include un "capitol" inedit, cu însemnări din septembrie 1968, considerate confiscate de Securitate, la percheziția din 1971. Ultima pagină (dacă excludem Addenda, compusă dintr-o convorbire cu Monica Lovinescu, la Europa Liberă, și două documente ale organelor Statului ce consemnează începerea urmăririi penale împotriva lui }epeneag, respectiv retragerea cetățeniei române) este în dreptul datei de 9 martie 1978. Aproape un deceniu, așadar, un deceniu plin și agitat, atât pentru societatea românească în ansamblu, cât și pentru diaristul anarhist care, ținând-o
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
Într-un fel tratează politicienii occidentali superputerea ce comandă asupra zonei sale de influență; și cu totul altfel abordează problemele "naționale", dacă nu "individuale", ale românilor, cehilor și slovacilor, polonezilor, ungurilor... Într-o primă etapă (cea mai teribilă) a istoriei consemnate la cald de jurnalul lui }epeneag, logica războiului rece, din care Cehoslovacia vrea să iasă și pe care tânărul Ceaușescu pare s-o respingă, ține într-un "echilibru" absolut sinistru cele două părți ale Europei. Firicelul schimbării, apărut în Uniunea
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte" (Amintiri). Cadența frazei îi amintește, concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo va închega atmosfera propriei sale copilării și tinereți. "Introducerea teoretică" transcrisă mai sus nu consemnează doar o reverie pasageră, ci o percepție proprie a lumii. Educat în patria lui Amiel, format acolo, Russo descoperea uimit o realitate căreia contemporanul și concetățeanul său genevez avea să-i consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
românesc compus după toate regulile romantismului, intitulat Soveja. Deși nu are decît vreo 30 de pagini, găsim în el deja din belșug substanță amieliană. Pe parcursul unui scurt interval de timp - între 25 februarie și 4 aprilie 1846 - notațiile lui Russo consemnează stările sale de spirit aproape zi cu zi, modul în care trece cineva de la disperare la bucurie și exultanță perfect nemotivat, rămînînd între cei patru pereți ai camerei, împins doar de resorturi strict intime. Că viața unui om se poate
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Espoir, (Speranța) transpar forme de relatare similare prozei sovietice, se întrezărește, crede el, umbra lui Stalin. Pe Malraux, venit incognito la Paris, fiindcă trebuia să se ferească de nemți, îl regăsește obosit, resemnat. Era 8 mai 1941: la acea dată, consemnată în jurnal de Drieu, prietenul nu mai crede în nimic, s-a lepădat de comunism, neagă forța rusă, s-a retras la țară, face nevestei sale copii. Era faza de tăcere, când tolănit la soare își rumegă înfrângerea. În realitate
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
dubioase (droguri, alcool, seducerea și abandonarea femeilor ca obiecte de căpătuială), eroii săi din romane aleg varianta fascistă. Dar romanele nu se pot reduce la patimile urâte derivate din afiliere. A avut presimțirea dezastrului, dar a fost prea târziu. A consemnat propria derută. Nihilismul l-a golit de vitalitate. Din fascism a împrumutat teatralitatea gesturilor. Căuta o supapă pentru a depăși dilema sterilității. S-a simțit tentat să sfideze, să iasă din rând, să provoace uimirea, să dezmintă ce e previzibil
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
la Veneția, a încercat și o femeie treaba asta, apoi un monah din Sentandrej, în Ungaria, cam prin jurul anului 1749. E de presupus că în vremea aceea în aceste orașe au mai fost încercări de acest gen. De pildă, este consemnat faptul că un chimvalist care la Veneția compunea muzică pentru ceasuri și caterinci, a încercat zadarnic, în acest fel, să descânte apa sfințită cu mantra potrivită. A încercat să constate dacă omul are sau nu un al doilea trup. Toate
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
i-ar fi putut ajuta să scape dar nu au făcut-o. Culege mărturii din diverse colțuri de lume, se duce împreună cu cei doi frați și sora lui la Bolechow, unde mai găsesc cîțiva vîrstnici ce au cunoscut familia Jäger. Consemnînd această anchetă - cu zvonurile, pistele false, minciunile și adevărurile subiective ale martorilor, scriitorul pune în paralel confesiuni dureroase despre relațiile din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
pe Al. Busuioceanu, Mircea Eliade, N. Iorga și E. Lovinescu (volumul VI din Agende literare, 2002). Din "Folclor și folcloristică" e de reținut seria de zece volume Cele mai vechi cărți populare în literatura română. Separat, ar mai fi de consemnat cercetările de arhivă ale colectivului de la Institutul "G. Călinescu", materializate până acum în patru volume (al cincilea e în curs de apariție) de Texte uitate - texte regăsite. O frumoasă realizare, în afara colecțiilor, despre care am scris la timpul ei, a
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
vieții, bătrânul Slavici înaintează petiții, memorii pentru a-și recupera manuscrisele, fără a reuși. Eleonora Slavici continuă "lupta cu autoritățile" și mai târziu fac același lucru ceilalți moștenitori, tot fără rezultat. Ultima rezoluție pusă pe cererile lor,în noiembrie 1942, consemnează dezarmanta concluzie: "este imposibil de a se da de urma dispărutelor manuscrise". O nefericită întâmplare istorico-literară. Mai semnalăm din numărul acesta al Historiei rubrica inaugurată de Marius Sala, în care cunoscutul lingvist își propune să prezinte pe înțelesul publicului larg
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
dar aici măcar dispune de un incomparabil ambient urban. Și apropo de arbore: el a fost păstrat până la sărbătorirea Nașterii Domnului pe stil vechi, ocazionând "cea mai mare fiesta de Crăciun a emigranților din Est". Primele jurnale apărute după revelion consemnează lărgirea Uniunii Europene cu încă două state. Cel mai prestigios cotidian portughez - Diário de Notícias - dedică întreaga pagină a patra aderării țării noastre și vecinilor de la sud la Uniunea Europeană, sub titlul Cea de-a cincea lărgire a UE provoacă euforie
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]