1,379 matches
-
In ziua de 13 mai 1948, preotul Lungeanu a venit la locuința lui Barbu Vasile însoțit de vechiul legionar Nicolae Crudu, care deasemenea voia să încerce o evaziune în Turcia. În aceeași după amiază, Barbu Vasile a participat la o consfătuire ce s-a ținut în Parcul Național de la Arcul de Triumf și la care au mai fost de față preotul Lungeanu, preotul Vasilian și Nicolae Crudu. Cu acel prilej s-a discutat în amănunt planul evaziunii spre Turcia, preotul Vasilian
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cine a mai participat? Răspuns: M am văzut în casă la Nelu Rusu în strada Teiul Doamnei cu Eugen Teodorescu, întrevedere la care a participat și Vică Negulescu și Nistor Chioreanu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: Ați participat la consfătuirea de la Nelu Rusu, cine a luat parte și ce instrucțiuni ați primit și din partea cui? Răspuns: Am participat la consfătuirea de la Nelu Rusu unde a mai luat parte Nicolae Petrașcu, Vică Negulescu și Teodorescu Eugen. Eugen Teodorescu venise cu instrucțiuni
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întrevedere la care a participat și Vică Negulescu și Nistor Chioreanu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: Ați participat la consfătuirea de la Nelu Rusu, cine a luat parte și ce instrucțiuni ați primit și din partea cui? Răspuns: Am participat la consfătuirea de la Nelu Rusu unde a mai luat parte Nicolae Petrașcu, Vică Negulescu și Teodorescu Eugen. Eugen Teodorescu venise cu instrucțiuni de la Borobaru din Salzburg, respectiv Horia Sima ca să organizăm un serviciu de informații. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Ați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
activitatea ideologică, politică și educativă, ștergerea deosebirilor dintre munca fizică și cea intelectuală, eficiența economică. Nu e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe și face și în conducătorul acestuia. Numai el, Partidul și numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Relațiile româno-sovietice în anii ’80 Cristian VASILE, Imposibila reconciliere: România comunistă și Vaticanul (1950-1989) Liu YOUNG, Factorii care au influențat relațiile sino-române în anii ’60 Dan CĂTĂNUȘ, PMR și evoluțiile ideologice din lagărul comunist. De la revoluția ungară din 1956 la Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 A.S. STÂKALIN, Apropierea sovieto-iugoslavă (1954 - vara anului 1956) și situația politică din Ungaria Dorin DOBRINCU, Un „23 august invers”? Tentativa de readucere a României în Axă (toamna 1944 - primăvara 1945) Din istoria exilului românesc Destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioadă de tatonare și studiere reciprocă, au ieșit la iveală deosebirile profunde care îi separau pe cei doi lideri, provocate de reformele declanșate în Uniunea Sovietică. Acest lucru se manifestă, la început, în mass-media, apoi în cadrul întâlnirilor bilaterale, precum și al consfătuirilor Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și al reuniunilor la nivel înalt ale țărilor membre ale CAER. Mihail Gorbaciov are dreptate atunci când afirmă că mai târziu „și atmosfera în relațiile dintre conducătorii țărilor socialiste și întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
explozii sociale, însă este îndoielnic că acestea pot avea un impact mai larg. Este posibil ca situația să se schimbe numai o dată cu plecarea lui Ceaușescu, care poate fi însoțită de fenomene foarte dureroase”. La începutul lunii iulie 1989, cu ocazia consfătuirii de la București a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, are loc întâlnirea dintre Ceaușescu și Gorbaciov. în timpul întrevederii, cei doi conducători au exprimat satisfacția de a se reîntâlni și a avea un schimb de păreri în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
O ilustrare a faptului că Mihail Gorbaciov era, în continuare, partizanul perfecționării orânduirii socialiste, și nu al lichidării acesteia, este sublinierea făcută de liderul sovietic în toastul rostit la dineul oferit de Nicolae Ceaușescu, gazda reuniunii, în onoarea participanților la consfătuire: „Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care se înfăptuiesc în diferite țări - sublinia Mihail Gorbaciov -, acestea au ca sens comun năzuința de a dezvălui mai deplin potențialul orânduirii noastre, democrația socialistă, de a păși pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rezervat, sugerează ca din grupul de inițiativă să nu facă parte și PCUS, cerând, în final, la insistențele liderului român, un timp de gândire. Apare cel puțin straniu că liderul partidului care înainte se arătase extrem de reticent față de organizarea de consfătuiri internaționale apare acum în postura de inițiator al unor asemenea reuniuni, în timp ce reprezentantul PCUS nu manifestă nici un entuziasm față de o asemenea idee. Discuția asupra situației din țările socialiste lasă să se înțeleagă rezervele serioase ale liderului român, care își exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se acționa în continuare pentru extinderea conlucrării” dintre cele două partide și state „atât pe plan bilateral, cât și în domeniul vieții internaționale”. în același cadru a fost subliniată „necesitatea de a se organiza în cel mai scurt timp o consfătuire la nivel înalt a țărilor socialiste, în vederea discutării în comun a problemelor legate de dezvoltarea construcției socialiste în aceste țări”. Nicolae Ceaușescu refuză să ia în considerare schimbările care se produseseră în majoritatea statelor socialiste europene, faptul că, în urma acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cald, când rece, și dând relațiilor sino-române un caracter încurcat de o mișcare de du-te-vino în încercarea de păstrare a unei prietenii pe parcursul perioadei descrise. Dan CĂTĂNUȘ PMR și evoluțiile ideologice din lagărul comunist. De la Revoluția ungară din 1956 la Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 Pentru conducerea PMR, anul 1956 se desfășurase sub spectrul dezintegrării lagărului socialist și al pierderii controlului intern din cauza unei destalinizări excesive. Ridicând zăgazurile liberalizării în februarie 1956, acuzând falsitatea și teroarea regimului instituit de Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezvolte mișcarea comunistă. După evenimentele din Polonia și Ungaria, propaganda orchestrată de Moscova a mutat accentul de pe „diversitate” pe „unitatea” mișcării comuniste. Această tendință, susținută și de conducerea de la București, a fost consacrată ca linie oficială a blocului comunist la Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești care a avut loc în capitala sovietică, în noiembrie 1957. 1. „Lecția ungară” După instalarea guvernului Kádár în Ungaria, în urma intervenției trupelor sovietice, la Budapesta a sosit la 22 noiembrie 1956 o delegație a PMR condusă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicității la finalul reuniunii exprima „convingerea fermă că toate statele socialiste se vor uni și mai strâns, își vor apăra unitatea lor indestructibilă și vor respinge toate încercările care urmăresc subminarea și slăbirea lagărului socialist”. Chiar dacă nu au participat la consfătuire, conducerile de partid din Albania și R.D. Germană împărtășeau aceleași puncte de vedere. Doar Polonia continua să se mențină pe o altă linie. De asemenea, Iugoslavia avea o altă perspectivă, dar această țară nu făcea parte din lagărul socialist. O
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al XX-lea și nici cu tratamentul aplicat lui Stalin de actualii lideri sovietici. A fost contestat, de asemenea, un alt principiu enunțat de Hrușciov în februarie 1956, și anume posibilitatea preluării puterii de către partidele comuniste pe cale parlamentară. La o consfătuire a P.C. Chinez, din ianuarie 1957, Mao a arătat că de la Uniunea Sovietică „trebuie să învățăm, dar să învățăm selectiv”. Aceeași idee, dar mai nuanțată, a fost susținută de liderul chinez la o altă conferință de partid, desfășurată la Tianjin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. într-o scrisoare trimisă lui Gheorghiu-Dej, Hrușciov arăta că, la propunerea „unui șir de partide frățești”, încă de la începutul lunii iulie 1957 au început consultări cu partidele frățești în vederea convocării la Moscova a unei consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist. Pe parcurs, explica liderul sovietic, a apărut ideea de a fi invitați să participe și reprezentanții P.C. Francez și ai P.C. Italian, cele mai mari partide comuniste din lumea capitaliste. Consfătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist. Pe parcurs, explica liderul sovietic, a apărut ideea de a fi invitați să participe și reprezentanții P.C. Francez și ai P.C. Italian, cele mai mari partide comuniste din lumea capitaliste. Consfătuirea, proiectată pentru luna noiembrie, semăna însă izbitor, dacă avem în vedere participanții, cu conferința de întemeiere a Cominformului din septembrie 1947. Atunci, printre cei mai activi participanți fuseseră iugoslavii, care jucaseră chiar rolul de principali acuzatori ai celor ce deviaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Urmărind consecințele întrevederii din 1-2 august, cercetătorul american de origine română Sergiu Verona a avansat o ipoteză îndrăzneață. Analizând greutatea „ofertei” iugoslave (alinierea, în mare măsură, la punctele de vedere sovietice asupra relațiilor internaționale, recunoașterea R.D. Germane, promisiunea participării la Consfătuirea din noiembrie etc.), Verona a ajuns la concluzia că partea sovietică trebuia să fi răspuns cu un gest de aceeași valoare, iar acesta ar fi putut consta în promisiunea retragerii trupelor sovietice din România. Cel puțin deocamdată, această ipoteză este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exprima preocuparea în legătură cu acest proces care trebuia „ținut în așa fel încât să nu fie adus nici un prejudiciu, cât de mic, ameliorării relațiilor ce se prefigurează între Iugoslavia și celelalte țări socialiste”. Liderul sovietic menționa că judecarea lui Nagy înainte de Consfătuirea de la Moscova „poate influența negativ poziția tovarășilor iugoslavi în sensul participării lor la consfătuirea menționată”, cu atât mai mult cu cât, după întâlnirea de la începutul lui august, „se observă o tendință favorabilă din partea organelor de stat, de partid și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fie adus nici un prejudiciu, cât de mic, ameliorării relațiilor ce se prefigurează între Iugoslavia și celelalte țări socialiste”. Liderul sovietic menționa că judecarea lui Nagy înainte de Consfătuirea de la Moscova „poate influența negativ poziția tovarășilor iugoslavi în sensul participării lor la consfătuirea menționată”, cu atât mai mult cu cât, după întâlnirea de la începutul lui august, „se observă o tendință favorabilă din partea organelor de stat, de partid și a presei din Iugoslavia față de dezvoltarea prieteniei și colaborării cu URSS și cu alte țări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
destinderi generale în zonă. Albania și Bulgaria au răspuns pozitiv, Grecia și Turcia au refuzat propunerea, iar Iugoslavia a pus condiția, greu de îndeplinit, a prezenței tuturor țărilor. 8. Plecarea la Moscova a delegației române în ceea ce privește participarea delegației române la consfătuirea organizată la Moscova, aceasta a fost prefațată de două evenimente pe care le considerăm încă neelucidate pe deplin, deși dispunem astăzi de două surse principale de informație: una directă, constând în raportul prezentat de Chivu Stoica, șeful delegației române, la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
una directă, constând în raportul prezentat de Chivu Stoica, șeful delegației române, la întoarcerea în București; una indirectă, reprezentată de Paul Niculescu-Mizil, care a folosit în cartea sa De la Comintern la comunism național notițele lăsate de un alt participant la consfătuire, Ștefan Voicu. Primul se referă la renunțarea în ultimul moment a lui Gheorghiu-Dej de a se deplasa în fruntea delegației, sub motivul unei stări gripale. Schimbarea a fost stabilită în ședința din 2 noiembrie 1957 a Biroului Politic, în locul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de implicarea într-o nouă „excomunicare” a iugoslavilor, Gheorghiu-Dej a renunțat și el să mai meargă. Această atitudine a liderului iugoslav fusese determinată de modul în care se prezenta proiectul declarației pe care sovieticii voiau să o vadă adoptată la consfătuirea din noiembrie. Deși nu erau menționați direct, iugoslavii s-au simțit vizați de acuzațiile referitoare la revizionism cuprinse în document. Prin urmare, ei au transmis celor doi mesageri ai lui Hrușciov - Ponomariov și Andropov - că vor participa la consfătuire doar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la consfătuirea din noiembrie. Deși nu erau menționați direct, iugoslavii s-au simțit vizați de acuzațiile referitoare la revizionism cuprinse în document. Prin urmare, ei au transmis celor doi mesageri ai lui Hrușciov - Ponomariov și Andropov - că vor participa la consfătuire doar dacă aceasta se va finaliza printr-un comunicat scurt, fără a se stabili o linie generală obligatorie sau a se institui vreo formă de organizare a mișcării comuniste care să depășească nivelul bilateral. Cum nu s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
organizare a mișcării comuniste care să depășească nivelul bilateral. Cum nu s-a ajuns la nici o înțelegere, delegația iugoslavă care s-a deplasat la Moscova nu a mai fost condusă de Tito, ci de Rancovici, și a participat doar la consfătuirea generală, care a reunit toate partidele de factură comunistă din lume. De asemenea, P.C. Italian și P.C. Francez au renunțat să participe la prima consfătuire, rezervată partidelor comuniste aflate la putere. Trebuie menționat însă că, deși Gheorghiu-Dej a renunțat să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu a mai fost condusă de Tito, ci de Rancovici, și a participat doar la consfătuirea generală, care a reunit toate partidele de factură comunistă din lume. De asemenea, P.C. Italian și P.C. Francez au renunțat să participe la prima consfătuire, rezervată partidelor comuniste aflate la putere. Trebuie menționat însă că, deși Gheorghiu-Dej a renunțat să mai meargă, delegația română care s-a deplasat la Moscova a menținut un permanent contact cu Bucureștiul, informând sistematic despre evoluția discuțiilor. Cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]