364,792 matches
-
staliniste înalți factori de partid - și mă refer aici la un Paul Niculescu Mizil și Cornel Burtică pe care i-am auzit personal - conchideau "s-au mai făcut și greșeli, tovarăși". Torturi demne de barbaria Evului Mediu, asasinate sinistre erau considerate de conducerea superioară a partidului "mici greșeli"! în fapt, domnia lui Nicolae Ceaușescu nu putea însemna o schimbare în adevăratul sens al cuvântului: crescut la școala stalinistă sovietică Ceaușescu nu se putea distanța de canoanele care îl configuraseră: el s-
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
din Vietnam, care la acea vreme era numit în S.U.A "războiul lui McNamara"; rolul presei în această distorsionare e auto-evident în imagini. Violența exercitată de statul american e la fel de paradoxală ca cea la nivel individual; de pildă, McNamara consideră (citez din film) "pârjolirea a 100000 de civili japonezi, bărbați, femei și copii" - la care a participat - morală pentru că, în acest caz, moralitatea depinde de câștigarea războiului. Ce rămâne din vizionarea acestor filme? Poate cea mai importantă e ideea că
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
Veber, Le Jaguar, cînd indianul, care face înconjurul lumii desculț și în pielea goală ca să sensibilizeze opinia publică mondială în beneficiul junglei amazoniene, se agață pur și simplu de bietul Patrick Bruel, un cartofor nenorocit vînat de creditori, pentru că îl consideră "Alesul". După cum, în Les Fugitifs, neîndemînaticul spărgător de bancă se cramponează de ostaticul său, care e un spărgător profesionist, abia ieșit din pușcărie și care încearcă să devină un om cumsecade. La autorul Veber (nu întîmplător, el este deopotrivă regizorul
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
cînd plîngăcioasă, cînd fudulă, mereu în contratimp și, mai presus de orice, extrem de vorbăreață. Un nătărău, dar nu un tîmpit, pentru că uneori are sclipiri de inteligență cu care-și scapă din încurcătură partenerul și pentru că adesea ceea ce persoanele din jur consideră a fi o incurabilă prostie este, de fapt, o înduișătoare candoare. Veber nu face un secret din faptul că este vorba despre unul și același personaj, ci dimpotrivă, pentru că intenționat îl botează la fel: François Pignon este și Pierre Richard
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
bântuit de tragism, fiind mediul propice interiorizării situațiilor extreme, evenimentelor paradoxale ori a postulatelor absurde în care se zbat lumile actuale. Compozitorii experimentaliști încearcă să afle acel punct al spiritului de sinteză de unde realul și imaginarul încetează a mai fi considerate categorii antinomice ori contradictorii. 7) Fie în variantă onirică, free-improvizatorică, suprarealistă sau sincretică, deviza avangardelor muzicale de astăzi este redescoperirea pe cale experimentală, empirică, subiectivă, a unor mecanisme și episoade originare, cu valoare arhetipală. Dar experimentul nu propune și nici nu
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
Acest puseu troțkist e totuși corectat de încredințarea că "forța dialectică și materialistă" i se trage poeziei de la poziția "leninistă a relativ-absolutului". Toate tezele acestea se găsesc în Limites non frontičres du surréalisme al lui Breton, pe care Luca îl considera Biblia suprarealismului, unde se vorbește răspicat de "adeziunea la materialismul dialectic", de "primatul materiei asupra gîndirii și adopțiunea dialecticii hegeliene", de "necesitatea revoluției sociale" etc. Gherasim Luca e un adept al globalizării de tip kominternist a literaturii. I se alătură
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
opera romanescă, Dinu Săraru vorbește de nedreptățile întîmplătoare ale revoluției, cuvîntul de ordine fiind că, în socialismul roșu, altfel de nedreptăți nici nu s-ar putea produce. Cel intervievat se supune astfel, nemijlocit, judecății cititorului și tot astfel cînd îl consideră pe Iuliu Maniu Ťunul dintre cei mai lași politicieni ai istoriei noastre moderneť, oferind contrastul: ŤDar ce tragedie a trăit Lucrețiu Pătrășcanuť. Victimă, în logica sărăriană, a purei întîmplări!" Sau următoarea săgeată trimisă către aerul de ominesciență al unei exegeze
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
Laignel-Levastine știe, în directă descendență din reporterul Caracudi". Bineînțeles că ne distanțăm și noi alături de Barbu Cioculescu de un punct de vedere măcar discutabil: Cercetînd paradoxala fecunditate a literaturii noastre, fie și în anii reaprinderii ideologice ceaușiste, dl Eugen Negrici consideră că apăsarea ideologică în cauză nu a avut o eficacitate reală și chiar că - dar curios - Ťun regim în care presiunea nu folosește măsuri administrative directe și soluții draconice (ca în anii '50) e mai curînd incitant pentru scriitoriť. Este
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
și foarte sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria personală. Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una trăită, completată cu o documentație exhaustivă, studiată cu tenacitate și seriozitate. Talentul criticului, dublat de omul de știință
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
nu prea știu ce e "muzica țigănească". Aceasta este una din rațiunile pentru care m-am apucat să scriu cartea sună o mărturisire a Speranței Rădulescu. E oare o dovadă a vulnerabilității demersului (cum se vor grăbi mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci? Pentru publicul obișnuit, în schmb, și în general pentru toți cei dispuși să-și depășească măcar în parte barajele interioare, "taifasurile" propriu-zise sunt deschiderea
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
și promovare. Anei Maria Sandu i-au mai apărut în studenție niște Poeme de tranzit (Editura Punct, Tg. Jiu), o carte mai mult ca sigur nerelevantă, îndeosebi prin tirajul provincial ca și inexistent. Motiv pentru care, redacția României literare a considerat abia acesta debutul ei adevărat, nominalizând prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic, prizate îndeosebi după '89
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
Cristian Teodorescu Am urmărit în ultimii ani în presă cazurile de sinucidere ale unor oameni de afaceri mai mult sau mai puțin prosperi. Mai toate puteau fi considerate și crime cu aparență de sinucidere. Un ce interes literar mi-a stârnit curiozitatea, nu ideea vreunei imitațiuni lugubre. Nu există, am băgat de seamă, un tipic al sinuciderii omului de afaceri înstărit. Unii se spînzură în camere de hotel
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
invidiez. Nimeni nu-și poate sări peste umbră. Iar umbra mea e, cîtă e, de scriitor cu apucături burgheze.) Omul de afaceri autohton care nu e miliardar de carton trăiește un stres direct proporțional cu succesul afacerilor sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de afaceri însă nu e
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
Lancrăm, chiar dacă aceasta urmează să fie înălțată, strivitor, lângă mormântul lui Blaga. A fost memoriul celor 157, dar este, cum am citit în ziare, și memoriul celor 500, oameni ai locului cărora puțin le pasă de mormântul lui Blaga, ei considerând, fie ce-o fi, că sala de gimnastică trebuie înălțată, că este nevoie de ea. O fi necesară, nu spunem nu, însă de ce acolo, lângă mormântul poetului? Tot așa s-a întâmplat, la altă scară, și cu hardughia Casei Poporului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
discipoli. Eu sunt mândru că am reușit să creez o pepinieră de balerini în Spania. - Știu, Gelu Barbu, că tu nu ai încetat să-ți iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul român sau româno-canarian, așa cum mă numesc concetățenii mei, deși sunt de mulți ani cetățean spaniol. Viața mea se derulează între două patrii: țara mea natală, unde revin după Revoluție în fiecare an, și țara adoptivă. - Am înțeles
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
în 1997 pentru a monta la București o seară de balet hispanică. De altfel, baletul românesc a fost invitat oficial de două ori în Insulele Gran Canaria, iar compania mea a fost prezentă la Festivalul "George Enescu" din 1991. - Cum consideri tu această carte-document, ești mulțumit de modul în care ai colaborat cu scriitorul? - Consider că această carte este ruptă din inima mea și apreciez că autorul m-a înțeles atât de bine și a lucrat fructuos alături de mine, timp de
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
baletul românesc a fost invitat oficial de două ori în Insulele Gran Canaria, iar compania mea a fost prezentă la Festivalul "George Enescu" din 1991. - Cum consideri tu această carte-document, ești mulțumit de modul în care ai colaborat cu scriitorul? - Consider că această carte este ruptă din inima mea și apreciez că autorul m-a înțeles atât de bine și a lucrat fructuos alături de mine, timp de patru ani, pentru elaborarea întregii lucrări. Cartea constituie pentru mine un adevărat document al
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
a comportamentului neglijent (inconștient sau cu tendință), un autentic proiect individual spre uzul colectiv, o pledoarie deschisă pentru decența care ne-ar face conviețuirea morală mai plăcută și viața (lăuntrică) mai ușoară. Practic, Andrei Pleșu scrie despre tot ce a considerat a fi imoral, exagerat, greșit, impertinent, nedrept, nedemn, într-un cuvânt, obscen (în accepția largă) în societatea românească a ultimilor ani, dar nu numai. Un inventar chiar și selectiv al subiectelor, situațiilor și evenimentelor ar fi relevant. Prin urmare, iată
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
imoral, exagerat, greșit, impertinent, nedrept, nedemn, într-un cuvânt, obscen (în accepția largă) în societatea românească a ultimilor ani, dar nu numai. Un inventar chiar și selectiv al subiectelor, situațiilor și evenimentelor ar fi relevant. Prin urmare, iată cam ce consideră Andrei Pleșu a fi obscen în societatea noastră de azi: Adrian Păunescu, Vadim Tudor, Adrian Bondrea și Fundația "România de mâine", neo/criptocomuniștii care ne conduc ("începem să credem că viața fără ei e o utopie"), guvernanții demagogi, incapabili, needucați
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
ea alunecă, fatalmente, în postura celei care se solidarizează parcă cu toate insanitățile și umorile interlocutorului său, cu picanteriile cam grosolane care, gustate și îngăduite în operă, sunt nepermise, sau ar trebui să fie așa, într-un spațiu public cum consider că este și pagina unei reviste ce se respectă. Ca hipnotizată de "strălucirile" idolului său de moment, A. F. nu reușește practic să-i atragă în mod colegial atenția asupra hibelor, nu spre a-l cenzura, Doamne ferește!, ci spre a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
strălucire de traiectoria unui mare poet vizionar. Poate că nu întâmplător v-ați născut chiar în ziua când ne părăsea pentru totdeauna Nichita Stănescu. Cel care v-a debutat, în 13 decembrie în SLAST, și anume Domnul Alex. Ștefănescu, vă consideră un adevărat Paganini al poeziei, ținând sub bărbie, în locul unei viori Stradivarius, un dicționar. Sunteți un poet predestinat?" Mostră de Răspuns: "M-am născut, atunci, în 1983, ca poet în spațiul public. Neîndoios poeții sînt predestinați, până în ultima și cea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
pe istețime explică mai întîi instalarea în limbă și în sistemele de evaluare curentă a unor termeni (de origine direct sau indirect franceză) ca: perdant și ratat (cărora loser li se adaugă acum, uneori în imediată alăturare: "să nu fie considerat un loser, un perdant", observatorcultural.ro). Dubla obsesie a succesului și a ratării e mereu prezentă în cultura română, în cheie fie sentimental-dramatică (eroul sămănătorist e un inadaptat și un învins adică, în jargon recent, un outsider și un loser
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
agresorul). Succesul lui loser, în momentul de față, se explică desigur prin moda și prestigiul englezei, prin surse precise (un titlu de film, mai multe piese muzicale etc.), dar mai ales prin identificarea cu un model bazat pe concurență, competiție, considerat specific pentru �spiritul nou" al schimbării de mentalitate și de generație. Un discurs tipic face din problema ratării o chestiune de vîrstă - "văd că ai în tine puternic împământenită noțiunea de "loser". Apologia sărăciei și a modestiei a fost demult
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
istoria poporului român în ultimii trei sute de ani" etc.) și prin pretenția subînțeleasă de a explica apariția operei lui Caragiale ("scrierile lui Caragiale sunt strâns legate de istoria României", p. 143). Momentele și schițele sunt parcurse extrem de expeditiv (le putem considera chiar sacrificate sau nedreptățite prin minimalizare sau subestimare); analiza lor sumară se face printr-un singur exemplu, Petițiune... De cea mai mare atenție beneficiază comediile. Înainte de rezumate și analize sunt invocate: istoria teatrului românesc, situația lui în vremea lui Caragiale
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]