1,866 matches
-
prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cavitatea orală se îngustează, calea spre cavitatea nasală se mărește și presiunea intraorală scade modificând fonația. O insuficiență velară cu o anumită determinare etiologică permite ca o parte din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea deperdiției nasale, vorbirea devenind neinteligibilă pentru interlocutor. CAPITOLUL II MORFOLOGIA DEFECTELOR APARATULUI FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
clinice a defectului cât sub aceea a unei multitudini de factori de influență. Astfel, despicătura posterioară incompletă a determinat la subiectul H.L. în vârstă de 3 ani și 6 luni, operată la această vârstă, o ușoară rhinolalie apperta, cu absența consoanelor linguo-velare (c-g) și a siflantelor constrictive (s, ș, t, z) în timp ce la subiectul A.E. cu același defect clinic, operată la 7 ani și crescută de o bunică surdă, rhinolalia apperta s-a găsit alături de o paralalie universală, toate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
după operație datorită interferării la timp a tratamentelor de specialitate și a unei presiuni adecvate a mediului familial. Cu aceeași formă clinică a malformației congenitale, subiectul A.T. în vârstă de 9 ani prezintă o dislalie intensă, în care unele consoane sunt înlocuite cu suflu nasal, diminuate din cauza acestuia sau înlocuite cu „h” ca un șuierat laringian, consoanele „m, n, l, h” fiind pronunțate corect fără să găsim o constantă de suplinire a celorlalte posibilități de articulare. Suflul nasal înregistrează o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
familial. Cu aceeași formă clinică a malformației congenitale, subiectul A.T. în vârstă de 9 ani prezintă o dislalie intensă, în care unele consoane sunt înlocuite cu suflu nasal, diminuate din cauza acestuia sau înlocuite cu „h” ca un șuierat laringian, consoanele „m, n, l, h” fiind pronunțate corect fără să găsim o constantă de suplinire a celorlalte posibilități de articulare. Suflul nasal înregistrează o pierdere mare de aer cu inspir mic. Aceeași necorespondență dintre forma defectului și tulburarea rhino-dislalică se manifestă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și tulburarea rhino-dislalică se manifestă și în despicăturile complete și totale. Așa de exemplu, vorbirea subiectului C.E. în vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de 9 ani, operat tot la 2 ani, prezintă vorbire în limite normale, fără caracteristici de insuficiență velară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
privind despicătura și rezultatul operator, consemnându-se starea buzelor, a maxilarului și a ocluziei de care copilul este capabil, starea palatului și a vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă mușchii mimicii funcționează corect sau fac grimase compensatorii, în ce măsură se folosesc în vorbire pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s-a consemnat în fișe cum înghite copilul, care este poziția vârfului limbii, majoritatea cazurilor păstrând o deglutiție de tip infantil (primară) prin așezarea vârfului limbii între arcadele dentare, de multe ori cauză de deformare a punctului de articulare pentru consoanele siflante. A fost necesară cunoașterea exactă a posibilităților respiratorii ale copilului pentru a preciza exercițiile logopedice necesare formării suportului material normal pentru emisia vocalică. S-a observat capacitatea de a reține aerul prin proba umflării cu aer măsurată în secunde
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dintre rezonatori s-a stabilit gradul și forma rhinoliei. Pentru determinarea generală a vorbirii nasale deschise s-au folosit probele de perflațiune nasală (aerul fonetic parcurge nasul). Se închide și se deschide alternativ nasul la vocalele I, u și la consoanele p, t, f, s. O schimbare vizibilă de sunet indică nasalizarea deschisă care se poate recunoaște și prin aplicarea în fața nasului a unei oglinzi (Glatzels) cât și palparea aripilor nasului pe cartilaje când se pot percepe senzații de vibrare. Pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închiderii velare dezvoltate. Cazurile din această grupă se redresează până la normal, uneori chiar fără terapie intensă a vorbirii. Operația realizează un sfincter competent pe care subiectul învață să-l folosească primind o îndrumare corectă a vorbirii în mediul său familial. Consoanele care sunt de intensitate mică devin normale după operație. Consoanele s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normal, uneori chiar fără terapie intensă a vorbirii. Operația realizează un sfincter competent pe care subiectul învață să-l folosească primind o îndrumare corectă a vorbirii în mediul său familial. Consoanele care sunt de intensitate mică devin normale după operație. Consoanele s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală; 3) sforăit naso-faringian; 4) timbru nasal; 5) consoane explosive și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
după operație. Consoanele s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală; 3) sforăit naso-faringian; 4) timbru nasal; 5) consoane explosive și fricative slabe „s” nasal; 6) punctul de articulație pentru consoanele: f, v, b, j, t, z deformat; s-p și d-t nasal; f-v bilateral; c-g, j-s, v-t absente. Grupa B a. Funcția închiderii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală; 3) sforăit naso-faringian; 4) timbru nasal; 5) consoane explosive și fricative slabe „s” nasal; 6) punctul de articulație pentru consoanele: f, v, b, j, t, z deformat; s-p și d-t nasal; f-v bilateral; c-g, j-s, v-t absente. Grupa B a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Datorită faptului că operația a produs un sfincter competent pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalie și se tratează ca atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba ușor proeminând, sau cu limba trasă înapoi și sunetul pare să fie produs de către vibrațiile care au loc între dosul limbii și peretele faringian. În primul caz seamănă cu sunetul h și se întâlnește mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
peretele posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii luând contact cu vârful incisivilor superiori. Consoanele siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece prin stadii de tranziție în care se folosește s
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a realiza o vorbire normală, în aceste cazuri existând un timbru nazal mult mai slab decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării vorbirii în prima etapă a copilăriei, lipsa de inteligență, întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându-se nici o încercare de a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și a siflantelor. De exemplu, pentru r apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și a siflantelor. De exemplu, pentru r apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]