15,474 matches
-
limitelor pedepsei închisorii doar în cazul în care se achită prejudiciul înaintea primului termen de judecată presupune o plată nejustificat de mare. ... 5. Tribunalul Sălaj - Secția penală arată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate a acestor prevederi. În acest sens invocă Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.564 din
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 36. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 37. Prin Decizia nr. 86 din 20 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 17 ianuarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
că raportul Comisiei juridice trebuie să aibă la bază actele depuse de candidat; în lipsa depunerii actelor care să ateste îndeplinirea condiției obiective referitoare la pregătirea juridică superioară sunt afectate însăși validitatea raportului întocmit de Comisia juridică și, în consecință, constituționalitatea hotărârii adoptate de plenul Camerei Deputaților. ... 6. Se arată că CV-ul domnului Dimitrie-Bogdan Licu și adeverința cu privire la vechimea sa în muncă nu suplinesc lipsa documentelor oficiale care să ateste studiile sale. Se susține că, potrivit jurisprudenței Curții
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. ... 23. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2022, care are următorul cuprins: „Articol unic. - Domnul Licu Dimitrie-Bogdan se numește în
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022. ... 26. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Așadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Întrucât, în cauză, criticile formulate sunt raportate fie la texte constituționale cu caracter generic coroborate cu texte de natură legală, fie la texte constituționale având un conținut normativ specific, acestea urmează
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot face obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. O interpretare contrară ar însemna că, analizând condiția subiectivă a «înaltei competențe profesionale», instanțele judecătorești, învestite cu exercitarea controlului de legalitate a decretului Președintelui, sau Curtea Constituțională, învestită cu controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
imunități s-a dat un aviz favorabil tuturor candidaților „în bloc“, și nu individual, sau că audierea candidaților în cadrul Comisiei nu s-a desfășurat după modul dorit de autorul sesizării, Curtea Constituțională reține că acestea nu reprezintă chestiuni de constituționalitate, ci de aplicare a regulamentelor parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât aspectele invocate nu au o consacrare constituțională expresă nu pot fi analizate de Curtea Constituțională. ... 37. Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
comparație cu dispoziții din legea specială a cadrelor militare - nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. ... 13. Cu privire la raportarea de către autorul excepției a dispozițiilor atacate la prevederile altor legi, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Așa
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Așa încât, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]“, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susține
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
dispoziții ori principii ale Constituției. Așa încât, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]“, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susține autorul excepției. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a art. 39
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
prin Legea nr. 75/2016 - într-o formă identică celei criticate, în art. 345 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală. Curtea a constatat că aceste din urmă norme procesual penale au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, fiind analizate critici similare, relevante în acest sens fiind considerentele deciziilor nr. 205 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, paragraful 16; nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
în sensul că acel „alt complet“ trebuie să fie stabilit prin repartizare aleatorie. Apreciază că „exprimarea eliptică“ la care face referire autorul excepției în motivarea sa reclamă un supliment legislativ, care nu intră însă în domeniul propriu al controlului de constituționalitate. ... 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 18
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
repartizării aleatorii, exclusiv în sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentală ivită în cursul unui litigiu. “ ... 29. Considerentele citate se referă la interpretarea și aplicarea legii realizată de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea a apreciat însă că sunt relevante în cauză, deoarece raționamentul logico-juridic pe care îl enunță este deopotrivă aplicabil în evaluarea constituționalității dispozițiilor criticate în fața Curții Constituționale, câtă vreme exprimă justul echilibru pe care legiuitorul, în aplicarea
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
la interpretarea și aplicarea legii realizată de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea a apreciat însă că sunt relevante în cauză, deoarece raționamentul logico-juridic pe care îl enunță este deopotrivă aplicabil în evaluarea constituționalității dispozițiilor criticate în fața Curții Constituționale, câtă vreme exprimă justul echilibru pe care legiuitorul, în aplicarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 126 - Instanțele judecătorești, trebuie să îl asigure în privința respectării tuturor principiilor care guvernează
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări, ele aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza aceleiași norme juridice. Eventualele aspecte ce țin de aplicarea în concret a normelor criticate de către destinatarii lor nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci a instanțelor judecătorești, în condițiile legii. ... 19. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dreptului la muncă determinată de stabilirea regimului răspunderii disciplinare și a sancțiunilor aplicabile personalului didactic. Astfel cum se poate constata din lecturarea textului art.
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
alin. (8) din Legea nr. 1/2011 și nici sancțiuni pentru Inspectoratul Școlar al Municipiului București“, cu privire la care autoarea arată că „tergiversează sistematic“ cazul său, ridică probleme de interpretare și aplicare a legii ce excedează, de asemenea, controlului de constituționalitate. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, iar motivele formulate privesc efectele deciziilor Curții Constituționale, care, în opinia acestuia, ar fi neconstituționale. Subliniază că deciziile instanței de control constituțional nu pot face obiectul controlului de constituționalitate. Reține totodată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticate, de asemenea, de autor. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 aprilie 2019
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
neconstituționalitate nu produc doar efecte inter partes, așadar, numai față de părțile din litigiul aflat pe rolul instanțelor de judecată, ci ele au efecte erga omnes, față de toate subiectele de drept, iar aceasta rezultă chiar din esența controlului de constituționalitate, astfel că, după ce a constatat neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege ori ordonanță, nicio autoritate publică și niciun alt subiect de drept nu mai pot aplica textul de lege, acesta fiind lipsit de
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
în fața legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]