1,488 matches
-
alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu se subordonează normelor constituționale invocate. Chiar dacă aceste dispoziții legale reglementează condiții concrete de participare și depunere a candidaturilor la alegerile parlamentare parțiale, deci exprimă voința legiuitorului în materie electorală, nu respectă voința constituantului transpusă în normele constituționale indicate, deoarece anulează ab initio dreptul de a fi ales al oricărui cetățean român care, îndeplinind cerințele constituționale și legale în materie, ar dori să participe la alegerile parlamentare parțiale în calitate de candidat independent. Dacă, în cazul
DECIZIE nr. 503 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5), art. 30 şi ale art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222774_a_224103]
-
2009, că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție , poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
DECIZIE nr. 61 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
periodice și corecte, precum și prin referendum". Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în titlul I al Legii nr. 35/2008 . Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfă��urare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție . Legea nr. 35
DECIZIE nr. 61 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
de politică generală sau a unui proiect de lege". Acest text constituțional este reglementat în cap. IV al titlului III din Legea fundamentală, capitol intitulat " Raporturile Parlamentului cu Guvernul". Din interpretarea textelor constituționale arătate, precum și a modului în care legiuitorul constituant a înțeles să le situeze în chiar structura Legii fundamentale, rezultă că legiferarea pe calea angajării răspunderii de către Guvern are caracter de excepție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Așa fiind, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Ca atare, întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care
DECIZIE nr. 1.034 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 133 alin. 2 teza a doua, art. 244 alin. 1 pct. 1 şi art. 302^1 lit. d) din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi a celor ale art. 39 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227271_a_228600]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul Național din 8 decembrie 1991, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
HOTĂRÂRE nr. 19 din 20 aprilie 2010 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221841_a_223170]
-
la Constituție", încălcându-se astfel principiul supremației Constituției consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care interzice modificarea dispozițiilor constituționale printr-un act juridic cu forță inferioară, cum este cazul legii sau al ordonanței de urgență. Atunci când legiuitorul constituant a dorit să prevadă atribuția Președintelui României de a conferi, dar și de a retrage "un anumit statut", a reglementat expres o astfel de atribuție. Astfel, dispozițiile art. 85 și 103 din Constituție prevăd că Președintele României numește membrii Guvernului
DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
în calitatea sa de reprezentant al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, are atribuția exclusivă de a conferi și, totodată, de a retrage decorații și titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituție. Legiuitorul constituant a prevăzut expres atribuția Președintelui României de a conferi decorații, fără a limita în vreun fel această prerogativă, așa cum a făcut-o în cazul numirii în funcțiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituție face trimitere la condițiile prevăzute
DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
Curtea constată că art. 141, introdus în Legea fundamentală în urma procesului de revizuire a Constituției din anul 2003, se rezumă să precizeze doar rolul consultativ al Consiliului Economic și Social, iar pentru detalii privind înființarea, organizarea și funcționarea acestuia legiuitorul constituant face trimitere la lege. Art. 1 din Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social arată că acesta este o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național
DECIZIE nr. 83 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. Într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care "este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub
DECIZIE nr. 83 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativității solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79, pentru reglementarea rolului și atribuțiilor Consiliului Legislativ. Din
DECIZIE nr. 83 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
despre stat - Forme de guvernământ și regimuri politice: regimuri democratice, autoritare și totalitare - Statele moderne și constituționalismul - *) Constituțiile epocii moderne; exemple reprezentative ● Constituția României - *) Scurt istoric al constituționalismului în România - *) Schimbările politice din 1989. Elaborarea Constituției României: a) rolul Adunării Constituante ... b) validarea Constituției ... - Structura Constituției - Valori și principii constituționale ● Instituții și practici democratice - Statul democratic și principiul separării puterilor - Autoritățile statului român: a) autoritatea legislativă; legile ... *) nesupunerea civilă (nerespectarea deliberată și non-violentă a legii) b) executivul; administrația centrală și locală
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate." În motivarea sesizării se arată că dispozițiile criticate adaugă la Constituție condiții pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere, și anume: - termenul de 45 de zile curge de la prezentarea proiectului de lege Biroului permanent, iar prezentarea în Biroul permanent se face după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern și Consiliul Economic și
DECIZIE nr. 1.009 din 7 iulie 2009 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 89 alin. (1), (3) şi (8) , precum şi ale art. 114 şi 115 din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213976_a_215305]
-
monumente istorice în raport cu proprietarii altor categorii de construcții în ceea ce privește organul administrației publice locale căruia trebuie să i se adreseze pentru obținerea autorizațiilor de construire. Precizează că, statuând că proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de către lege, "legiuitorul constituant a avut în vedere aplicarea acelorași reguli față de obiectele dreptului de proprietate privată", indiferent dacă este vorba despre construcții incluse în categoria monumentelor istorice sau nu. Arată că, deși art. 121 din Constituție recunoaște competența generală a primarilor de sector
DECIZIE nr. 918 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214018_a_215347]
-
prevăd că "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice". Textul constituțional îl îndreptățește pe Președinte să utilizeze mijloace constituționale pentru a se asigura respectarea Constituției și o bună funcționare a autorităților publice. De aceea constituantul a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, precizând că " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Așa fiind, rămâne de analizat dacă Președintele realizează medierea prin intermediul Curții Constituționale
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
în conflict. Se susține că, întrucât autorul sesizării își legitimează cererea pe dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice", se impune a evidenția că legiuitorul constituant a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, prevăzând că, " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Or, în cauza de față, Președintele nu a efectuat nicio mediere prealabilă
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
contrar art. 140 alin. (4) din Constituție, întrucât "restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excedează textului constituțional, consilierii Curții de Conturi fiind numiți de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice". Se mai arată că, dacă legiuitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite condiții, "ar fi procedat ca în cazul magistraților sau al membrilor Curții Constituționale", în sensul că aceștia sunt numiți în funcție în condițiile legii organice, așa cum prevede
DECIZIE nr. 1.094 din 15 octombrie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) şi (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] şi pct. 53 [ art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
găsește corespondentul în legislația actuală, art. 16 alin. (3) din Constituție referindu-se la funcții și demnități publice" urmează a fi respinsă. Într-adevăr, prin nuanțarea terminologiei - funcții și demnități publice - din cuprinsul art. 16 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant a intenționat să determine cât mai precis sfera lui de aplicabilitate, întrucât pentru dreptul constituțional demnitarii - deputat, senator, șef de stat, ministru - nu sunt simpli funcționari publici în sensul strict al dreptului administrativ. Fără a proceda la o delimitare rigidă
DECIZIE nr. 1.094 din 15 octombrie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) şi (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] şi pct. 53 [ art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare. Articolul 230 Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare. Articolul 230 Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
obligativitatea cvorumului și la ședințele comisiilor permanente, s-ar ajunge, în mod paradoxal, datorită refuzului membrilor comisiei aparținând unui anumit partid politic, să nu poată fi supus spre dezbatere niciun proiect de lege, ceea ce, în mod indubitabil, nu a dorit constituantul. ... b) Art. 75 alin. (1) din Constituție instituie prerogativa Camerei Deputaților de a fi prima cameră sesizată pentru dezbaterea și adoptarea unor proiecte de legi. În cauza de față, legea criticată a fost adoptată în ședința comună a celor două
DECIZIE nr. 786 din 13 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212226_a_213555]
-
să facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere, adică să lucreze în mod legal. Se creează prin prevederile legale invocate "un cerc vicios", textul de lege criticat aducând astfel atingere dispozițiilor constituționale ale art. 15, 18 și 41 prin care legiuitorul constituant a înțeles să asigure protecție atât cetățenilor români, cât și cetățenilor străini. Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 aduce atingere și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării
DECIZIE nr. 491 din 19 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233848_a_235177]
-
în sensul concretizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonanță pentru a putea fi supusă controlului de constituționalitate pe calea excepției, chestiune prejudicială, ridicată în fața instanței judecătorești, este, în cvasitotalitate, justificată și corespunde voinței legiuitorului constituant. Având dezlegarea constituțională să procedeze ca atare, legiuitorul este ținut însă să o facă orientându-se după principiul "est modus în rebus". Altfel spus, acesta trebuie să fie preocupat ca exigențele astfel instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să
DECIZIE nr. 766 din 15 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234181_a_235510]
-
fundamentală a consacrat prin art. 32 alin. (6) principiul autonomiei universitare, fără să definească însă această noțiune, de unde, văzând și prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în conformitate cu care învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), cu același prilej, Curtea a mai reținut că principiul autonomiei
DECIZIE nr. 1.340 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237452_a_238781]
-
libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), cu același prilej, Curtea a mai reținut că principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
DECIZIE nr. 1.340 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237452_a_238781]