1,368 matches
-
puterea executivă, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituției. Constituția putea fi modificată doar prin revizuire, acțiune la care trebuie să ia parte direct poporul, prin referendum, sau indirect, prin intermediul unei adunări constituante. Așa-zisa consultare populară din 24 februarie 1938, nu reprezenta aprobarea poporului, pentru că plebiscitul a fost organizat în mod nedemocratic, sub stare de asediu, cu vot deschis, oral și cu listă separată pentru opozanți, care se expuneau la repercusiuni, în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de sus în jos, prin obligarea cetățenilor la obediență, instituindu-se o disciplină severă pe oplan național. Constituția putea fi modificată doar prin revizuire, acțiune la care trebuie să ia parte direct poporul, prin referendum, sau indirect, prin intermediul unei adunări constituante. Așa zisa consultare populară din 24 februarie 1938 nu reprezenta aprobarea poporului, pentru că plebiscitul a fost organizat în mod nedemocratic, sub stare de asediu, cu vot deschis, oral și cu listă separată pentru opozanți, care se expuneau la repercursiuni, în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
subcolecție(R) 766 Legătură la document în limba originală(R) 767 Legătură la documentul tradus(R) 770 Legătură la supliment sau număr special(R) 772 Legătură la notița-mamă/supliment(R) 773 Legătură la documentul gazdă(R) 774 Legătură la unitatea constituantă(R) 775 Legătură cu o altă ediție(R) 776 Legătură cu documentul pe o altă formă fizică(R) 777 Legătură cu documentul « Publicat cu »(R) 780 Legătură cu documentul precedent(R) 785 Legătură cu documentul succesor(R) 786 Legătură la
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Lapedatu în cultura..., p. 38. 35 Ibidem, p. 39. 36 Ibidem, p. 48. 37 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 15-16. 34 ucrainiene. Față de amenințarea acestora, s a format o Adunare a reprezentanților populației la 14/27 octombrie la Cernăuți, devenită ulterior Constituantă, care a hotărât ,,unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent“. S-a format și un Consiliu Național, care să reprezinte interesele poporului român din Bucovina și un Comitet Executiv. Populația românească și-a manifestat astfel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de prezentarea vieții și operei lui I. Heliade-Rădulescu. Sunt selectate poeziile O noapte pe ruinele Târgoviștei, Zburătorul, La Schiller, Margarita, Viața sau Androginul, în timp ce scrierilor în proză ale lui Heliade li se preferă un discurs din 1866 rostit în fața Adunării Constituante. Urmează selecții din scrierile lui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, iar în aprilie 1889 se dedică un număr lui Mihai Eminescu. Se întocmesc apoi alte antologii, din opera lui Ion Ghica, V. Conta, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, N. Bălcescu, Gh. Asachi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
și garantarea lor. În capitolul IV, este reglementată instituția Avocatul Poporului, o instituție cu caracter special, având drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Titlul III, denumit Autoritățile publice, cuprinde șase capitole, și este astfel structurat încât să reflecte concepția constituantei cu privire la distribuirea competențelor între principalele categorii de instituții care dețin exercițiul puterilor în stat și raporturile dintre ele. Astfel, primul capitol cuprinde normele referitoare la parlament, organizarea, funcționarea și sarcinile acestuia. Capitolul II cuprinde norme ce reglementează instituția Președintelui României
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de potestas, adică dreptul de a administra, magistratura fiind concepută ca o instituție ce trebuia să fie o replică la regalitate. Constituția României republicată cuprinde în titlul III autoritățile publice. Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant drept autorități publice: - Parlamentul (capitolul I); - Președintele României (capitolul II); - Guvernul (capitolul III); - Administrația publică centrală de specialitate (capitolul V, secțiunea 1) - ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului, autorități administrative autonome; - Autoritățile administrației publice locale (capitolul V, secțiunea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.” footnote> (art. 92 și art. 93). Între sesiunile ordinare și cele extraordinare nu există nicio deosebire din punctul de vedere al competenței materiale conferite Camerelor de constituant. Convocarea parlamentului în sesiune extraordinară înseamnă, practic, întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante, excepționale. 2.4. Actele Parlamentului României Parlamentul României adoptă două mari categorii de acte: acte juridice și acte politice. Primele sunt expres
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
indiferent de etnia căreia îi aparțineau. Agitația ce cuprinsese România după îndepărtarea lui Cuza nu permitea așezarea liniștită la masa discuțiilor pentru a găsi optime soluții pentru "problema evreiască". Deloc surprinzător, ținând cont de luările de poziție anterioare convocării Adunării Constituante, dezbaterile din cursul lunii mai vor arăta că, în ciuda discursurilor și a dorinței celor mai mulți lideri politici de la București de a fi primiți în marea familie a monarhiilor europene, nu erau totuși pregătiți să producă o schimbare definitivă, totală în privința construcției
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Intervenția președintelui Adunării Constituante, M. Costache Epureanu, ce-și exprima convingerea că România urma să intre într-o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al domnitorului. În alocuțiunea sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în Țara Românească 560. Interesat de evoluția evenimentelor din Muntenia era în acest timp și pictorul C.D. Rosenthal, dornic să-i aducă la cunoștință lui C.A. Rosetti informații despre atmosfera existentă la Giurgiu în timpul alegerii unui deputat în Adunarea Constituantă, ce urma să-și înceapă lucrările la București 561. Unii evrei, precum Davicion Balley, optau pentru o exprimare publică a susținerii pe care o acordau mișcării revoluționare și în acest sens cel amintit trimitea o scrisoare către redactorul ziarului Pruncul
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
tensionate la 1866 în condițiile în care anul acesta era și așa unul agitat din perspectiva stabilirii unui raport de forțe între diferitele grupări politice care încercau să-și pună amprenta asupra noului regim. Eforturile în direcția trimiterii în Adunarea Constituantă a unor lideri care să reprezinte diferitele curente sunt vizibile și remarcabile. Dincolo de această frământare politică, se simte, la nivelul anului 1866, o anumită tensiune, generată în opinia noastră și de o acutizare a "problemei evreiești". Responsabilitatea pentru această situație
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prea multă toleranță față de evrei și că orice libertate suplimentară acordată acestora ar fi afectat grav interesele românilor. După includerea evreilor în rândurile celor care participă la acțiunea separatistă din 3 aprilie 1866 de la Iași595, presiunile existente asupra membrilor Adunării Constituante în vederea neacordării cetățeniei române celor care nu erau de rit ortodox 596 nu mai suprindeau pe nimeni. Ceea ce se putea constata în lunile următoare era faptul că prea puțini dintre liderii politici români mai încercau să găsească o soluție pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ale țării din care se relatau incidente reale sau închipuite între evrei și români, "ocuparea" comerțului de către cei dintâi și sublinierea pericolului la care se expuneau românii dacă ar fi acordat cetățenie română evreilor 604. Privită în ansamblu, componența Adunării Constituante, rezultată în urma alegerilor din aprilie 1866, era una din punct de vedere politic neomogenă, în sânul ei coexistând reprezentanți ai liberalilor și conservatorilor de diferite nuanțe. După încrâncenarea de la sfârșitul domniei lui Cuza, faptul că simpatizanții săi politici cunoscuți sub
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în jurul lui Mihail Kogălniceanu nu se vor regăsi în cadrul noului for legislativ nu reprezenta o surpriză. Angajamentele reciproce luate la începutul campaniei între grupările liberale și cele conservatoare potrivit cărora fiecare din ele urma să aibă o reprezentare egală în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
conservatoare potrivit cărora fiecare din ele urma să aibă o reprezentare egală în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al lui Carol I605, elaborarea unei legi fundamentale prin care să se pună bazele unui regim politic concordant cu aspirațiile epocii, dar și cu obiectivele oamenilor politici aflați
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politice firești, însemna un timp prețios pierdut. Vrând să evite pericolul tergiversărilor și manifestării orgoliilor personale, oameni cu destulă experiență politică precum N. Golescu. L. Catargiu și N. Haralambie, membri ai Locoteneței Domnești puneau pe 1 mai la dispoziția membrilor Constituantei un proiect de Constituție. Acesta căpăta o greutate mai mare și prin faptul că avea susținerea șefului guvernului român, Ion Ghica. La 13 mai, i se anexa documentului amintit o schiță de lege electorală. Ambele documente - aduse în dezbaterea deputaților
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a Consiliului de Stat. Fără a face o analiză a noii Constituții, nefiind acesta obiectivul nostru de acum, nu putem să nu spunem totuși că după dezbateri aprinse "pactul fundamental" reprezentând expresia compromisului la care ajungeau grupările prezente în Adunarea Constituantă crea premisele unei dezvoltări moderne a statului român. Dincolo de victoria simbolică pe care o reprezenta adoptarea în sine a unui document fundamental fără aprobarea vreunei puteri europene, așa cum se întâmplase până atunci 606, introducerea unui regim liberal și garantarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor, faptul că în Constituantă se luase în discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea, în viziunea momentului, și o altă atitudine față de alteritate decât cea existentă în Evul Mediu 616. Aproape toți cei care interveneau în timpul dezbaterilor
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
primăvara aceluiași an erau invocate în sprijinul afirmațiilor sale de deputatul Ghica-Comănești. Văzut ca un păcat capital al evreilor, împrumutul cu camătă pe care aceștia îl practicau pe scară largă era ridicat prin intervenția lui M.C. Epureanu, președinte al Adunării Constituante, la rang de simbol al priceperii lor economice și dat drept bun exemplu de urmat și de către români 631. Cu autoritatea funcției pe care o deținea Epureanu, critica și tendința unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de barbară"633. Avertismentul tras în acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând din presa apărută în acele zile fierbinți
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru România, a lui I.C. Brătianu. Explicația principală pentru această situație o reprezintă atitudinea rezervată a unor diplomați europeni față de liderul liberal, datorită activității lui anterioare apreciată ca fiind una revoluționară 707. Eșecul în încercarea de a obține președinția Adunării Constituante (reușind să strângă doar 46 de voturi din 120 exprimate) nu l-a împiedicat să participe activ la dezbaterile pe tema Constituției. Intuind importanța textului fundamental pentru evoluția viitoare a României, Brătianu încerca, prin luările sale de poziție, să imprime
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Nicolae Blarenberg cerea invalidarea mandatului de deputat al fostului prim-ministru. Boerescu arăta tot acum că un asemenea gest nu înseamna o dezaprobare a actului de la 2 mai 1864 și o aprobare a celui la 11 februarie 1866733. După ce Adunarea Constituantă votase îndepărtarea lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, Vasile Borescu arăta că, atâta timp cât Constituția subliniase cazurile în care cineva nu mai avea capacitate electorală, iar Kogălnicenau nu era în nici una din acele situații, nu avea rost să se vorbească despre o
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]