2,278 matches
-
și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării unor metode diferite de măsurare (vezi, pentru exemple, Anastasi, Pentru a aprecia validitatea globală
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o medie a corelațiilor dintre itemii scalei. Scopul aplicării metodei este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie s. fie peste 0.70. Deoarece în formula de calcul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile de aplicare ale analizei factoriale sînt multiple: 1. construirea unor teorii pe baza descoperirii unor variabile latente (factori) care stau în spatele unor variabile manifeste; 2. verificarea validității de construct (conver gente) și discriminative a unor teste sau chestionare; 3. reducerea datelor prin găsirea unor factori latenți care pot caracteriza mai ușor un set de variabile etc. Condiții: 1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
principiului măsurii în toate, altminteri el se poate reduce la un iluminism sinonim cu voința de putere sau „voința de adevăr”, deformator.<footnote (A se vedea: de la Nietzsche la R. Rorty - adevărul nu este o descoperire din realitate, ci un construct, artificiu al omului care, prin interpretare, îl impune realității). footnote> Reflecțiile sale, în contemporan acord cu stenica filozofie stoică, se dovedesc sigure, benefice, viabile operații pe cord deschis, dând societății și realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Așadar, instrumentul explicativ pe care ni-l oferă Wittgenstein, jocul de limbaj, nu este văzut ca un context imprezibil În care se desfășoară comunicarea, ca un context generat de actanți simultan cu derularea actului de comunicare, ci, dimpotrivă, ca un construct anterior actului de comunicare, În care actanții se mișcă pe un teren oarecum cunoscut și În baza căruia comunicarea are o anumită dinamică previzibilă. 3.3. Sign-situation Un conducător auto aflat la volan, În afara orașului, observând, de la distanță, un om
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; dificultatea de a diferenția între fapte și probleme; îngustarea excesivă a punctului de vedere; creadința negativă: „Nu sunt creativ!” * Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a omului. Se ajunge astfel la factori de personalitate (trăsături, structuri, constructe) ce se caracterizează prin unitate, integralitate, relativă stabilitate, structuralitate și dinamism. Teoria personalității încearcă să răspundă la trei întrebări fundamentale: ce fel de om este individul (însușirile persoanei și relațiile dintre aceasta), cum a devenit ceea ce este (influența mediului, educației
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Golu și colab., 1995). O dată cu activitatea școlară , elevul dobândește status și rol de școlar care-i vor influența puternic personalitatea, atât în ceea ce privește organizarea ei interioară, cât și conduita sa externă. Astfel, se constată o creștere a gradului de coeziune a constructelor de personalitate, are loc organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar. Diversitatea temperamentală este tipică micii școlarități. Temperamentele nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra statocentrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice diferite, globalizarea ca obiect
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
nuanțare și specializare a bivalenței și nu cu o trecere la polivalență, cu o completare a raporturilor generice (de tip gen- specie) cu raporturi partitive (întreg-părți) sau vagi. „Adevărul - va spune P. Botezatu - este evaluarea gradului de corespondență dintre mulțimea constructelor și mulțimea obiectelor, corespondență dotată cu capacitate reprezentativă cu forță referențială și cu transport de informație.” (P. Botezatu, 1981:47). Astfel, „gradele de corespondență” vor determina „grade de adevăr” în semantica modernă, cu alte cuvinte „bivalența” adevărat / fals se conservă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de construcția normelor, instituțiilor, identităților pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale, este un construct puternic genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului rațional al teoriei politice liberale. Este rațional, suveran (autonom), interesat de atingerea obiectivelor sale prin maximizarea câștigurilor și/sau diminuarea pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul perspectival nu afirmă că realitatea internațională este proiectată conform viziunii bărbaților luați ca indivizi, ci spune că ea este reflecția, pe plan extern, a unor constructe teoretice consacrate în teoria politică clasică, infiltrate de caracteristicile-prototip ale masculinității și apoi prezentate ca obiective și universale. Femeile, în relațiile internaționale, nu există. În puținele cazuri în care prezența lor nu poate fi negată, ele se definesc în funcție de rolul
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Măsura în care trupurile umane sunt blocate de atacul șerpilor orientează spre interpretarea momentului ca efort disperat de ameliorare a destabilizării funcția H - și spre considerarea deciziei de ameliorare - funcția C ca fiind deja luată. Construcția secvenței cauzale corespunzătoare acestui construct mental este următoarea: [ A ] atacul șerpilor [ C ] Laokoon decide să reacționeze [ C’] Laokoon începe acțiunea de descătușare din strânsoarea șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon și fiii mor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tânărului Kenedy care ar putea implica și accidentul aviatic în care a murit. Alții ar putea reflecta la alte evenimente tragice din existența familiei Kennedy de dinainte sau de după asasinarea președintelui. Fiecare potențial privitor poate interpreta fotografia prin edificarea unui construct mental: „o fabula care se încheie cu funeraliile președintelui Kennedy sau o fabula care începe cu asasinarea președintelui și se încheie cu prăbușirea avionului pilotat de John Kennedy Jr. sau o fabula care include o serie de întâmplări tragice din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui viitor utopic. Asemenea privitorilor potențiali ai fotografiei în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa din Granada, o viață dinainte și o viață de mai târziu, așa cum procedează orice privitor, atunci când un aspect din lumea reală un ținut locuibil, un fragment de conversație, expresia feței cuiva, un gest, o stare sau
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
organizațiile internaționale. Într-un mediu internațional populat de actori nestatali tot mai influenți, statul-națiune este supus unor presiuni cu care nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi și capitolul Constructivismul în Relațiile Internaționale) ce implică, pe lângă identitate și teritoriu, și acceptarea de către alte state a revendicărilor de autoritate finală, într-un număr de arii tematice (issue areas). În lumea contemporană asistăm la o variație în
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de produs social al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând în afara interacțiunii umane, ci este un construct social validat și revalidat prin reificarea lui, prin prezentarea lui ca dat obiectiv. Ceea ce considerăm a fi realitatea internațională este produsul percepțiilor și identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot fi integrate cu modele tradiționale de motivația muncii. Există patru motive pentru a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în schimb libertatea de a-și explora talentele, înclinațiile și capacitățile. timp autoactualizarea. Astfel de persoane tind să aibă standarde ridicate de comportament, foarte nerealiste, altfel spus, concepția despre sine ideală nu se mai corelează deloc cu sinele real. Teoria constructelor personale a lui Kelly Nici Kelly nu era de acord cu abordarea psihometrică a personalității deoarece simțea că nu se spunea mare lucru despre modul în care indivizii înșiși interpretează cee ce se întâmplă în jurul lor. El spunea că ființele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
teorii referitoare la ele. Susținea că dezvoltarea continuă a acestor mici teorii și testarea lor din perspectiva factorilor pe care îi adunăm în experiența noastră zilnică reprezintă cogniția socială.Kelly afirma că fiecare dintre noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două extremități, dacă nu se află la extremități. 3.3. Dezvoltarea personalității de-a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
teorii și testarea lor din perspectiva factorilor pe care îi adunăm în experiența noastră zilnică reprezintă cogniția socială.Kelly afirma că fiecare dintre noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două extremități, dacă nu se află la extremități. 3.3. Dezvoltarea personalității de-a lungul vieții În acest subcapitol vom examina interacțiunea forțelor care formează
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din perspectiva factorilor pe care îi adunăm în experiența noastră zilnică reprezintă cogniția socială.Kelly afirma că fiecare dintre noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două extremități, dacă nu se află la extremități. 3.3. Dezvoltarea personalității de-a lungul vieții În acest subcapitol vom examina interacțiunea forțelor care formează personalitatea individului în cursul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]