2,265 matches
-
superbie sălbatică, este agresivă, feroce, agilă, calină etc., precum o leoaică tânără. Considerată o figură de stil fondatoare, cu o puternică încărcătură semantică, metafora are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
banalității cotidiane, ale căutării semnificației și producerii textului. Elementele de metaroman („romanul romanului“ se concretizează prin dezvăluirea mecanismelor de producere a textului) se asociază textualismului (textul se auto-oglindește sau face trimiteri la alte texte, nu la lumea reală), rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
principala instanță a comunicării lirice, reprezentând modalitatea convențională prin care poetul se proiectează în text, ca „voce“, ca eu rostitor concretizat în ipostaze diverse (umane sau nonumane, ca în poemul lui Mircea Cărtărescu O motocicletă parcată sub stele). Fiind un construct textual, „o compoziție pe care fantezia o realizează pe baza datelor experienței“, eul liric nu este identic cu autorul concret, cu eul empiric al poetului. Chiar dacă reprezintă un alter ego al scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că tăcerile sunt mai grăitoare decât orice cuvânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de compoziție ale operei dramatice studiate semnificative pentru construcția personajului ales Subintitulată „tragedie în patru tablouri“, piesa lui Marin Sorescu dezvăluie formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul. Acestea sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur, nemai pomenit de singur“. Formele multiple ale solitudinii omului mo dern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diverselor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artis tică a acestor opțiuni este formulată în didascalii: Ca orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că libertatea e înlăuntrul său, în spirit. Item 3: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce șia pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că Weber nu pretinde originalitatea metodologică prin introducerea tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental, fără existență de fapt. Este un construct analitic, care are atributul de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul că lumea acțiunilor sociale nu este una fără rânduială, ea prezentând o serie de regularități. Înțelegem astfel tipul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental, fără existență de fapt. Este un construct analitic, care are atributul de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul că lumea acțiunilor sociale nu este una fără rânduială, ea prezentând o serie de regularități. Înțelegem astfel tipul ideal ca un "sistem de posibilități", ca un
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
actul de creație, cît și rezultatul creației presupun un creator, un agent dotat cu puterea, cu capacitatea de a crea, cu creativitate. Din punctul de vedere al folosirii limbii, creativitatea se relevă ca o aptitudine a vorbitorilor de a realiza constructe noi (enunțuri, discursuri, texte), însă acest fenomen nu este în mod obișnuit ceva urmărit de ei, ci rezultă din însăși folosirea limbii în vorbire și, ca atare, rezultă din existența și funcționarea limbii. Din acest motiv, i s-a atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din propriul său mecanism generativ. Abordarea din perspectivă semiotică a textului a presupus trei direcții de investigare, distribuite la cele trei niveluri ale semiozei: sintactic, semantic și pragmatic. Ipostaza sintactică a textului are drept premisă ideea că obiectul-text este un construct abstract, în care interesează modul de funcționare a unui sistem relațional imanent, independent de condițiile extralingvistice și de factorii implicați în producere sau receptare și, în mare măsură, în absența raportării la referent și, nu în ultimă instanță, la adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
seamă. 136 Suntem acum În fața unei situații ieșite din comun. Deși materialul din care este construită imaginea noastră despre lume provine exclusiv din organele de simț ca organe ale spiritului, astfel Încât imaginea fiecărui individ despre lume este și rămâne un construct al spiritului său, neputându-se dovedi că posedă un alt fel de existență, spiritul conștient rămâne un străin În acest construct... De obicei nu ne dăm seama de acest fapt pentru ca ne-am obișnuit să gândim personalitatea omului ca fiind
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
exclusiv din organele de simț ca organe ale spiritului, astfel Încât imaginea fiecărui individ despre lume este și rămâne un construct al spiritului său, neputându-se dovedi că posedă un alt fel de existență, spiritul conștient rămâne un străin În acest construct... De obicei nu ne dăm seama de acest fapt pentru ca ne-am obișnuit să gândim personalitatea omului ca fiind situată În interiorul corpului său. Suntem atât de uimiți când aflăm că de fapt ea nu poate fi găsită acolo, Încât Întâmpinăm
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție. 1997 Introducere Naratologia este teoria narațiunilor, a textelor narative, a imaginilor, a spectacolelor, a evenimentelor; constructe culturale care "spun o poveste". O astfel de teorie ne ajută să înțelegem, să analizăm și să evaluăm narațiunile. O teorie este un ansamblu sistematic de afirmații generalizate despre un anumit segment al realității. Acel segment al realității, corpusul, căruia
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tăiată în marmura de Paros. (Adstupet ipse sibi uultuque inmotus eodem haeret, ut e Pario formatum marmore signum.) Narcis devine un semn (ut signum) un semn iconic al unui semn ca realizare a unui constructivism radical: un personaj este un construct și nu o persoană. În opoziție cu înțelepciunea populară, Narcis nu greșește cînd se admiră: El admiră tot ce-l face admirabil". Tragedia nu i-o aduce dragostea de sine excesivă, cît realismul naiv: "ceea ce cauți tu nu există". În
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
putea avansa pretenții pentru o anumită identitate este necesară posibilitatea numirii și denumirii acelei identități.214 Oamenii posedă identități multiple, întrucât posedă roluri multiple, iar înțelesul acestor identități este împărtășit de către ceilalți membri ai societății.215 O identitate este un construct teoretic și se organizează în jurul a trei concepte centrale: sinele, limbajul și interacțiunea. Distincția dintre persoană și agent este centrală pentru teoria identității, unde o identitate este un agent. Fiecare persoană are multiple identități și fiecare dintre aceste identități este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
organizate, de la familii și până la firmele transnaționale sunt organizări politice. Procesul cheie implicat este legitimarea, care înseamnă procesul prin care anumite acțiuni sunt construite pentru a fi acceptate în timp ce altele sunt construite ca inacceptabile. Cheia în tratarea identității ca un construct social complet necesită o metodologie care prezervă caracterul construit social al identității, chiar și atunci când se folosește acest lucru ca fundament pentru a genera cunoaștere. Problemele apar când se fac asumpții ontologice cu privire la identități. Identificarea agentului și a structurilor, morfogeneza
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actorilor, transformând identitatea într-un atribut al unor entități preconstituite. Acest lucru presupune dificultăți teoretice deosebite, subminând o mare parte din cunoașterea produsă de o astfel de muncă, fiind nevoie de o reflecție susținută privind metodologia studierii identității ca și construct social. Cheia sugerată este de a se muta atenția de la definițiile esențialiste ale actorilor din politica mondială și de la presupusele lor interese către procesele retorice prin care antreprenorii politici încearcă să reconfigureze granițele acțiunilor legitime și, prin urmare, granițele actorului
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ideea că, spre deosebire de psihologie, unde se asumă unitatea subiectului, se bazează pe o ontologie alternativă a identității care a fost ignorată în mare parte de constructiviști. La nivel teoretic, Sinele unificat, din perspectiva lacaniană, nu este mai mult decât un construct imaginar în care individul trebuie să creadă pentru a compensa o lipsă constitutivă a identității. Ceea ce subliniază conceptul de identitate este de fapt un proces dinamic de identificare. Problema fundamentală este noțiunea unui Sine coeziv, care nu are corespondent în
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cuvinte, punctul de vedere asupra lumii, fie realist sau constructivist, va determina ceea ce considerăm a fi securitate sau insecuritate. Thakur 550 a enunțat acest lucru foarte bine când a spus că "securitatea" este un concept esențialmente contestat pentru că este un construct intelectual și cognitiv, nu un fapt obiectiv. Din această perspectivă, fiind un concept subiectiv și modificabil, implică multe realități depinzând de ontologia la care aderă cineva, precum și de puterea pe care o posedă.551 David Roberts propune abordarea subiectului securității
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a conceptualizărilor și definițiilor identității i-a determinat pe unii cercetători să considere că noțiunea identității este atât de evazivă, de alunecoasă și amorfă încât nu poate fi considerată un instrument util pentru cercetare în științele sociale. Identitatea este un construct social total, integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism, dar, în principal, are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale. Propunerea pe care Jaques Lacan a lansat-o la sfârșitul anilor 70, aceea de a se aborda discursiv conceptul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Human Security and the New Rules of War and Peace, Public Affairs, New York, 2010. Bellamy, Alex, Responsibility to Protect: The Global Effort to End Mass Atrocities, Polity Press, Cambridge, 2009. Biersteker, Thomas, and Cynthia Weber (eds.), State Sovereignty as Social Construct, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1996. Bloch, Marc, Pledoarie pentru istorie, (trad. George Cipăianu), Ed. Tribuna, Cluj Napoca, 2007. Bloom, William, Personal Identity, National Identity and International Relations, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Boer, Monica den, and Jaap de Wilde (eds
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Organization 48 (1), 1994, pp. 107-130. 337 Philpott, Daniel, Revolutions in Sovereignty: How Ideas Shaped Modern International Relations, Princeton University Press, Princeton, New York, 2001. 338 Ibidem, p. 3 339 Biersteker, Thomas J. and Weber, Cynthia (eds.), State Sovereignty as Social Construct, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. 340 Reus Smith, Christian, Op. cit., p. 159. 341 Jackson, Robert, Quasi-States: Sovereignty, International Relations, and the Third World, Cambridge University Press, Cambridge, UK, 1990. 342 Mayall, James, Politica mondială. Evoluția și limitele ei, Filipeștii de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
aceea a destructurării ansamblului. Criticul nu pare să găsească modalitatea prin care să aducă la un numitor comun multitudinea de idei propuse în discuție. Cititorul atent nu poate să nu remarce modul năvalnic în care ele se succed în detrimentul unui construct argumentativ care să le includă și să le dea valoarea și sensul unității. Din această cauză credem că au apărut și unele incongruențe. După ce o vede, întemeiat, pe Bătrână ilustrând Ordinea lumii, criticul oferă și Marei un loc în lumea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui N.A. Constantinescu consideră că "Iorgovan" e un substantiv dialectal al cărui sens e acela de,,liliac"(planta) sau "mălin roșu". El vine din varianta srb-cr. jorgovan < tc. ergevan. Iată, așadar, cum dintr-o greșeală s-a prăbușit un întreg construct "mitic" pe care cercetătorul l-a clădit mai departe fără să bănuiască punctul vulnerabil al acestuia. Rămâne, însă, de apreciat subtilitatea observației analitice a criticului atunci când ia în discuție "jocurile onomastice" pe care scriitorul le realizează mai mult sau mai
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]