1,465 matches
-
de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face apropierea simbolurilor de intelectul pur. Prin traducerea lui mythos în latină s-a eliminat tăcerea, care la Aristotel are conotații ontologice, iar înțelegerea fabulei nu mai era aceea de contemplație a lucrurilor nevăzute, ci de exprimare a lor. De la mythos s-a trecut la lógos. Această simplă schimbare terminologică, care ar părea mult prea inofensivă pentru a fi determinată, a însemnat totuși o delimitare netă între două epoci: una care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Ingarden, atât obiectele obișnuite, cât și obiectele intenționale au o existență (reală) ce implică diferite moduri de existență. În cazul operei literare putem vorbi de o transformare a existenței sale ca obiect real/autonom și ca obiect ideal, în cazul contemplației. 8 Prezența obiectului literar este determinată de compoziția sa interioară. Ceea ce este material și palpabil poate reprezenta obiectul real literar, dar ceea ce este imaginațional (personaje, cladiri ficționale etc.) duce la formarea unui obiect imaginațional literar. Este evident că opera literară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina Jela, Cornel Moraru, Alain Paruit, Ruxandra Ivăncescu, Iulian Boldea
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
de „cărți” care circumscriu experiențe, trepte ale creației și ale unei biografii interioare: Cărțile tinereții și ale începutului, Cărțile istoriei și ale miturilor, Cărțile înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele scrieri la stadiul calmei contemplații din cele cu subiect „oriental”. Capătul traiectului se află în proza ce cristalizează „spectacolul total” al artei narative sadoveniene, Hanu Ancuței și Divanul persian, ilustrând triumful povestirii și al povestitorului. Revenind în spațiul teoretic, Aventura formelor, un eseu cu dublă
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
ca o fetiță, răbufnește ca o femeie deplină, face năzbâtii, pedepsește, e și walkirie, și amazoană, și ghidușă ori ciufulită, și simili-vampireasă. E de toate! Concentrează în ea, ca vrăjitoare, aproape toate nuanțele emoționale femeiești: pasiunea, ura, jocul, tristețea, compasiunea, contemplația, prietenia, suspiciunea etc. Eu nu mi-am dorit niciodată să zbor neapărat deasupra Moscovei, dar am avut această tânjire legată de alte două orașe: de Cluj (spațiul meu natal care, văzut din turla bisericii gotice și ombilicale - zic eu - Sfântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Centaur, în Southern Review, VII (1941), pp. 510-516. 22. Arthur Machen, Hieroglyphics, Londra, 1923, susține cu abilitate (deși netehnic și într-un mod foarte romantic) ideea că religia (adică mitul și ritualul) constituie singurul climat în care poezia (adică simbolismul, contemplația estetică) poate respira și se poate dezvolta. 23. Vechea clasificare clasică a ornamentelor acustice și tropilor este cea făcută de Quintilian în De institutione oratoria. In legătură cu clasificarea cea mai minuțioasă din epoca elizabetană vezi Put-tenham, Arte of English
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
este, prin vastitatea dar și echilibrul ei" armonios, Estetica (2 vol., București, 1934-1936) lui Tudor Vianu, cea mai cuprinzătoare încercare românească în acest domeniu. T. Vianu pleacă de la o diferențiere strictă a autorului (procesul de creație), a operei si a contemplației, pentru a le analiza succesiv, unind în permanență perspectiva tipologică și cea istorică. Opera este văzută ca o realitate istorică dar și estetică stricto senso, sinteză de valori raționale și iraționale, de elemente intrinseci și eterogene. Din acest ultim punct
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
a ajuns cu două etaje mai jos. Ai lăsat cheile la cineva? Nu. Ce facem? Sparge ușa, distruge totul, fă ce vrei. Amicul meu e puțin derutat și închide telefonul nemulțumit. Din nou îmi revin și cad în tăcere și contemplație. Fac totul aproape mecanic și urăsc ceasul care se apropie, cu mare viteză, de ora plecării. Ingela ne povestește. Înainte, anul trecut, străinii nu aveau voie pe această insulă... Un om ne turna la poliție... pînă a venit și fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru Cezara) mărturisește, de altfel, această (re)integrare în scrisoarea sa către Ieronim: Eu, mulțămită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei 319. Integrarea celor doi îndrăgostiți în natura edenică a insulei, prin gestul simbolic al dezbrăcării, oferă prilejul unei contemplații estetice de netăgăduit și al unei comuniuni în Eros. În felul acesta, natura încorporează în ea o vocație demiurgică 320. Insula are darul suprem de a aboli realitatea, timpul și spațiul, consacrând ieșirea în afara acestora. Dacă, în Luceafărul, Cătălina ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai frumos edificiu religios al Iașului și al țării. Din orice loc.. ar fi privită, apare înălțânduse în toată gloria sa, în toată măreția sa... dominând totul în jur. Pentru câteva clipe, toți am rămas într-o stare de profundă contemplație. Ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache ! rupse un coleg tăcerea. Da, așa e..! am murmurat toți într-un glas. Dar, de la prima piatră de temelie, pusă aici de Slăvitul Mitropolit, în 1883, i-a trebuit peste o jumătate de secol ca să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fecioare care locuiesc în sanctuar: ele îndeplinesc toate sarcinile sacre legate de aceste evenimente funerare. Aceste fete virgine păzesc templul și veghează ca nimeni să nu treacă pragul dintre sacru și profan. Orice sanctuar reprezintă un memento mori. Rămân în contemplație adâncă. Mă scutur de mine însumi și simt cum mă purific instantaneu. Copilul năzdrăvan Azi nu voiam să întârzii așa de mult timp pe plajă, dar l-am întâlnit din nou pe copilul străin pe care l-am văzut, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
putem considera că respingerea totalitarismelor are în vedere mai curând costurile economice prea mari cu întreținerea forței de care este nevoie pentru menținerea unui astfel de regim, decât dorința unei piețe libere. * Posibil ideal: "lateralizarea vederii"; abia așa începe posibilitatea contemplației. Să nu mai investim întreaga existență în proiecte, păstrând tot timpul un ochi orientat spre ceea ce este. * Prin intermediul tehnicii (și al tehnicilor) capitalul are prea multe mijloace de control pentru a-și mai dori recurgerea la forță nudă. Tehnica a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trăit în centrul lumii. * Bucuria fundamentală a filosofiei o constituie posibilitatea de a vedea cât mai multe din multiplele straturi ale realului și modalitatea în care acestea sunt constituite. Ceea ce situează acest mod de-a fi mai curând în zona contemplației decât în cea a praxisului. * În condițiile în care raportările oamenilor la timp sunt tot mai problematice e nevoie de un manual de petrecut timpul, care să aducă sentimentul de control asupra scurgerii propriei existențe. Primul pas ar fi să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în cea a praxisului. * În condițiile în care raportările oamenilor la timp sunt tot mai problematice e nevoie de un manual de petrecut timpul, care să aducă sentimentul de control asupra scurgerii propriei existențe. Primul pas ar fi să învățăm contemplația. * Tehnica, prin infinitatea dispozitivelor a căror manipulare necesită tot mai mult timp, introduce fuga ca mod de-a fi al existenței omului contemporan. Astfel, alunecăm continuu de la un gadget la altul într-o continuă goană după ceea ce ar trebui să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
anumit tip de discurs filosofic. O formă de întoarcere la nuditatea senzațiilor, transpusă pe fondul modului de-a fi al intelectului propriu, preluând inclusiv fragmentarea-i specifică. * Odată cu modernitatea, cu dispariția unei gândiri ce făcea din asemănare punctul ei tare, contemplația nu mai este posibilă deoarece nu mai avem ce să vedem, tema oricărei contemplații fiind dizolvată de raționalitatea ce-și caută peste tot obiectul, individualul. Din acel moment se trece la totalități compuse din obiecte cărora li se caută legea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fondul modului de-a fi al intelectului propriu, preluând inclusiv fragmentarea-i specifică. * Odată cu modernitatea, cu dispariția unei gândiri ce făcea din asemănare punctul ei tare, contemplația nu mai este posibilă deoarece nu mai avem ce să vedem, tema oricărei contemplații fiind dizolvată de raționalitatea ce-și caută peste tot obiectul, individualul. Din acel moment se trece la totalități compuse din obiecte cărora li se caută legea care ar putea să le armonizeze. Nu mai este posibilă decât unitatea unui punct
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
schimbă odată cu vârsta este perspectiva asupra viitorului, sub presiunea trecutului care își îngroașă trama în urma noastră. * Din cauza influenței vitezei asupra existenței creierul nostru s-a obișnuit să "împacheteze" altfel lucrurile. Peisajele au un alt aspect: unul rezumativ, departe de perspectiva contemplației, mai aproape de prezentările TV. * Există o crimă, comisă îndeobște de politicieni, ce nu este pedepsită: cea împotriva cuvintelor sau a limbii. Persistă senzația că în domeniul cuvintelor se poate face orice, se poate promite orice, fără nicio pedeapsă. Rigoarea, dacă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lui Aristotel comparativ cu cea a lui Platon. Au existat însă și personalități de o altă factură, precum cea a lui Iosif Filosoful, care punea preț pe valoarea formației clasice, însă afirma că era fericit ori de câte ori putea să se dedice contemplației. Din această atitudine spirituală se ivește proiectul unei enciclopedii care urmărea, în intenția lui Iosif, să coreleze diversele domenii ale culturii clasice evidențiind interdependența lor, și mai mult că buna lor stăpânire reprezintă o cale în înțelegerea sensurilor mai înalte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ceea ce numim cunoaștere mistică, căci afirmă ca adevărată cunoaștere doar starea de extasis. Neoplatonismul este cel care a creat în spațiul cultural elenist un limbaj al negației în cunoaștere. Nevoia detașării de cele ale lumii sensibile în dorința atingerii purității contemplației intelectuale a Unului a privilegiat rolul negației în dezbrăcarea progresivă a minții de categoriile existenței. Pentru neoplatonici, obținerea contemplației ține de urmarea a trei etape, plecând de la „analiză” (ce reprezintă calea negativă propriu-zisă ce însemna exercițiul suprimării prin abstracție a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în spațiul cultural elenist un limbaj al negației în cunoaștere. Nevoia detașării de cele ale lumii sensibile în dorința atingerii purității contemplației intelectuale a Unului a privilegiat rolul negației în dezbrăcarea progresivă a minții de categoriile existenței. Pentru neoplatonici, obținerea contemplației ține de urmarea a trei etape, plecând de la „analiză” (ce reprezintă calea negativă propriu-zisă ce însemna exercițiul suprimării prin abstracție a tuturor aspectelor prin care s-ar putea defini un corp până se ajunge la definiția unei monade inteligibile, pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să negăm cele care sunt mai străine de El”. Găsim aici elementele care vor marca accepțiunile pe care autorii bizantini le vor da mai târziu atitudinii apofatice în gândire, nota distinctivă ce va marca noul apofatism fiind accentul nu pe contemplația intelectuală ci pe ceea ce s-a numit unire. O caracteristică a înțelegerii răsăritene a apofatismului este conceperea lui pe două nivele. Este afirmat un apofatism a ceea ce se cunoaște și care nu se poate defini, însă și un apofatism care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
autorii bizantini de mai târziu: înțelegerea experienței mistice ultime ca pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se estompează în bună măsură într-o asemenea situație. OSWQKX, contem¬plația, așa cum este înțeleasă de Evagrie, este în mare parte asemănătoare contemplației pe care sufletul o adresează lumii Ideilor în doctrina platoniciană, având înfățișarea unei staze, unei stări compacte, continue, ce nu cunoaște grade sau progresie. Pentru Grigorie, 0s«Qia este cu totul altfel înțeleasă. Meditând pe marginea urcușului lui Moise pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este cu totul altfel înțeleasă. Meditând pe marginea urcușului lui Moise pe Sinai și a experienței supreme pe care acesta a avut-o acolo, episcopul de Nyssa va acorda valoare esențială întunericului ca semn al depășirii puterilor intelectului în suprema contemplație. Interpretând faptul că lui Moise Dumnezeu i se arată mai întâi în lumină și apoi în întuneric, Grigorie va afirma că adevărata apropiere de Dumnezeu este dincolo de vedere, este o unire dincolo de înțelegere, acolo unde nu mai este cunoaștere, ci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care cunoaște mereu grade ascendente, întrun nesfârșit progres. Trebuie să precizăm însă că Grigorie de Nyssa nu devalorizează câtuși de puțin rațiunea în cunoaștere, lucru dovedit de folosirea termenului 0s«Qia cel puțin pe trei nivele, cele două inferioare plasând contemplația pe terenul rațiunii: este vorba de cunoașterea științifică, pentru care bizantinul avea o mare prețuire, și de metoda exegetică. Se conturează pe această cale o înțelegere alternativă a naturii cunoașterii pe nivelele supreme ale experienței cognitive. Deși poziția lui Grigorie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru a-și acoperi goliciunea și neputințele cunoașterii sale
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]