3,537 matches
-
ne învață și Sfântul Simeon Noul Teolog, când spune: „În absența lacrimilor și a căinței continue, nici un om nu a fost curățit vreodată, nici n-a devenit sfânt, nici nu L-a primit pe Duhul Sfânt, nici nu L-a contemplat pe Dumnezeu, nici nu L-a cunoscut ca sălășluind întru el, nici nu L-a avut niciodată în inima sa“. Și adaugă: „Atunci deschizându-și omul ochii minții și privind firea celor ce sunt, cum nu mai privise niciodată, se
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
cum sufletul i se eliberează de toate poverile. Posibil să fi avut, în același timp cu dl. Constantin, aceleași trăiri, acesta din urmă despovărându-și sufletul pe coala de hârtie care, inițial fusese imaculată. Ca să pună punct, Albert, după ce își contemplă opera, luă o mână de pietriș, din cel mai zgrunțuros, strecură jumătate într-unul din pantofi iar cealaltă jumătate în celălalt și îi așeză să-și aștepte cuminți stăpânul. Un gând îi șopti că a cam exagerat, se aplecă cu
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
adevarată beție a puterii celeste, astfel vorbim, încheiem procese verbale sub fiecare din cele patru portale, profesorul căzuse de mult de la înălțime, era dus pe targă prin mulțime 2. Da, nu era, oh, nu era accesibil, nu discută, el gândea, contemplă, o ceață subțire îl învăluia, sfâșiata când devenea irascibil, ascunde comori, dezvăluia orori, vulnerabil fiind, voia să pozeze, cărțile domniei sale, metereze ar fi fost, dar cărțile au viața lor. Sunt un vinovat, nu aștept iertare, sunt nemodelat, mi-am format
FINIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364799_a_366128]
-
-a cunoaște văzduhul pe care-l străbate, nici culoarea-nserării care-o primește. A gandi că distanță este ceva incert, o idee ce mângâie tăcerea, un dram de pulbere, un gând, un adevăr ce se pironește în umbră. VIII Să contempli viața, să cunoști existența când timp nu mai este, cănd ochii și mâinile descoperă dragostea într-o sfâșiere și secretul lumii într-o voce. * I Nimic nu mai este la fel când timpul transfera voința să trupurilor ce fug spre
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
și că nici marea nu mai există. VII Te-ai scufundat definitiv în tăcere și atunci mi-am dat seama: cuvintele ne sunt de prisos când nu mai construiesc nici vise, nici himere. XI Astăzi e marea cea care mă contemplă. Sau eu sunt cea care contemplă aceeași mare pe care noi am contemplat-o cândva? Duce și-aduce spumă cuvinte și gesturi, surâsuri nude. Poartă cu sine spumă resturi de naufragiu. O, nimeni, nimeni nu își alege dragostea și nici
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
există. VII Te-ai scufundat definitiv în tăcere și atunci mi-am dat seama: cuvintele ne sunt de prisos când nu mai construiesc nici vise, nici himere. XI Astăzi e marea cea care mă contemplă. Sau eu sunt cea care contemplă aceeași mare pe care noi am contemplat-o cândva? Duce și-aduce spumă cuvinte și gesturi, surâsuri nude. Poartă cu sine spumă resturi de naufragiu. O, nimeni, nimeni nu își alege dragostea și nici uitarea. XII A nega, a nega
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
tăcere și atunci mi-am dat seama: cuvintele ne sunt de prisos când nu mai construiesc nici vise, nici himere. XI Astăzi e marea cea care mă contemplă. Sau eu sunt cea care contemplă aceeași mare pe care noi am contemplat-o cândva? Duce și-aduce spumă cuvinte și gesturi, surâsuri nude. Poartă cu sine spumă resturi de naufragiu. O, nimeni, nimeni nu își alege dragostea și nici uitarea. XII A nega, a nega necontenit visul, a căuta echilibrul pentru că apoi
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
Doresc că prin aceste rânduri să cuprind răspunsuri la câteva din întrebările care mereu au frământat omenirea și mai ales generația tânără ce apare pe scena lumii. Bazandu-mi afirmațiile pe o autoritate de necontestat după opinia mea. Ce să contemplam? Ce valori au cu adevarat preț? Cum să iubești aceste valori? Când poate o viață întreagă ai iubit alte valori. Este posibilă o schimbare a valorilor? Sau mai bine zis o reașezare în forul nostru interior și în viață a
PRIORITATEA VALORILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364919_a_366248]
-
veți vedea minunea cea mare. Veți vedea cum pogoară Maica Domnului înapoi pe planeta Pământ, prin Stâlpul Central de Lumină, și prin „Coloana soarelui de vis, în Grădina Măririi din Creasta Anilor din Terra Mirabilis ! Astfel, vom reuși împreună să contemplăm Templul Soarelui, care nu e altul decât cerul-pământesc. Și singurul nostru Templu Divin care ne-a mai rămas de explorat acum: Templu Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării (TDMCE)! Al eliberării noastre definitive - prin cel de-al cincilea
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
și Viața, drumul orbilor și singurătatea „sono-atomică” în care suntem angrenați toți acum, dar absolut toți, cu viii și cu „morții electrici” laolaltă! Cer înalt și idealuri pe măsura Cerului Cristalin, asta cer vă eu acum, Excelențelor și Domniilor Voastre! Să Contemplați soarele din piept numit suflet, suprapus peste Soarele Central din inima voastră luminată cu o lumină verde-albastră, de bioluminiscență solară și stelară. Și să vă rugați așa: „O, Soare, văzător singuratic, fiul lui Prajapati și frate cu Fiul Soarelui uriaș
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.. Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Absorbita, dintre crini culeasa, ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voce unde suflet de piatră te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară
ŞI DEVII PRIMAVARĂ.. de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366466_a_367795]
-
te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl silenzio trova voce dove anima di pietra ți sotterra. Sarà pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi
ŞI DEVII PRIMAVARĂ.. de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366466_a_367795]
-
prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în care cerul se pogoară și se unește cu pământul, și cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în jurul Pruncului și al Maicii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
ammorbidiscono l'anima d'acquache scorre e ripercorreuguali rive di legno e pietra..fino a încontrare te.... IX. ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.., de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 958 din 15 august 2013. Absorbita, dintre crini culeasa, ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voce unde suflet de piatră te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl silenzio trova voce dove anima di pietra ți sotterra. Sarà pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi primavera.. ... Citește mai mult Absorbita, dintre crini culeasa,ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voceunde suflet de piatră te îngroapă.O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață?Dar tăcerea te seduce și orbită deviază,deja înălțata și imaculata,din acei crini ridicată.Și devii primăvară.. Assorta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
te îngroapă.O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață?Dar tăcerea te seduce și orbită deviază,deja înălțata și imaculata,din acei crini ridicată.Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta,quale ardire ți contemplă?Îl silenzio trova vocedove anima di pietra ți sotterra.Sarà pace o forse guerra?Sarà fâțo come sparo nella nebbia?Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia,già soppesa e immacolata,da quei gigli sollevata.E diventi primavera
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
cotidianului anost se topesc sub imperiul acelei clipe magice, mistice, extatice. Pentru unii dintre ei, encierros sunt un drog, evenimentul cel mai prețios al anului. Atracția lor irezistibilă îi smulge de lânga mama sau soția iubitoare, de lângă copiii care-și contemplă îngroziți tații, rugându-se să scape nevătămați. Unii aleargă pe ascuns. Cursele - las carreras - sunt iuți și periculoase; localnicii experimentați știu cum să evite învălmășeala și să se refugieze în ultimul moment, dar veneticii neștiutori - patas sau descerebrados, cum îi
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
pune problema unei indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință, sânge și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatră Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca steaua ta să nu apună Când vrea o putere infamă. DAC-AM CHEF Dac-am chef
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
și nu pot să-i ating,/ și nu pot să le plâng eu menirea, / Ca sunetul de bucium aș striga) Cuvintele au o curgere molatică, revărsându-se în albia alchimică, cu infinite reprezentări în conștiința estetică. Aplecat „peste umărul înserării”, contemplă, fără a aluneca în apele tulburi ale disperării... cum „drumul vieții trece prin mine”, căutând pretutindeni „trupul adevărat al apei/ căci din materie s-a născut / și a luat forma gândirii / precum tu ți-ai ondula / cu propriile mâini / lutul
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
în aura lor, sufletu-i ceremonios care se confesează cu sfială, ca în fața unei icoane. Meditațiile existențialiste încearcă să descifreze semnificațiile axiologice ale devenirii. Aflat în mijlocul tuturor lucrurilor, la distanță egală între „a fi și a nu fi”, poetul se contemplă pe sine ca pe o enigmă, un fragment înstrăinat de „sursă” și aflat într-o continuă destrămare. Duioase explozii de puritate, limbaj muzical și o exprimare elegantă a emoției se desprind din versurile ce urmează: „De ce te temi? / că muzica
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
profilate pe un cer străveziu timidă rup ramuri din mine în sinele lor sunt petale pe care șoaptele s-au așezat pe aripe de fluturi fiecare răsuflare din vocea-ți suavă o strecor în ființă atingând cerurile cu acordul ei contemplu cu privirea neștiutoare mișcări orientări ninse cu praful așteptării vise umbrite de lăstari sădiți foarte des reiau drepturile și cresc nestăpânite peste ape ceruri răsărituri cu mâini prelungite până-n stele înclin sărutul în noaptea de diamant a ochilor tăi copleșiți
ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366649_a_367978]
-
pentru a trece pe sub Arcul de Triumf la “Paris Las Vegas”, poți savura izul romantic al dansului apei la “Bellagio” sau nobiliarul “trai pe vătrai” al matroanelor și patricienilor romani din epoca imperială pe Via Apia la “Caesare Palace”, poți contempla lumea mirifică a sirenelor și piraților de la “Treasure Island”, te poți lăsa furat de lumea filmului la “MGM Grand”, a muzicii la “Hard Rock Cafe”, lumea nebuniei la “New York-New York”, de lumea “contorsionată” și îndrăzneață a lumii circului la
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
cunoaște înseamnă a domina. Cunoștințele determină un activism prin care putem cuceri întreaga realitate. Este o perspectivă diferită față de viziunea tradițională. Înțelegerea și cunoașterea profundă aveau un înțeles contemplativ. Pentru Sfinții Părinți ai Bisericii a cunoaște cu adevărat înseamnă a contempla lumea cu sensurile ei nebănuite, ancorate în Dumnezeu. Așa stând lucrurile, noi toți, dimpreună cu autorul Adrian Lemeni, (re)cunoaștem un adevăr fundamental și anume că întreaga creație este legată de om, cu alte cuvinte, între om și creație este
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]