1,290 matches
-
iar combinațiile lor în multe variante și dozaje se pot regăsi în diverse epoci și culturi. Clement Alexandrinul în secolul al III-lea, Dionisie Areopagitul în secolul al VI-lea sau Cusanus în secolul al XV-lea sînt, de pildă, contemplativi pentru care distanța verticală, deși acut mobilizatoare, nu elimină un anumit gen de atenție față de univers, de ordinea comunitară, de istorie și chiar față de bunele maniere. Pe toate acestea ei le concep prin analogie cu categoriile cerești, așa cum în toate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ajung în pămîntul pur, fie că au de parcurs alte și alte stadii de existență. în ambele tradiții, eliberarea totală poate fi asociată cu acea distanță verticală mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care să aibă curs pe piața de idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă, parcursă fulgurant de experiența contemplativă sau de actul creator. Andrei Pleșu își sprijină reflecția despre îngeri pe solul fenomenal format de texte din mai toate tradițiile spirituale. Pentru el, subiectul face parte din tematica intervalului vertical, a distanței-traseu, marcată de trepte, populată de călăuze, parcursă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ propus de Nicolaus Cusanus în De docta ignorantia și în De visione Dei, un model menționat deseori de Simone Weil în textele sale. El presupune o imagine democratică a lumii : fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage spre sine. Ca mai toți metafizicienii contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ales a persoanelor umane, fiecare tinzînd spre o realizare concretă, infinit variată a universalului. La rîndul lui, Henry Corbin interpretează anumite filozofii vizionare islamice și, pornind de aici, pune în contrast istoria cu o hieroistorie, care se împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii islamice 2, el se vede înconjurat de necuprinsul oceanului, care nu e decît suprafața adîncului transcendent. Conjuncția opuselor despre are vorbea Cusanus nu se referea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție : contingent drept scară ascensională spre divin. A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice ori contemplative, ale unei metafizici vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-un limbaj care își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema modului cum îl putem vedea noi pe Dumnezeu, și anume răsturnînd ecuația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vedea noi pe Dumnezeu, și anume răsturnînd ecuația : doar înțelegînd cum ne vede Dumnezeu putem sesiza cum îl putem noi vedea pe Dumnezeu. Ca punct de pornire al metodei sale, Cusanus propune prietenilor săi, călugării benedictini de la Tegernsee, un experiment contemplativ :cel al întîlnirii ochilor, în primul rînd la nivel sensibil. Privirea divină e făcută prezentă în mijlocul comunității monastice de o imagine sau un tablou al lui Christos cu privirea atotdirecționată, care îi urmărește simultan pe toți privitorii, fie că stau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte de unificare a ființei, de concentrare a facultăților ei spre/în prezența divină care o locuiește. Pe acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior, ca prezență în lume, omul se conformează aceluiași reper transcendent atunci cînd adoptă atitudinea de restrîngere voluntară a puterii sale. Divinului care se transcende pe sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației celui care observă. Cunoașterea inferentă este bazată pe raționalizarea faptelor sau pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației celui care observă. Cunoașterea inferentă este bazată pe raționalizarea faptelor sau pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se reduc sau, mai bine zis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se reduc sau, mai bine zis, se sintetizează în intuiția contemplativă”. „Meditația e pregătirea psihologică a contemplației”. (Op. cit. pg. 233). Meditația, în special, este o mișcare întreită a spiritului nostru: întâia e în afară spre un obiect, a doua e o retragere spre interior și a treia e o adâncire circulară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-au creat o dată pentru totdeauna, ca exemplare unice, fără repetiție. Măreția lor stă în unicitatea lor și în atracția spre înălțimile simbolice, pe care o exercită asupra sufletelor. Ele nu se reproduc obiectiv ca mașinile, ci subiectiv, ca asimilare contemplativă, ca modelare lăuntrică, spirituală și invizibilă. Cultura și civilizația pot deci să existe în raport de simultaneitate pe cele două planuri deosebite ale vieții, cel spiritual și cel material. Dar caracterul lor atât de diferit ne îndreptățește să înlăturăm pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenirea devine „corpul mistic al lui Hristos”. Angajate în acest proces de spiritualizare, mișcările noastre sufletești sunt ajutate, intensificate, înfierbântate de puterea ce se desface din plăsmuirile culturale convergente în cult. Putem spune că în momentul liturgic culminant, în momentul contemplativ sau unitiv, toate puterile geniului omenesc, înmănuncheate sacral, se ridică până la limita de sus a naturii create ca să împingă sufletul, dincolo de ea, mai sus, în îmbrățișarea cu transcendentul. Astfel, cultura în cult nu are un scop în sine; ea devine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
călugărul e zugrav, călugărul e melod și imnolog, călugărul e filolog, geograf și istoric, călugărul e chiar mare inventator și deschizător de drumuri în domeniul științei pozitive. În majoritatea lor, geniile care au zămislit această cultură sunt totodată sublime figuri contemplative ale Bisericii, sunt sfinții creștinismului. în Biserica lui Hristos, geniul, care reprezintă limita de sus a puterii omenești și sfințenia, care reprezintă consacrarea lui cu foc din cer, s-au unit în așa chip încât e foarte greu să distingem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost decât prada unei iluzii. Îndeosebi viziunea mistică e un fapt atât de extraordinar, un har atât de rar încât numai cine se învrednicește de el are dreptul să ne vorbească despre asemenea revelații cu totul personale. De la un mistic contemplativ la cercetătorul ateu, care ține totuși să-i disece experiența subiectivă, e o distanță ca de la vultur la buștean. Nu există nici o punte de înțelegere sau de intuiție, care să înlesnească o interpretare justă, sau măcar aproximativă. În cercetarea fenomenelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]