73,689 matches
-
Viața ca palimpsest Într-o vreme cînd prozatorii nu prea mai au gust pentru roman, cînd romanul însuși se caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea de pe cruce (Ed. Echinox, Cluj, 2001) și Chemarea lui Matei (Ed. Echinox, Cluj, 2002) au trecut aproape neobservate. Nici obținerea Premiului de debut al Editurii Univers pentru Chemarea lui Matei n-a trezit
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
util Dicționar de cuvinte și expresii. Latura didactică a prezentului dicționar este evidentă, în primul rînd prin selecție și în al doilea rînd prin structură. Cititorul are la dispoziție originalul grec sau latin, traducerea, cîteva repere gramaticale esențiale și un context românesc în care să observe cum se utilizează "pe viu" aceste cioburi de limbi "moarte". Astfel se poate vedea de pildă cum cuvîntul grecesc hybris, feminin, este utilizat și utilizabil în limba română ca substantiv masculin sau în ce constă
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
noilor basme, cu încercările, cruzimile și gingășiile lor cu tot. Oricum, un lucru este cert: vechii eroi au devenit obiecte de muzeu, copilăria și-a schimbat repertoriul. Cristina Popescu, Ecaterina Crețu, Dicționar de cuvinte și expresii latinești și eline în contexte literare românești. Abrevieri latinești, Editura Humanitas Educațional, București, 164 pag. Solomon Marcus, Jocul ca libertate, Colecția "Ludica", Editura Scripta, București, 2003, 288 pag. Ilinca, Andrei și Călin Mihăilescu, Don Global suit pe cal, Ilustrații de Sasha Meret, Editura Curtea Veche
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
care s-a scris istoria fără să simți nici cea mai mică tresărire, pentru ca, pe neașteptate, niște acorduri din trecut, auzite la un post de radio, sau vreo fotografie de epocă, cu un imobil familiar, dar pus parcă într-un context straniu, să-ți umple sufletul cu o emoție greu de exprimat în cuvinte. Diabolizat, din rațiuni politice, în perioada comunistă, devenit principalul reper de civilizație al partidelor istorice, resuscitate după decembrie 1989, Bucureștiul interbelic este pentru mulți din cei de
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
secția franceză-rusă. Sună, oarecum, sec o astfel de prezentare în cazul lui, pentru că, în ciuda vârstei, avem și nu avem de-a face cu un "tânăr poet". Claudiu Komartin e un autor deja format: el s-a găsit foarte repede în contextul generației sale, impunând o poezie de o maladivă reflexivitate. E mai puțin jucăuș decât colegii săi, dar nu-i displace jocul. Joc al unei sensibilități ieșite din comun, jocul copiilor maturizați parcă peste noapte. Seriozitatea și indiscutabilul său talent, mâna
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
a stabili, în mod indirect, liniile generale, intențiile care-i vor jalona întreaga activitate științifică și literară. Când nu vorbește despre India sau mari personalități culturale, tema predilectă a meditațiilor sale este timpul. Era și normal să fie așa în contextul anilor de atunci, cu toate că, dacă ne gândim bine, utilitatea unui astfel de demers spiritual ar fi lesne de observat și astăzi. Trei decenii mai târziu, prin 1965, își amintea de această perioadă: "eram obsedat de teama că generația noastră, singura
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
acestei afinități, în ciuda deosebirilor evidente, aducând drept argumente citate din Alexandru Paleologu, Ion Negoițescu, Eugen Ionescu și alții. Formația comparatistă a autorului se face simțită în toate scrierile sale sub forma filiațiilor pe care le trasează integrând scriitorii români în context internațional. O astfel de paralelă este stabilită între Thalassa, romanul lui Macedonski, și Triomfo della morte, opera lui D'Annunzio, autorul având grijă să distingă între posibilele influențe și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește modalitatea artistică de a
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
din scrierile sale jurnalistice se poate extrage o deontologie valabilă oricând. Dar a fi un ziarist obiectiv nu presupune lipsa de implicare, ci mai degrabă să dai Cezarului ce-i al Cezarului, tocmai în numele justiției, moralei, libertății. Cezarul este în contextul de față acea parte din Camus supusă îndoielii, fricii, suferinței, absurdului, experienței dureroase pe care a trăit-o în timpul războiului. Pe toate acestea a fost nevoit să le hrănească la timpul lor. Dar le-a depășit. Dovada: articolele sale din
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
în "Ansichten eines Clowns" și cred că a fost tot ce am fost în stare să fiu. Felul în care te-ai îndepărtat tu însuți de tine Cînd nu te simți prea bine și lucrurile ți se par scoase din context ești pe drumul de care nu poți să te plîngi, pe un drum de țară, în apropiere de Langenbroich, unde două fetițe nemțoaice călăreau un ponei, iar tu le explicai lui Aftab, lui Salem și Saritei ce fel de boală
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se regăsește și ea, firesc, în acest context: "Reabilitarea poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea "poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
să primească poezia, e sătulă de poezie, pentru că se lovește de ea ca de un privilegiu, ca de un obiect de lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se regăsește și ea, firesc, în acest context: "Reabilitarea poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea "poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
îl socotim necesar (...)Credem în posibilitatea de a aprofunda cercetarea cu un demers care concentrează perspectiva asupra unui singur aspect semnificativ, dar o lărgește totodată urmărindu-i implicațiile generale în interpretarea de ansamblu a operei lui Iuvenal, ca și în contextul literar al epocii."(pp. 30-31) Ceea ce transformă, apoi, această nouă interpretare a operei lui Iuvenal într-o lectură incitantă pentru cititorul mai mult sau mai puțin avizat, este modul tranșant în care autoarea demontează prejudecățile (pe cît de numeroase, pe
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Gheorghe în Calea Moșilor")... Interesant este că aceste parcursuri nu sunt "filmate", autorul nu face apel la prezentări ori descrieri, ci menționează doar toponimia. De reținut că, pe lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă strada Fidelității (unde se petrece o groaznică sinucidere), strada Cuțitul de Argint (unde un anume are o viișoară), strada Clemenței ("cu mânușița întinsă"), strada Grațiilor (unde amîndouă casele de la nr. 13 și 13 bis sunt "la fel de identice
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Acest proiect are drept parteneri Școala “Vasile Conta”, Iași și Grupul Școlar „Nicolae Nanu”, Broșteni , jud Suceava și își propune aprofundarea cunoștințelor și preocupărilor la disciplinele din ariile curriculare arte și științe, completarea bagajului informațional într-un alt context, stimularea spiritului de competiție, de colaborare în echipă , de schimb de experiență și de idei în aplicațiile și atelierele de lucru organizate, publicarea lucrărilor elevilor talentați. În anul școlar 2007-2008, în cadrul proiectului s-au organizat expoziții de lucrări plastice și
Proiectul educațional „Şcoli prietene”. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_713]
-
facă publică "depoziția", transformându-și enunțurile în denunțuri ce dezvăluie jocul mistificator și malefic al imposturii, reducând-o la nimicnicia sa originară. În cazul lui Virgil Ierunca, mărturia girează un destin iar patosul rechizitoriului își află explicațiile și resorturile în "contextul" ce a generat aceste pagini, circumstanțe în care absurdul se substituise normalității, era, cu alte vorbe, legitimat de un regim totalitar ce-și aruncase umbra demonică asupra culturii românești. Dacă tonalitatea pamfletară se substituie nu o dată polemicii de idei, cum
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
la documente de arhivă, la însemnările lui Duiliu Zamfirescu din bogata corespondență, pe care Săndulescu o consideră „una dintre cele mai relevante din literatura română", precauția construirii ipotezelor sub forma sugestiei atunci cînd datele lipsesc, preocuparea pentru descrierea evenimentului în context, toate acestea, adăugate la evidenta plăcere a povestirii, recompun nu doar un portret de scriitor, ci, în primul rînd, o epocă și alcătuiesc o metodă de a scrie biografie. Cel mai de seamă dintre meritele cărții nu ține însă de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
prin conținut, un la fel de mare interes, unele nici măcar unul minim, dar se poate spune că împreună formează un corpus și exprimă o tendință. Toate se întâlnesc în aspirația de a promova o tehnică proprie a mărturisirii de sine. Acesta fiind contextul este așadar de mirare că lucrarea lui Dan Cristea despre "scrisul autobiografic" nu a înregistrat, la apariția în românește, ecouri mai mari. Au fost unele recenzii, dar numai de simplă consemnare. Cartea răspundea totuși unor așteptări, cum spuneam, și încă
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
discuție. S-ar fi văzut obligat să-l renege, să se dezică de el. Nina Cassian o făcuse, în ce o privea, după punerea la zid din "Scânteia". Dar și judecând numai estetic, adică fără a mai face raportări la contextul istoric și la oportunitățile zilei, legături prea multe nu sunt de făcut între formula stilizată, elaborată și rece a celor "8 proze" din Euridice și epicul neîndiguit, năvalnic, torențial din Cronică de familie și din celelalte opere de maturitate ale
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
nesuferit și amuzant, evervant și fertil deopotrivă. De altfel relația diverșilor interlocutori cu România este întrebarea constantă adresată de Rodica Binder. Este probabil semnul unei nostalgii de intelectuală expatriată dar și al preocupării față de statutul culturii țării de origine în context european, obsesia reflectării de care suferim toți. Excepțional mi se pare interviul luat lui Allain Robbe-Grillet, un dialog plin de nerv (și de nervi) în care acest pontif al Noului Roman îi expune jurnalistei teorii incisive despre specia literară ca
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
ce a scris studiul"), pe de altă parte, devine prilejul afirmării și anticipărilor propriilor idei despre poezia eminesciană ("expunerea trebuie să oglindească totodată și propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală, studiul despre eminescologie, are ca fundament câteva precedente, de la cunoscuta sinteză, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental (1940), o bază teoretică
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
ieșite astăzi din uz, dar definitorii pentru tiparele de gîndire ale unor epoci anterioare, cum ar fi cele retorice cu scop fie persuasiv, fie dialogic, disputational, teatral în ultimă instanță. Cartea lui Gabriel Mihăilescu plasează problemă barochismului lui Cantemir în contextul conexiunilor barocului din sec.al XVII-lea și al XVIII-lea cu rolul crescut al elocintei, respectiv al retoricii, în reprezentările sociale, în arhitectură complicată a constituirii unei imagini publice, a impunerii și susținerii ei, arta (literatura) devenind din ce in ce mai mult
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
burghezia liberală din 1848 se străduia să-l aducă la îndeplinire prin curajoase reforme". Dar în loc să ajute capitalismul burghez să se dezvolte, socialismul întârzie asemenea inițiative. Iar literatura cu tendințe sociale "depășea cu greu nivelul unei mediocrități onorabile". În acest context, B. Munteanu prezintă pe "Ion Gherea" (1855-1920) și analizează Neoiobăgia (1910): "ce socialiste qui proteste contre leș innovations, où îl ne voit que des formes vides de fond, est un conservateur aussi determiné que Maiorescu lui-même" (p. 73). Și în numele
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
si, mai ales, doritor de transformări, de "curajoase reforme" pentru țara lui. De bună seama, un anticonservator. Acesta era Basil Munteanu. 3. Să trecem la Nae Ionescu. Lăsăm de o parte delicatețea preopinentului nostru când vorbește despre noi și descrie contextul din care ne-am "zgâriat" (bravo, domnule Platon!!) citatele - să recurgem la text. A scrie despre Nae Ionescu - de altfel, considerându-l "filosof creștin", cu o operă "qu'il dédaigne délivrer au public", dar despre care se zice că ar
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Simona Tache Poștă cineva aici, pe blog, zilele trecute, în contextul unei discuții despre Crăciun, următorul comentariu: “cineva mi-a spus, de sărbătorile trecute, că are senzația că există familii întregi care locuiesc în hypermarket-uri. acolo mănâncă, acolo beau, acolo socializează. ieri, după o vizită la carrefour, la o oră care
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
unul dintre cele mai proaste filme pe care le-am văzut vreodată. Acțiunea ambelor producții se petrece în Grasse. Acolo învață personajul principal, Grenouille, știința parfumurilor și acolo se decide să creeze, cu mâinile și mintea lui, parfumul absolut. În contextul întâlnirii cu Grasse, am mai aflat ceva simpatic: sub anumite aspecte, francezu-i la fel de varză ca românu’! Cum ajuns la concluzia asta? La un moment dat, având îndoieli în privința personajului care voia să facă parfumul perfect, am cerut ajutorul unor localnici
Orașul în care a trăit și a ucis Grenouille by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21226_a_22551]