1,040 matches
-
evidente. Revenit în România, artistul participă, în 1929, la expoziția grupului „Arta Nouă” și este distins cu medalia de aur la Expoziția Internațională de la Barcelona unde a expus obiecte de artă decorativă. Între 1930-1938 Maxy este prezent la toate expozițiile „Contimporanului”, la expoziția de la Roma a „Grupului de artă modernă” și la manifestările grupării artistice „Criterion”. Maxy începe să lucreze, în 1939, scenografie pentru teatrul evreiesc bucureștean „Barașeum”. Din 1941, odată cu aplicarea legislației antievreiești, devine director al acestui teatru, pe care
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
la expoziția „Arta Nouă” anunță deja o orientare spre un modernism moderat. Remarcabilă este și grafica sa, mai ales ilustrațiile la volumele lui Sașa Pană și Ilarie Voronca, ca și galeria de portrete ale tovarășilor de generație, publicate în „Integral”, „Contimporanul”, „Unu”, „75 HP” și revista evreiască de cultură „Puntea de Fildeș”.
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
al Partidului Liberal, prieten cu Pantazi Ghica și colaborator la gazetele acestuia, s-a numărat între cei care au făcut o opoziție categorică Junimii și lui Titu Maiorescu: figurează în aproape toate foile antijunimiste („Românul", „Tranzacțiuni literare și științifice", „Revista contimporană", „Stindardul") și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului". A fondat „Portofoliul român" și „Duminica" (alături de I.C. Săvescu); a condus „Țara literară", a întemeiat „Revista albastră" și „Biblioteca omului de gust". A colaborat la „Revista orientală", „România literară", „Nuvelistul", „Revista literară
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
în România în anul 1927, moment în care a efectuat stagiul militar. A colaborat sub diferite pseudonime ca "Don Juan, Don Jose, Don X" sau "Vivian Bell" la „Convorbiri literare", „La Roumanie nouvelle”, „Viața literară", „Revista Fundațiilor Regale", „Le Moment", „Contimporanul" și a semnat cronici literare intitulate „Interviuri”, „Problemele criticii dramatice”, „Premiere bucureștene”, „Cronica dramatică”, „Arabescuri”, „De vorbă cu...”, „Caleidoscopul zilei”, „Politica teatrală, artistică și culturală”, „Siluete”, „Scrisori din Paris”. Timp de douăzeci de ani a fost cronicar dramatic la revista
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
cu știința din timpul nostru. Nu toți apoi sunt pregătiți pentru romanele prea științifice ale lui Wells. În sfârșit, am găsit o scriere care are nenumărate merite: 1) E opera unui scriitor român, d. Henri Stahl, ba a unui scriitor contimporan care știe să scrie, ceea ce trebuie să mărturisim că e rar. 2) E o descriere amuzantă și în același timp cu totul instructivă. 3) Ilustrațiile sunt: parte reproduceri fotografice, parte admirabile desenuri datorite distinșilor artiști Murnu și Stoica”. În numărul
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
majoritatea care au apreciat-o și au înțeles-o. Cei mai buni prieteni ai săi au fost Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Pitești și Nicolae Vermont. a publicat în anul 1898 unul dintre primele albume de caricaturi din România denumit "Contimporani" care avea în componența sa 26 de lucrări color. Caricaturistul a abordat în acest album o caricatură puternic influențată de către opera similară a lui Honoré Daumier, caracterizată de un corp mic și un cap mare, la care se adaugă amănunte
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cele mai diverse cercuri bucureștene. El a devenit foarte cunoscut prin caricaturile pe care le făcea și mai ales prin anecdotele „"... savuroase, din care (el) omul ieșea contradictoriu, dar gentleman ireproșabil"”. În anul 1898 a publicat albumul de caricaturi intitulat "Contimporani", care conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul conține 26 de reproduceri color, impresionante ca realizare grafică pentru acele timpuri, după desene și caricaturi sau acuarele făcute de Nicolae Petrescu în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
lui Petrescu denotă o înțepătură fină, inteligentă, mai mult ca o șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu în chip grotesc, cu joben de bonjurist, cu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Arte Frumoase din Paris cu textul însoțitor: „"Costică del Paris - Sunt autorul frumosului, dar nu e nicio înrudire între noi"”, la funcția de director și profesor al Școlii de Belle Arte din București și director al Teatrului Național. În Albumul Contimporani înfățișează politicieni ai timpului ca: parlamentarul Anastase Stolojan ("Latifund și... lat la ceafă") - burtos, fumând trabuc de 5 franci; deputatul Nicolae Filipescu prezentat în costum de războinic cu o pană în mână, aluzie la ziarul Epoca pe care-l patrona
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
înfățișat cu un cap supradimensionat, aluzie la inteligența sa, îmbrăcat într-un frac și cu mâinile în buzunare. Alexandru Macedonski a fost un subiect preferat al lui Nicolae S. Petrescu-Găină în mod similar cu Constantin I. Stăncescu. Caricatura din Albumul Contimporani a lui Macedonski a fost considerată de către Paul Rezeanu ca fiind printre primele, dacă nu prima, din seria de desene - Macedonski - pe care le-a făcut Nicolae Petrescu în toată viața sa. Nicolae Petrescu a publicat în anul 1913 / 1914
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
aripă aproape întotdeauna un dosar și atitudinea este una supărată și are ghearele în nămol ("Hii, mi-am pierdut creionul"). Pentru prima oară porecla de Găină apare, după spusele lui Paul Rezeanu, în anul 1898, anul apariției albumului de caricaturi "Contimporani". După opinia lui Rezeanu, Nicolae Petrescu și-ar fi însușit porecla prin anul 1904. Artistul Nicolae Petrescu a semnat o mulțime de lucrări cu numele Găină și încet, încet, și-a transformat porecla într-un renume. Astfel, el și-a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de 15 ani. (...) Elena Rosetti ajunse la vârsta de 19 ani, rămânând în fond aceeași fire timidă, plină de stângăcie și naivitate ca și în vremea copilăriei. De această ființă timi-dă mai aproape de vârsta copilăriei se îndrăgosti acel pe care contimporani de ai săi îl considerară un ci-nic.” (Lucia Borș - „Doamna Elena Cuza”). Alexandru Ioan Cuza (fiu al lui Ioan Cuza - boier „de clasa I-a pe lista boierilor din Moldova” și al Soltanei - genoveză de origine) era sortitul... Stema Principatelor
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A mai colaborat la "Cotidianul" (Brăila), "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul", "Universul literar", "Bilete de papagal", apoi la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. Prima sa carte intitulată " Viața minunată a lui Anton Pann" a fost o biografie romanțată a lui Anton Pann care
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
amestecau cu numere recente din "Adevărul literar" și "Însemnări ieșene". Mândria tatei consta în colecțiile complete ale "Vieții românești" interbelice și a "Biletelor de papagal". Un volum conținând câteva specimene rarisime ale revistelor de avangardă (între ele " Unu", "75 HP", "Contimporanul" lui Vinea etc.) se află acum în consultare la unul din doctoranzii mei... În genere, tata avea de principiu să păstreze orice și de aceea era în permanent conflict cu exigențele gospodărești ale mamei. Din cînd în cînd, o curățenie
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]